1,349 matches
-
ei jucau pinacle, dacă nu greșesc, eu îmi vâram nasul în biblioteca vecinilor, care era plină de cărți frumos legate, cum voi vedea peste câțiva ani la Biblioteca „Astra” de la Sibiu, între care Istoria, cu niște superbe coperte în piele maronie. Tot peste câțiva ani, student fiind, am vrut s-o cumpăr, dar prețul, pe care nu l-am uitat, 2000 de lei, m-a descurajat complet. În 1960, trăiam cu 300 de lei pe lună, trimiși de ai mei, după ce
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
Vladimirovna, care dobândise la Moscova o diplomă de absolventă a unei facultăți, dar nu lucrase nici măcar o secundă în specialitatea sa, îi turnă Kîsenkăi în farfurioară mâncare pentru pisici "Royal canin persian". Animalul începu să ronțăie voios grăunțele astea tari, maronii, urât mirositoare. Uliana Vladimirovna își făcu un sandviș cu icre negre, sorbi din nou din pahar, deschise din nou ziarul. "... respectatul regizor de film Nikita Mihalkov, fiul lui Mihalkov, a plecat în Africa." (Bine ar fi pentru totdeauna, își spuse
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
verde, ci nuanța brotăceilor din tufișurile grădinii sale. O pajiște în plin soare, cu un câine alb. Fețe pe care singura trăsătură clară erau gurile uriașe râzând, strigând din apropiere la ea. Mirosul de spirt albastru și conturul unor mobile maronii lucind stins. Sunetul vântului. Un tavan cu îngeri la colțuri, pe care se joacă umbrele unor crengi. Acestea sunt ultimele amintiri ale Ioanei." (pag. 10) Un alt poem în proză, încă și mai ingenios, este Below the Line. (Titlul trimite
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
banană, 1 lingură de făină de ovăz și orice alt fruct preferat. 5. O banană nu foarte coapta Conținutul de amidon rezistent este mai ridicat atunci cand bananele sunt mai verzi. Odată ce coaja lor devine un galben intens și cu pete maronii, conținutul de zahar este mult mai ridicat, iar cel de amidon rezistent mai scăzut. Alege o banaă mai verde
Cinci alegeri pentru un mic dejun sănătos () [Corola-journal/Journalistic/66037_a_67362]
-
pagină a revistelor de profil, în anii 80. Recent Janice Dickinson a fost fotografiată la plajă. Janice 58 de ani și deși de-a lungul vremii a suferit mai multe operații estetice corpul său este plin de zbârcituri și pete maronii, specifice vârstei, dar greu de privit de către ceilalți turiști aflați pe plajă. Născută în Brooklyn, ea și sora sunt brutal maltrate de tatăl lor care era pedofil. Mama ei fiind dependența de stupefiante. Janice a început la 17 ani să
Cum arată acest fotomodel la 58 de ani. A îngrozit o plajă întreagă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72023_a_73348]
-
repetarea periodică a acestei investigații, ceea ce permite intervenția medicului într-un stadiu precoce al bolii. În cadrul cabinetului se efectuează și proceduri de dermatologie estetică: înlăturarea ridurilor prin injectare de toxină botulinică, sau a unui filler (acid hialuronic), tratamentul melasmei (petelor maronii), al ridurilor superficiale și cicatricilor postacnee cu ajutorul peeling-urilor chimice, tratamentul transpirației excesive palmare sau axilare, prin injectare de toxină botulinică și tratamentul varicelor prin sclerozare. Relații suplimentare și programări, la telefon 432 550 sau 0721 449 807. Camelia Blada Terapii
Agenda2005-39-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284238_a_285567]
-
în fond, de viziune asupra lumii, apoi într-unul domestic între mamă și fiul Tinu („trădător” prin căsătorie), extins treptat și împotriva fiicelor, Ana și Tabita. De aceea, arheologia memoriei pe care o inițiază povestitoarea este comparată cu „ruperea crustei maronii de pe-o rană”, „sub care mocnește, portocaliu, gros ca smântâna, puroiul” din carnea trecutului. La amintirea atmosferei „de catastrofă” din casă, se adaugă acelea ale nenumăratelor frustrări și suferințe, cu efect de glaspapir pe pielea sufletului: lipsa dezmierdărilor și
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
de o luciditate rea, de un hiperrealism lărgind metodic porii urâtului (guri de scurgere astupate cu smocuri, chiuvete în care plutesc fire de păr, uși de sticlă pătate pe ambele fețe de amprente umede, albul îngălbenit al ochilor și pielea maronie a cearcănelor...), perspectiva asupra lumii lăuntrice se modifică frecvent, în acord fin cu discontinuitățile, pendulările, alternările personajelor intrate în raza privirii. Un anumit gest, o mișcare ușoară înspre "obiectivul" care a și înregistrat-o, o schimbare greu perceptibilă a expresiei
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
sala neîncălzită să le vină rîndul. La nouă sîntem anunțați de către o asistentă arțăgoasă că medicul întîrzie pînă după unsprezece. Simt că-mi plesnește capul. Picioarele și mîinile înghețate. Fac drumuri scurte de-a lungul pereților vopsiți într-o culoare maronie, mohorîtă. Timpul trece greu. În fine, pe la doisprezece apare doctorul, atletic, sprinten și, fără să salute oamenii ce-l așteptau ca pe Mesia, intră pe ușa cabinetului". Decepțiile se ivesc uneori într-un perimetru simandicos: "Șeful, tot șef, chiar la
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
și în spasm profetic, tentat de lume, dar sedus mereu de istoria sacralizată și de viitorul paradiziac, oare cum putea el să se întîlnească, în același spațiu, cu Vasile Gorduz: mai degrabă scund, cu mîini grele și butucănoase, cu degetele maronii de la aburul satanic al nicotinei, cu unghiile înnămolite, cu fața brăzdată, nebărbierită și pămîntie,cu priviri candide și sfioase de țăran, de țăran exilat din geometria severă a pămîntului și din armonia ciclurilor pastorale direct în vîltoarea ilogică și în
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
barbă de 12 zile, ceea ce nu i se părea tocmai rău, că parcă aducea cu ciobanii machidoni care mai veneau în oraș de la stînă. Dar caii se ogîrjiseră de foame și trăsura, mîndria lui, era rușinată de un noroi galben maroniu, ca scîrna de cîine și care cînd s-a apucat să-l spele, zgîria și lacul sclipitor al trăsurii și blazonul de pe portiere. A mai făcut totuși un drum, tocmit de niște țărani ambițioși din satul Hasancea, care-și căsătoriseră
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
dorea să găsească un pâlc întreg, pe care să-l prade. Helene fugea și de abia îl mai auzea pe Peter, care se ținea după ea, împiedicându- se și strigând-o. Iată în sfârșit una! Avea o pălărie groasă, bătrână, maronie, cu totul altfel decât te-ai fi așteptat să găsești într-o dimineață ca aceea. Dar plouase, iar azi-noapte fusese lună plină. O rouă târzie atârna încă de firele de iarbă. Exista doar o singură posibilitate, și anume ca altcineva
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
cuvine sezonului de astăzi și acelei epoci necunoscute. O scurtă-jachetă pe talie, de un maro deschis, cu guler de vulpe ridicat. Și o fustă lungă, îngustă de la șolduri până la genunchi, iar mai jos amplă, pentru a permite libertate pasului. Botine maronii cu toc mijlociu. De vreo cinci centimetri. Am astăzi un spirit de observație foarte ascuțit. Ca un copil, cred că mâine, alături de Anul Nou, va veni ceva foarte nou și foarte important. Dacă nu pentru țară, măcar pentru mine. Însă
Andrei Kurkov Ultima iubire a președintelui by Antoaneta Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8084_a_9409]
-
duce în cămară și se întoarce în cameră ținând în brațe o cutie mare de tablă plină cu bomboane Kandia. Aduce și un ciocănel și începe să spargă bomboanele care, în mijloc, au un mic orificiu umplut cu o cremă maronie. Face totul tacticos. Seamănă cu o pisică. Mi se pare că are lăbuțe și gheruțe. Scoate cu o scobitoare crema, o linge și mie îmi dă să mănânc dropsurile. Dar nu pot să țin pasul cu ea. După o jumătate
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
era o creatură acră și cicălitoare pentru care nu-ți prea venea să stai pe acasă, ne ațâța să sărim înapoi în barcă și să mergem să punem lucrurile la punct în Northumbria. Tovarășul meu Gnut, care locuia dincolo de morena maronie pe care se ivise câmpul nostru de grâu, coborî întro zi dealul și recunoscu faptul că și el se gândise la asta. La fel ca mine, nici lui nu-i plăcea foarte mult să se războiască. Era nebun după barcă
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
o țigancă împuțită și să flatuleze texte pline de propagandă băsistă stereotipă. Măcar a brevetat o metodă aparent paradoxală de a lua m**e în timp ce linge în c*r. Vaaaai, câtă m**e! Da' și câta c**u'. Ratatul ăsta maroniu nu va muri de foame. Va mânca în continuare mult c***t expulzat în urma digestiei banului public. Sau poate totuși va muri. Mori!!!", este mesajul transmis de Mircea Badea, prin intermediul blogului mircea-badea.ro.
Război total între Mircea Badea şi Radu Moraru. Înjurături ca la uşa cortului pe bloguri () [Corola-journal/Journalistic/25016_a_26341]
-
doar, printr-o, cu o parte a corpului, sau prin lucrurile ce-i aparțin - mă gândesc, desigur, la sugestivitatea celebrelor ghete scâlciate pictate de Van Gogh... Eugenio Sempere, punct de plecare. Muzeul amintit - un edificiu modernist, chiar postmodernist-un cub maroniu, ca un pachet, ca la Viena, „Mumok", aș îndrăzni, dar acesta, spaniol, este precedat de un spectaculos lac artificial, în apele căruia corpul geometric, oglindindu-se, pare mai puțin auster. Prezentarea antologiei traduse de Cătălina Iliescu Gheorghiu, din lirica română
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]
-
cu mișcări blânde" (Adevărul, 11.11.2007); "se aplică pe părul umed, se masează scalpul" (mariplant.ro), "zona de inserție a părului la nivelul scalpului" (desprecopii.com), "scărpinarea scalpului" (Gândul, 4.02.2008); păduchii "sunt niște insecte mici de culoare maronie, care sug sânge din scalp (avantaje.ro) etc. În același timp, semnificația istorică particulară a lăsat urme: locuțiunea a lua scalpul e folosită destul de des, mai ales cu sensul figurat "a învinge", în limbajul comentariilor sportive - "Rezultatul din meciul cu
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
am spus decît cuvinte. - Spune-mi, nu ai, din întîmplare...? - Ce? - O poză cu el? Îl privește îndelung, ca și cum nu ar reuși să pătrundă sensul cuvintelor rostite de el. Apoi cotrobăie printre lucrurile din rucsac și scoate un portmoneu micuț, maroniu. Îl deschide fără să se uite la el și i-l întinde lui Avram. Într-un buzunar mic din plastic se vede fotografia a doi băieți îmbrățișați. A fost făcută în dimineața în care Adam și-a început stagiul militar
David Grossman - Pînă la capătul pămîntului by Ioana Petri () [Corola-journal/Journalistic/4828_a_6153]
-
niște clipe urâte rău. Atât de urâte încât atunci când ne-am văzut nu l-am recunoscut, cu toate că mi-a zis la telefon că n-o să-mi placă să-l revăd. Are o eczemă uriașă pe față, cu pete rozalii și maronii. Pielea e uscată și îngroșată pe zona respectivă, aproape 40% din față. Ce-a pățit? Și-a luat telefon nou. După ce și-a luat telefonul a căutat să-și ia niște accesorii, dar fiind modelul foarte nou n-a găsit
Cabral, momente teribile. "Fața i-a fost distrusă de telefonul mobil" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/59588_a_60913]
-
de plastic de la Turnu-Severin în jos), indiferent de formele de relief, mormanele conțineau, obligatoriu, odioasele sticle de plastic ale berii la doi litri. Mai mult decât limba, tradițiile și obiceiurile comune, astăzi suntem aduși la același numitor de omniprezența sicrielor maronii de plastic, umplute cu băutura specifică nordului Europei! (L-am întrebat de curând pe unul din cei mai buni degustători de vinuri din România, jurnalist plin de har și admirabil conviveur, dacă, trăind constant în lumea vinurilor de calitate, ajunge
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
Cristina Alexandrescu Jurnalistul de la "Cațavencii", Patrick André de Hillerin, îl atacă în termeni duri pe vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară, Adrian Papahagi, despre care scrie că este "idiot" și "o pată de culoare maronie pe chiloții și așa plini ai unui președinte din ce în ce mai nesimțit". Iată postarea de pe pagina personală de Facebook, în care Patrick André de Hillerin face referire la Adrian Papahagi: "Adrian Papahagi este steaua în ascensiune a Facebook-ului. Idiotul care vine tare
P. A. de Hillerin, despre Papahagi: E o pată maronie pe chiloții unui președinte by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34016_a_35341]
-
fiu. Un fiu și un sinecurist, un întinde-mână și-un agită-limbă. De ce a început lumea să-l bage în seamă pe nimeni ăsta cu pretenții? Poate doar pentru că el însuși se bagă-n seamă. Poate. E o pată de culoare maronie pe chiloții și așa plini ai unui președinte din ce în ce mai nesimțit. Dacă îl mai băgați în seamă, gândiți-vă că pierdeți inutil câteva minute din viața voastră, viață care merită cheltuită mai cu folos. Băgându-l în seamă, i se dă
P. A. de Hillerin, despre Papahagi: E o pată maronie pe chiloții unui președinte by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34016_a_35341]
-
mai tulburătoare, cu cât cititorul are posibilitatea de a le așeza față în față cu destinul poetului, cu realitatea: "Mi-aduc aminte, în plină noapte trează, de visul nocturn de-acum câteva zile, vis în care străbăteam un labirint întunecat, maroniu, cenușiu, luminat parcă, pe dinăuntru, sub tavanul foarte scund de o lună moale. Eram condus de o persoană blândă care îmi arăta cum e când mori. Când, la capăt, am întâlnit chiar moartea, înmănușată la singura ei mână vizibilă cu
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
chiar la statuia strălucitoare de lîngă stejar./ Pe altul îl știam de la Loreto, cînd plouase cu grindină,/ și noi am fugit căutînd adăpost, iar, în Domus Lauretanus;/ cu palmele desfăcute simțisem cum se preling șuvițele/ la grota Reginei Rozariului, pe maroniul stîncii lustruite/ de atingerea mîinilor de culoarea tuturor raselor planetei." în poemele mai tîrzii, după ce Umbria a fost atinsă nu doar cu gîndul, lirismul are ceva din tandrețea lui Ion Pillat și e surprinzător să citești cum locuri atît de
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]