3,668 matches
-
are argumente științifice sau de orice altă natură în susținerea egalității repartiției. Tot ceea ce s-a scris sunt "simple apeluri la emoție"1193 așa cum le numește Mises 1194. Mises completează: "Teoria sărăciei crescânde în sânul maselor stă în centrul gândirii marxiste, tot așa cum și în cel al doctrinelor socialiste mai vechi"1195. Demn de observat în dezbaterea despre repartiție sau distribuție este faptul că la socialiști omul este proprietar, producător, dar niciodată consumator. El este "beneficiar" dar nu consumator. În încheierea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
H. H., Economia politică a monarhiei și democrației și ideea ordinii naturale, www.mises.ro Hoppe, H. H., Elitele naturale, intelectualii și statul, www.mises.ro Hoppe, H. H., Producția privată de apărare, www.mises.ro Hoppe, H. H., Teoria marxistă a claselor: o reconstrucție ,,austriacă", www.mises.ro Hoppe, H. H., Activitatea bancară, statele națiune și politica intervenționistă, www.mises.ro Hoppe, H. H., Pledoarie economică și etică pentru secesionismul european, www.mises.ro Hoppe, H. H., Cum sunt posibili
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
patrimoniale, și chiar bunuri și servicii în cazul trocului, căruia autorul îi conferă o importanță aparte în analiză. De fapt, dl. Chirițescu scrie o istorie a banilor. Această concepție restrictivă asupra monedei îl conduce pe autor la acceptarea, de inspirație marxistă, a doar două funcții ale monedei: cea de mijloc de plată și cea de măsură a valorii. În ce mă privește, mai acreditez încă trei funcții și anume: de rezervă, de reprezentare simbolică a puterii și de exprimare a identității
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a emergenței speculației monetare și a transferurilor cvasicontinue (dintr-o formă în alta) de monedă, ceea ce a condus la obsolescența monetarismului neoliberal. Dl. Chirițescu se recomandă ca libertarian, dar unul care acceptă intervenționismul statal de tip keynesist și unele idei marxiste. Destul de ciudat, dar specific pentru realitățile actuale, ce te obligă să fii heterodox, doctrinele pure fiind de domeniul trecutului, ca și politicile economice, inspirate de primele și devenite mixturi ale diferitelor ingrediente doctrinare, combinații de dorit cât mai inteligente și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 16. De asemenea, în dezbaterea despre modul de afirmare și susținere a puterii la nivel planetar vom aduce și părerea lui Max Weber, care depășește concepția marxistă despre putere, asociind acest concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri de putere: - dominația legitim tradițională; - dominația legitim charismatică, bazată pe mesianism și excepționalism; - dominația legitim legală și rațională
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Niciodată și nicăieri nu a existat materie fără mișcare, și nici nu poate să existe ...". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, p. 51. 1114 Lenin a sintetizat clar rădăcinile teoretice ale doctrinei marxiste. "Marxismul este sistemul de concepții și doctrina lui Marx. Marx a continuat și a sintetizat în mod genial cele trei curente ideologice principale din secolul al XIX-lea existente în trei din cele mai înaintate țări din lume: filosofia clasică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
firești, în devenirea și existența unei structuri sociale și o "luptă", adică un conflict violent care se poate termina prin dispariția unuia dintre participanți. Lupta de clasă este explicația pentru transformările de ordin social și în același timp este, la marxiști, punctul de plecare în analiza societății capitaliste "exploatatoare". Fraza care deschide prima secțiune a "Manifestului comunist" este următoarea: ,,Istoria societăților de până azi este istoria luptelor de clasă". (Immanuel Wallerstein, "Statutul sociologiei ca știință", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sociale rezultate din sensul și „câmpul larg” de subînțelesuri. Ar fi greșit să extindem asupra unor realități din trecut sensul unor concepte cu valabilitate prezentă. Modul în care definim munca a generat și generează o serie de consecințe majore. Definiția marxistă a muncii, limitând munca doar la activitatea celor „exploatați”, i-a dat un puternic caracter ideologic și a corelat-o direct de o serie de consecințe atitudinale majore (munca exploatată implică lupta de clasă și „revoluția socialistă”). În realitate, munca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și membru corespondent al Societății de Arheologie din Paris. În capitala Franței, unde își face studiile juridice, tânărul moșier cu febrilități reformiste (altminteri, monarhist) intră în contact cu cercurile socialiste. Cu banii primiți de acasă, editează o revistă de profil marxist, „L’Ère nouvelle” (1893-1894), în paginile căreia sunt inserate texte ale unor personalități de rezonanță. Se afirmase și el întrucâtva, nu numai prin spiritul lui de farsă. La Bruxelles prezidează primul congres internațional al studenților socialiști. E prezent, cu puncte
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
iar numărul cvadruplu 3-7 se ocupă în special de personalitatea lui Karl Marx și de Comuna din Paris. Este inclus și un text al Clarei Zetkin, Lenin despre artă și cultură. Literatura, săracă și orientată tendențios, respectă strict spiritul esteticii marxiste. O poezie de acest gen, Sărman miner!, semnează I. Popescu-Puțuri, iar „Cronica artistică” se ocupă de Teatrul proletar. „Lupta de clasă” rămâne un subiect frecvent. V.T.
CULTURA PROLETARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286575_a_287904]
-
s-a expus inițial teza leninistă (Mircea Vulcănescu), apoi critica ei de pe pozițiile burgheză (Petru Viforeanu), social-democrată (H.H. Stahl) și țărănistă (Constantin Enescu), iar Mihail Polihroniade a prezentat tactica politică a lui Lenin. Fuseseră invitați special, din afara grupului, și doi marxiști, Belu Silber și Lucrețiu Pătrășcanu, care au intervenit în dezbatere, iar drept urmare în sală au alternat aclamațiile comuniștilor cu protestele naționaliștilor, până când Polihroniade a citat lozinca leninistă după care statul burghez e un cadavru care va fi răsturnat dintr-o
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Daravelă”, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a-și da boii la colectiv, nunta ratată a copilului lui Ristea) sunt punctate de locurile comune ale ideologiei oficiale comuniste: superioritatea agriculturii colectivizate, intervențiile luminate ale secretarului de partid sau solidaritatea marxistă a țăranilor și muncitorilor în lupta de clasă. Împărații (1985), Nunta (1986) și Întoarcerea (1987) reiau, în maniera Moromeților, destinul „exemplar” al lui Ristea și al lumii pe care o reprezintă, de data aceasta autorul concentrându-și interesul asupra perioadei
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
chipul lui C. ia, cât în mod firesc, cât premeditat, un aspect mefistofelic, în care inteligența rece se aliază cu o siguranță oarecum agresivă și un grăunte de tulbure pasionalitate. „Avocatul roșu”, cum este numit adesea, aderă devreme la ideologia marxistă și, apoi, la cea comunistă, întreținând relații strânse cu șefii mișcării. În publicistica sa, procedează la o critică a societății românești de o amploare și o vehemență ieșite din comun. Pamfletele, mai ales cele îndreptate împotriva monarhiei, denotă o inventivitate
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
fiind, de regulă, exprimată brutal, intolerant. Mai eficientă s-a dovedit campania împotriva „monstruozităților”, împotriva plagiatelor descoperite îndeosebi în manuale școlare și universitare. După 1885, se petrece o schimbare, și în C. se vede foarte clar preocuparea pentru propagarea materialismului marxist, pe care redactorii l-ar fi vrut încorporat în primul rând în interpretarea vieții sociale și politice. Nu întâmplător, în paginile revistei a apărut, în traducerea lui I. Nădejde, Originea familiei, a proprietății private și a statului de Fr. Engels
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
continuând cu alte „supraviețuiri”, Meseria de nuvelist (1980), Ficționarii (1983), Logica (1985) și Cap limpede (1989), cartea axială a acestei creații, modelată „ziaristic”, e un nesfârșit colaj de utopii și ratări, de sentimentalism, bovarism, cinism, oportunism și hedonism ideologic: adolescent marxist, răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe să-l acomodeze cu stalinismul și ceaușismul. Personajul prozelor „ficționarului” vede lumea ca un
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
close reading, și a „departelui”, adică a proiectării fenomenului pe coordonate din ce în ce mai largi; a operei ca individualitate distinctă și a literaturii ca sistem ori ca „versant colectiv”. În Studii de literatură română modernă, acest spirit se manifesta în marginile determinismului marxist, însă ale unui determinism lax și suplu. Culegerea reunește studii de tip monografic (despre I. Budai-Deleanu, C. Conachi, I. Heliade-Rădulescu, N. Bălcescu), de perspectivă generală (o primă aproximare a epocii pașoptiste) ori, dimpotrivă, particulară (analiza Pastelurilor lui V. Alecsandri sau
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
ar putea să procure capitalul necesar industrializării și puterea de cumpărare necesară pentru extinderea pieței bunurilor industriale. Din varii motive, dualismul economic a servit, în cea mai mare parte, doar ca „accelerator” al teoriei dependenței. Neomarxismul și teoria dependenței Teoria marxistă a inspirat nu doar gândirea economică din țările socialiste, ci într-o mare măsură „școala de gândire economică” din țările Lumii a treia. De aceea mulți autori vorbesc de marxismul tradițional sau clasic și neomarxism care se regăsește cel mai
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a acelei expansiuni, care poate să aibă fie un efect pozitiv, fie un efect negativ asupra dezvoltării lor imediate”. Preponderent, teoria dependenței combină elemente ale marxismului ortodox, naționalismului economic și neomarxismului. Analiza capitalismului efectuată de teoreticienii dependenței operează cu conceptele marxiste ale imperialismului capitalist și distribuției interne a veniturilor. Din bagajul ideatic naționalist, ei preiau programul politic de construire a unui stat național, puternic implicat în viața economică și interesul pentru distribuția bogăției între națiuni. Teza esențială a teoriei dependenței este
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
decalajul va continua atâta timp cât economiile periferice sunt legate de economia mondială capitalistă. Soluția rezidă în transformarea radicală (o revoluție socialistă) și constituirea unei națiuni puternice și echilibrate (o revoluție naționalistă). Teoria dependenței se deosebește în câteva privințe importante de analiza marxistă tradițională a imperialismului capitalist, și anume: Substituie mijloacele politice de subordonare cu cele economice. Lenin considera controlul politic ca principala caracteristică a imperialismului capitalist, în timp ce teoria dependenței înlocuiește colonialismul politic formal cu neocolonialismul economic și controlul informal. Refuză ideea marxistă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
marxistă tradițională a imperialismului capitalist, și anume: Substituie mijloacele politice de subordonare cu cele economice. Lenin considera controlul politic ca principala caracteristică a imperialismului capitalist, în timp ce teoria dependenței înlocuiește colonialismul politic formal cu neocolonialismul economic și controlul informal. Refuză ideea marxistă potrivit căreia imperialismul dezvoltă economia colonizată până la un anumit punct. Chiar dacă dezvoltarea are loc, o economie nu scapă de spectrul sărăciei atâta timp cât este dependentă. Corporațiile multinaționale sunt principalul instrument al dominației și exploatării capitaliste în sec. al XX-lea. Ele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în termeni relativi”. Concepțiile teoreticienilor dependenței sunt mai mult de natură social-politică decât de natură economică. Obiectivele lor nu se referă doar la creșterea economică, ci la transformarea și dezvoltarea societății într-o direcție politică și socială particulară. Preluând analiza marxistă tradițională a sistemului colonial capitalist, ei i-au adus amendamente de sorginte naționalistă în scopul elaborării programului unui stat-națiune puternic, având menirea de a orienta dezvoltarea economică și administra distribuția echitabilă a venitului. Dominația sistemului mondial capitalist asupra țărilor subdezvoltate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și sărăcie cronică. Prin urmare, economiile slab dezvoltate trebuiau desprinse din economia mondială, iar oligarhia indigenă trebuia distrusă printr-o revoluție socialistă. Aceasta ar fi asigurat industrializarea rapidă în cadrul unui stat independent și echitatea socială atât de mult dorită de marxiștii de pretutindeni. Spre deosebire de structuraliști care folosesc instrumentele științei economice în analiza stării de dezvoltare a țărilor latino-americane și propun o intervenție fermă a statului prin intermediul unui melange de politici keynesiene, planificare și politică tarifară, susținătorii tezelor dependenței nu fac apel
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a statului prin intermediul unui melange de politici keynesiene, planificare și politică tarifară, susținătorii tezelor dependenței nu fac apel la analiza datelor empirice și nici la logica modelelor de creștere economică, ci la sloganuri puse cu mărinimie la dispoziție de ideologii marxiști din țările socialiste. Nu întâmplător, structuraliștii sunt denumiți în literatura economică marxistă din anii '60 și '70, economiști ai burgheziei naționale din țările slab dezvoltate. Cât despre teoreticienii dependenței, cea mai bună caracterizare a atitudinii și ideilor lor ar putea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
susținătorii tezelor dependenței nu fac apel la analiza datelor empirice și nici la logica modelelor de creștere economică, ci la sloganuri puse cu mărinimie la dispoziție de ideologii marxiști din țările socialiste. Nu întâmplător, structuraliștii sunt denumiți în literatura economică marxistă din anii '60 și '70, economiști ai burgheziei naționale din țările slab dezvoltate. Cât despre teoreticienii dependenței, cea mai bună caracterizare a atitudinii și ideilor lor ar putea să constituie ciudata „Petițiune” a lui Frederic Bastiat: „Suferim de concurența insuportabilă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
exogen; Forma “endogenă”, în care același categorii economice sunt determinate endogen. Evident, recunoaștem aici cele două categorii importante de modele ale creșterii economice. Viziunea “smithiană” își are rădăcinile în opera marelui economist britanic. Până la consacrarea școlii neoclasice și deriva teoriei marxiste, în bună măsură, știința economică a fost preocupată de explicarea cauzelor prosperității națiunilor. Ulterior, cercetările de acest gen au rămas la marginea discursului academic. Cel mai frecvent, ele au devenit apanajul istoriei economice. A căuta răspunsuri la întrebarea: “de ce s-
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]