5,310 matches
-
conștientă. Aștepta acel moment fără a fi nerăbdătoare, nici prea Îngrijorată; avea Încredere. Dacă aspectele fundamentale ale comportamentului sexual sunt Înnăscute, istoria primilor ani de viață ocupă un loc important În mecanismele declanșării sale, mai ales la păsări și la mamifere. Contactul tactil precoce cu membrii speciei sale pare vital la câine, pisică, șobolan, cobai și macac (Macaca mulatta). Privarea de contact cu mama În timpul copilăriei dereglează grav comportamentul sexual la șobolanul mascul, inhibându-i În special instinctul de curtare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cartier și să coordoneze cercetări de biologie moleculară. Aceste existențe atât de diferite lăsaseră puține urme vizibile În trupurile lor separate; dar viața În sine Își săvârșise opera de distrugere, le slăbise lent capacitatea de replicare a celulelor și organelor. Mamifere inteligente, care ar fi putut să se iubească, se priveau În dimineața luminoasă de toamnă. — Știu că e foarte târziu, spuse ea. Totuși aș vrea să Încerc. Mai păstrez și acum abonamentul de tren din anul școlar 74-75, ultimul an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ce pot. Scoate un carnețel murdar de pământ uscat și un creion. Ce crucifere folosești în mod obișnuit ? Crucifere ? Ce sunt alea ? Or fi vreun soi de legume. Îmi scotocesc mintea frenetic, dar nu reușesc decât să văd imaginea unor mamifere care se uită cruciș. — Va trebui să-mi consult notițele, spun în cele din urmă dând din cap cu un aer profi. O să-ți dau de știre. — Vorbesc în general. Ridică ochii spre mine. Ce folosești cel mai mult ? Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de la câmpie, afară soarele apune și apune, tristețea devine irezistibilă, ar vrea să plângă, în loc de asta se așează la masă și scrie. „Dacă s-au deschis azi noapte cerurile? Amprente de pisici peste tot” Sorana posedă într-adevăr trei asemenea mamifere. „Sunt obosită și nu pot să dorm Din cauza gălăgiei care se scorojește” Dedesubt a început lecția de pian. „Ia-mă cu tine la lac Ia-mă cu tine pe lumea cealaltă” Iubitul Soranei semnează cu numele Lancelot. „Îmi e din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
selvă, pentru fiecare stârc, fiecare maimuță, fiecare papagal... ...Și pentru fiecare floare. SFÂRȘIT Regiune din America de Sud, de-a lungul bazinului central și inferior al fluviului Amazon. Cu puține excepții, numele orașelor și ale afluenților Amazonului menționate în carte sunt fictive. Mamifer rozător din America de Sud de mărimea unui porc mic, cu carne foarte gustoasă. Căutător de metale și pietre prețioase, (în portugheză, în orig.). Puternic imperiu întemeiat în secolul al XII-lea de un trib de limbă quechua provenit din regiunea lacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ieșiră cuvintele din gură. Ești iepure, de aceea nu poți să vorbești, prostule, ești iepure și bei J&B, asta chiar nu s-a mai pomenit, nu dorești un suc de morcovi? Câteva frunze de salată ar fi potrivite pentru mamiferul din clasa rozătoarelor, vânat pentru blană și carne, așa cum spune dicționarul. Nu J&B-ul, ce fel de iepure ești tu? A, da, unul alcoolic, toți copilașii lumii vor duce mânuțele la gurițe și vor striga aaaaaaaaa!, vai de ei
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8 mil. ani), prima fiind considerată de unii cercetători (din punct de vedere stratigrafic) o etapă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8 mil. ani), prima fiind considerată de unii cercetători (din punct de vedere stratigrafic) o etapă interglaciară, parte a Pleistocenului (epocă a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mil. ani), prima fiind considerată de unii cercetători (din punct de vedere stratigrafic) o etapă interglaciară, parte a Pleistocenului (epocă a perioadei Cuaternare), iar de alții, dimpotrivă, o unitate geocronologică egală celeilalte. În absența unor depozite cu faună terestră de mamifere, s-a încercat trasarea perioadei când se produce înlocuirea animalelor de climă rece cu cele actuale și s-a mers pe două variante: una strâns legată de procesul neolitizării societății umane, iar alta bazată pe latura climatică, sfârșitul ultimei glaciațiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pinetelor cu molidișe puține din faza pinului - ultima fază a Pleistocenului și faza pin-molid - prima fază a Holocenului), dar fără o încadrare cronologică precisă. Studiul materialului paleofaunistic din unele așezări ale Evului Mediu timpuriu (Gara-Banca, Bârlad-Prodana) probează existența câtorva din mamiferele sălbatice menționate, precum bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), lupul (Canis lupus) și vulpea (Vulpes vulpes). Vertebratele acvatice sunt reprezentate prin mai multe specii de pești, ce viețuiau în râul și afluenții Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
băștinașilor. Pe lângă oasele de animale domestice, în complexele închise au apărut și fragmente de oase aparținând animalelor sălbatice, cum ar fi bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), lupul (Canis lupus) și vulpea (Vulpes vulpes), identificate în situl de la Gara-Banca. Dintre mamiferele sălbatice preferate ca vânat, de comunitatea de la Bârlad-Prodana, se numără cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus) și mistrețul (Sus scrofa), care indică un procent de 16,45% din totalul oaselor descoperite în stațiune. Pădurile din preajma așezărilor situate pe malul Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
față de acei necunoscuți. El își construiește un soi de mască protectoare din asemănarea, din propria lui identitate cu grupul. Arta camuflajului se practică în tot regnul anumal: anumite insecte seamănă cu niște rămurele, șopîrlele își schimbă coloarea în funcție de mediu. Unele mamifere sînt pătate în așa fel încît, în desișul pădurilor, prezența lor trece neobervată. Unii crabi se "deghizează" sau se "împodobesc" atît de bine, că un observator nici nu își dă seama de prezența lor decît dacă se așează pe ei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
De exemplu, îndemnul la reciprocitate în relațiile conjugale apare nu doar la Clement Alexandrinul, ci mai întâi la autorul păgân Gaius Musonius Rufus (30-100 î.Hr.)1. Exhortațiile parenetice ale autorului catolic Francisc din Sales (1567-1622), care invocă exemplul discreției unor mamifere cu totul respectabile (e.g. elefantul)2 par să împrumute teme direct din Pliniu cel Bătrân 3. Respectul și modestia (verecundia et pudore) față de soție, îndemnul la cumpătare și echilibru, alături de încurajarea fățișă a procreației sunt prezente cu egală statornicie în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
evoluția creierului Nu suntem doar spirit, iar inteligența, în sensul larg, de „capacități mentale”, depinde în mod evident de creier, în special de proporția dintre greutatea creierului și cea a corpului. În general, observăm că, odată cu dezvoltarea vertebratelor - pești, păsări, mamifere - și, în final, a primatelor și a omului, a crescut și greutatea creierului în raport cu cea totală. Omul are, în medie, un creier de aproximativ 1 400 de grame, pentru o greutate medie de 70 de kilograme, ajungând la o greutate
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sau „Calea Lactee”, pentru că prima este o componentă a constelației, iar cealaltă o galaxie. Faptul că topul memoriei (semantice) datează din copilăria noastră explică acest gen de erori; astfel, unii clasează încă balena și delfinul în categoria peștilor, deși acestea sunt mamifere. Concluzie Există un alt clasament, aparent mai dezordonat, mai puțin logic, dar mai subtil, deoarece corespunde cuvintelor care se asociază în limbaj (cum ar fi masă și a mânca) sau care se opu (cum ar fi frig și cald). De
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Fabre a dedus că masculii bombyx au reperat de la mai mulți kilometri emisiile de molecule ce atrag din punct de vedere sexual. Aceste mirosuri care declanșează un anumit comportament, nu doar sexual (de exemplu, frica), au fost numite feromoni. La mamifere, mirosurile sexuale (feromonii) sunt detectate de un sistem special: organul vomeronazal, aflat în partea superioară a foselor nazale. Când le este distrus acest organ, șoarecii nu se mai acuplează. La vertebrate, acest feromon ar corespunde unei familii de compuși chimici
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
impresia de adâncime, ne este atât de naturală, încât întâmpinăm dificultăți de a o reda în filme sau la televizor, pentru a ne da seama că acest mecanism este departe de a fi banal. Majoritatea animalelor (peștii, țestoasele, șerpii și mamiferele) au doi ochi; însă nu toate: de exemplu, păianjenii au opt ochi. Așadar, de ce doi ochi? Primii experimentaliști, în special Benjamin Bourdon, în cartea sa despre Percepția spațiului (1902), au arătat că vederea monoculară (fără indici exteriori) nu permite o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nostru: soarele. Știm deja că el face posibilă viața (clorofila plantelor sintetizează energia grație fotonilor), însă unele cercetări recente au demonstrat că și viața noastră vegetativă depinde de soare, la fel ca în cazul plantelor. La vertebrate, de la pești până la mamifere - incluzând, desigur, și omul -, hipotalamusul, „creierul” vieții vegetative, programează componentele fiziologice ale foamei, setei, ritmului veghe/somn, sexualității etc. Dar hipotalamusul este stimulat, la rândul său, de o altă structură a creierului: epifiza; acesta este un fel de ochi fosil
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Karli, 1971; Lappuke, Schmitt și Karli, 1982) confirmă teoria lui Darwin potrivit căreia există o filiație între emoțiile animale și cele umane. Într-un fel, emoțiile ar fi rămășițele sistemelor de reacție cu utilitate biologică prezente la strămoșii noștri. La mamifere (șobolan, pisică, leu etc.) și om există un nivel al sistemului limbic, un fel de „creier emotiv” (hipotalamus, hipocamp, amigdală, bulb olfactiv, o parte din talamus; Karli, 1969), toate fiind sisteme de comandă a emoțiilor. Acest centru declanșează mai multe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Willard (1973). Murphy (2006) expune câteva dintre conceptele necesare înțelegerii interpretărilor evoluționiste ale raportului sexelor. Astfel, pentru cele mai multe vertebrate, determinismul sexual este unul cromozomial, deci prezența anumitor cromozomi sexuali (heterozomi) va determina sexul genetic al unui individ (de exemplu, la mamifere, cromozomii XY determină sexul masculin, iar cromozomii XX determină sexul feminin). Cu toate acestea, există unele specii de animale, la care sexul poate fi determinat de anumiți factori de mediu. Un exemplu clasic și foarte citat în literatura de specialitate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
descendenți având sexul cu cel mai slab reprezentat în populație, vor avea cel mai mare succes reproductiv expectat (Murphy, 2006). Acesta nu este altceva decât un exemplu de selecție naturală dependentă de frecvență (frequency dependent selection). La multe specii de mamifere, inclusiv la primate, raportul sexelor poate să depindă foarte mult de statutul social al unui individ, care, de obicei, corelează pozitiv cu succesul său reproductiv, deci cu fitnessul direct. Astfel, în interiorul grupurilor unor specii de mamifere, femelele domimante sunt cele
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
La multe specii de mamifere, inclusiv la primate, raportul sexelor poate să depindă foarte mult de statutul social al unui individ, care, de obicei, corelează pozitiv cu succesul său reproductiv, deci cu fitnessul direct. Astfel, în interiorul grupurilor unor specii de mamifere, femelele domimante sunt cele care au acces la cele mai bune resurse de hrană și spațiu. Femelele dominante produc în general un număr mai mare de fii decât fiice, pe când femelele subordonate tind să aducă pe lume mai multe fiice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fost să fie așa. Cândva aveam să aflu că există pe lume oameni pentru care pădurea este o treaptă către Dumnezeu. (inginer silvic Cătălin Iulian Iftimie) FAUNA Speciile faunistice din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
piață o gamă de produse de tipul „apei de toaletă” care conține androstendion chimic. Totuși, contrar anunțurilor publicitare, nu există nici un motiv să credem că oamenii răspund la mirosul androstendionului în mod subliminal, instinctiv și stereotip cum fac multe dintre mamifere sau dintre insecte când răspund la feromoni. O femeie nu va urmări un necunoscut pe stradă doar pentru că s-a dat cu câteva picături din respectiva apă de toaletă. În schimb, studiile demonstrează că androstendionul este un semnal chimic masculin
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]