1,225 matches
-
1957; Rabinowitz și Macdonald, 1989) până la cele mai recente formulări (Merril și Grofman, 1999; Adams, Merrill și Grofman, 2005). Deși scopul principal al acestor modele este acela de a explica și de a propune strategii prin care partidele să își maximizeze suportul electoral obținut în alegeri, asumpțiile modelelor cu privire la electorat pot fi utilizate și pentru a explica și/sau prezice votul, întrucât orice teorie despre competiția electorală trebuie mai întâi să facă asumpții cu privire la modul în care alegătorii își formează opțiunile
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
aceștia aleg să-i acorde sprijinul în virtutea poziției adoptate. Dacă votanții suspectează că partidul nu își va respecta promisiunile, aceștia nu vor mai avea motive să-l voteze, deoarece nu pot fi siguri că acțiunile ulterioare ale partidului le vor maximiza utilitatea, dacă este ales. Mai mult, însăși asumpția de raționalitate a modelului conduce la opțiuni ideologice ale partidelor relativ imobile în timp, întrucât partidele nu se pot deplasa liber pe continuum fără a pierde caracteristica de integritate, fiind limitate de
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
acest context, partidele vor alege să se poziționeze pe continuum astfel încât să atragă sprijinul unei pluralități a votanților 3. De asemenea, partidele sunt interesate doar de alegerile actuale, nu și de cele viitoare, astfel încât ele adoptă strategii care să le maximizeze șansele de a câștiga în prezent. În modelul downsian, votanții sunt în primul rând actori raționali (Downs, 2009, p. 38) și dețin informație perfectă, cu alte cuvinte, cunosc poziția pe continuum a tuturor partidelor aflate în competiție, sunt capabili să
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
acesta va fi indiferent între ele, de aici rezultând că preferințele votanților sunt simetrice (Downs, 2009). În aceste condiții, fiecare votant va alege să voteze partidul care se află cel mai aproape de poziția sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
o lungă tradiție în știința politică, tradiție care a debutat cu Downs ([1957Ț 2009) și care continuă și astăzi. Deși scopul principal al acestor modele este acela de a explica și de a propune strategii prin care partidele să își maximizeze suportul electoral obținut în alegeri, o componentă principală a oricărui model de competiție electorală rămâne modul în care votanții își formează opțiunile electorale. Din acest motiv, utilizând asumpțiile modelelor spațiale, fie acestea de tip downsian, direcțional sau mixt, se poate
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
de piață, în ceea ce privește viitorul previzibil, vor consta în investițiile în infrastructură sprijinite de suportul fondurilor guvernamentale. În acest caz, companiile vor trebui să își repoziționeze forțele de vânzare pe segmentul de afacere cu bani publici cu scopul de a-și maximiza vânzările acolo. Cu alte cuvinte, strategiile companiilor, vor trebui să ia în calcul mult mai multe variante de lucru decât până acum. Cum eficiența unei strategii depinde de abilitatea unei companii de a se adapta rapid în momentul în care
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
formal. Rezultatele studiului Braun Partners România sunt neîncurajatoare pentru România. Noi ne aflam pe ultimul loc între țările analizate [31]: Responsabilitatea socială a companiilor reprezintă noțiunea conform căreia corporațiile au responsabilități față de societate, mai presus de responsabilitatea de a își maximiza valoarea economică a părților sociale ale proprietarilor (acționarilor). Conform definițiilor din literatura de specialitate, RSC reprezintă relația pe ansamblu a companiei cu toți stakeholder-ii ei, aici intrând clienții, angajații, comunitatea, acționarii/investitorii, administrația publică și competitorii. [32] Transpunerea acestui concept
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
cea mai mare valoare a centralității de tip betweenness în rețeaua de comunicare analizată ca exemplu. Nodurile cu scoruri de centralitate betweenness înalte beneficiază de diverse avantaje. Presupunând că actorii sunt raționali (caută să folosească avantajele pozițiilor pentru a-și maximiza câștigurile), ei vor încerca să își exploateze avantajul structural (Burt, 1992). Fernandez și Gould (1994) consideră că nodurile care se poziționează pe distanțele geodezice dintre alte perechi de noduri pot îndeplini rolul de broker. Brokerajul implică diverse funcții: (a) coordonator
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
alterilor și tăria legăturii ego ului cu aceștia. De exemplu, ego-ul va tinde să se comporte la fel ca majoritatea prietenilor săi apropiați, chiar dacă această decizie nu este una perfect rațională (adică nu este o decizie în măsură să îi maximizeze beneficiile). Excluziunea socială este un mecanism de contagiune socială care descurajează tendința indivizilor de a prefera să nu adopte un anumit comportament, o anumită idee, valoare, credință etc. Potrivit lui Barash, excluziunea socială poate duce la eliminarea individului - parțială sau totală
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
într-o rețea de schimb actorii compară, pe baza informației disponibile (inclusiv rezultatele schimburilor trecute), beneficiile și costurile potențiale ce corespund fiecăreia dintre alternativele de schimb existente. Pe baza acestor comparații, actorii caută să ia decizii prin care să își maximizeze beneficiile. Acest model al actorilor raționali este folosit mai degrabă în cadrul teoriilor care analizează rețelele compuse din relații de schimb negociat (de exemplu, teoria schimbului în rețea - Markovsky et al., 1988; teoria valorii așteptate - Friedkin, 1993; teoria cooperării în rețelele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nonreciprocitate (preferința rațională a unui actor de a obține beneficii sau câștiguri din partea altora, fără a oferi nimic în schimb). În principiu, defectarea și blatismul se referă la comportamente prin care un actor îi înșală pe alții pentru a-și maximiza beneficiile. Probabilitatea blatismului este mult mai ridicată în cazul relațiilor de schimb direct reciproc, în care nu are loc nicio negociere și nu se încheie niciun contract între partenerii de schimb. Aceasta se explică prin modul în care se desfășoară
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
evite să îi furnizeze lui p vreun beneficiu în viitor. Preferința pentru una dintre cele două strategii de comportament (cooperare sau defectare) este fundamentată de o decizie comparativă. Presupunând că q este un actor cu raționalitate instrumentală (caută să își maximizeze beneficiile și să își minimizeze costurile), q va compara câștigurile și pierderile derivate din fiecare dintre cele două strategii comportamentale. În baza unei astfel de comparații, q va prefera defectarea de fiecare dată când aceasta este mai avantajoasă din punct
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
se discută. * Utilizez limbajul mimico-gestual, sistemul dactil, comunicarea scrisă, expresivitatea feței și a corpului în sprijinul comunicării verbale. * Utilizez mijloace vizuale de transmitere și clarificare a informațiilor cât mai multe și atent selectate: jetoane, planșe, obiecte, mulaje, videoproiector, software, etc. Maximizez utilizarea mijloacelor de informare vizuale. * Prezint o singură sursă de informații vizuale la un anumit moment dat. * Șterg tabla cu excepția elementelor de discutat pentru a reduce așa numita „poluare vizuală”. • Conștientizez mereu faptul că este imposibil ca elevul cu deficiențe
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în cazul unei intervenții, așa cum este ea specificată în mod obligatoriu în cadrul alianțelor. Aceste aspecte ale alianței sunt subiectul negocierii între părțile care se aliază și, având în vedere faptul că acestea acționează în calitate de actori raționali ce urmăresc să-și maximizeze securitatea cu riscuri și costuri minime, ele sunt specificate în mod formal și cunoscute de către toți aliații. În plus, dacă organizațiile de securitate colectivă încearcă să modifice condițiile anarhice în care funcționează actorii statali în sistemul internațional prin adoptarea unui
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
a diferența între multitudinea de interese și motive pe care un stat le poate avea pentru a alege să balanseze sau să se alinieze. Ca atare, asumpția generală este că ambele comportamente sunt motivate de dorința statelor de a-și maximiza securitatea sau, chiar mai mult decât atât, că singurul interes vital al unui stat în sistemul internațional anarhic este acela de a și maximiza securitatea. A doua direcție teoretică de studiu al alianțelor o constituie teoria balanței amenințărilor, dezvoltată de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Ca atare, asumpția generală este că ambele comportamente sunt motivate de dorința statelor de a-și maximiza securitatea sau, chiar mai mult decât atât, că singurul interes vital al unui stat în sistemul internațional anarhic este acela de a și maximiza securitatea. A doua direcție teoretică de studiu al alianțelor o constituie teoria balanței amenințărilor, dezvoltată de Stephen Walt în The Origins of Alliances. Aceasta are la bază teoria balanței de putere, pe care însă Walt o repune în discuție, transformând
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
care statul se aliniază statului celui mai puternic. Una dintre contribuțiile pe care Walt le aduce prin intermediul teoriei sale este aceea de a recunoaște faptul că, în sistemul internațional anarhic, statele nu sunt motivate strict de dorința de a-și maximiza securitatea, ci și de aceea de a și maximiza puterea. Din acest punct de vedere, statele revizioniste sunt profund nemulțumite de poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
dintre contribuțiile pe care Walt le aduce prin intermediul teoriei sale este aceea de a recunoaște faptul că, în sistemul internațional anarhic, statele nu sunt motivate strict de dorința de a-și maximiza securitatea, ci și de aceea de a și maximiza puterea. Din acest punct de vedere, statele revizioniste sunt profund nemulțumite de poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în propriul lor beneficiu, pentru a dobândi mai multă putere
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază prin urmare, contribuția lor va fi net inferioară. De aceea, în mod automat, ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
va fi net inferioară. De aceea, în mod automat, ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
a puterii lor. Alegerile pe care statele le fac în ceea ce privește comportamentul lor de alianță sunt motivate de amenințările externe, dar și de interese particulare și de dorințe de a acumula mai multă putere în sistem. Alianțele sunt construite pentru a maximiza securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc să-și maximizeze profitul și puterea în sistem se vor alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele două modele structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese complet diferite. Balansarea conduce la menținerea
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
și lezarea măduvei cervicale. În concluzie, putem afirma că poziționarea pacientului trebuie să țină cont în primul rând de localizarea leziunii, trebuie să asigure un acces facil asupra leziunii, să permită o tracțiune cât mai redusă asupra creierului și să maximizeze șansele de rezolvare chirurgicală a leziunii. În alegerea unei poziții trebuie avută în vedere starea generală a pacientului astfel încât poziționarea să nu aducă un risc în plus. Atunci când mai multe poziții asigură șanse egale de rezolvare a leziunii, alegerea ține
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 172 își pune întrebarea "Cum reușesc agenții raționali dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?"173. Da, comportamentul uman este înclinat spre egoisme și interes propriu, numai că pe măsura evoluției sale, omul conștientizează avantajele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
individuale, excluzându-se implicarea autorităților statale. Originea acestei doctrine se regăsește în multe din lucrările fiziocraților, dar elementele fundamentale datează încă din timpul lui Adam Smith. El considera că oamenii, acționând în propriul lor interes, sunt forțați până la urmă să maximizeze avuția totală a colectivității. Autoritățile trebuie să aibă numai rolul de a crea aparatul legal de protecție, care să îngăduie acțiunea individuală. Amestecul autorităților în funcționarea liberă a acestei ordini firești determină o îngrădire a creșterii avuției naționale și poate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]