4,239 matches
-
țară cât și în srăinătate, din cauza liderului acestuia, caracterizat ca extremist de dreapta, naționalist și antisemit, conform celor apărute în mass-media? - Nu uitați că eu provin din zona Apusenilor, dintr-o familie cu rădăcini de peste 300 de ani pe aceste meleaguri. Deci, eu nu puteam face orice fel de politică. Dacă veți analiza cu obiectivitate activitatea mea politică, veți putea constata că nu îmi veți putea aduce nici una din acuzațiile formulate mai sus. Ca deputat, eu am ajutat și români, indiferent
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
profesia sau ținutul din care provin sau își desfășoară activitatea să devină impedimente în devoalarea sentimentelor atât de firești ființei umane. Bianca Marcovici, Anni-Lorei Mainka, Mihaela Claudia Condrat, Valeriu Cercel sau Adrian Grauenfels sunt doar câțiva dintre cei care, de pe meleaguri străine, trimit versuri sensibile, transmițându-ne nostalgia locului unde s-au născut și au trăit un timp. Tema principală a volumului o constituie, bineînțeles, iubirea, ea fiind sentimentul care unește și care ar trebui să domine în lume. Exprimată fie
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
lui Ioan Budai Deleanu, autorul poemului de largă respirație”Țiganiada “.Festival organizat de Liga Scriitorilor din România și Cenaclul Epigramiștilor Olteni, condos de distinsul ambasador Petre Gigea-Gorun, din Craiova, avândul ca inițiator pe tânărul scriitor Claudiu Șimonați, locuitor pe acele meleaguri încărcate de istorie.Era vineri 26 august a.c. Fereastra compartimentului în care ne aflam se transformase, parcă, într-un ecran pe care se derulau imagini, predominant în galben, al peisajului pe care-l parcurgeam. Oprind în Gara Aiud, ne-am
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
astăzi vis-� -vis de căminul cultural care poartă numele autorului “Țiganiadei “, pe zidul căreia se află o placă comemorativă. Cu acest prilej scriitorii prezenți au depus o coroană de flori. În cursul zilei de duminică, spre seară, am părăsit aceste meleaguri de legendă, luând cu noi amintiri frumoase, iar Clujul nostru drag ne-a îmbrățișat cu brațele lui de lumină, în orele apropiate de miezul nopții, spunându-ne “bine ați venit acasă! “ Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Scriitori clujeni pe urmele
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
lui Ioan Budai Deleanu, autorul poemului de largă respirație”Țiganiada “.Festival organizat de Liga Scriitorilor din România și Cenaclul Epigramiștilor Olteni, condos de distinsul ambasador Petre Gigea-Gorun, din Craiova, avândul ca inițiator pe tânărul scriitor Claudiu Șimonați, locuitor pe acele meleaguri încărcate de istorie.Era vineri 26 august a.c. Fereastra compartimentului în care ne aflam se transformase, parcă, într-un ecran pe care se derulau imagini, predominant în galben, al peisajului pe care-l parcurgeam. Oprind în Gara Aiud, ne-am
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
astăzi vis-� -vis de căminul cultural care poartă numele autorului “Țiganiadei “, pe zidul căreia se află o placă comemorativă. Cu acest prilej scriitorii prezenți au depus o coroană de flori. În cursul zilei de duminică, spre seară, am părăsit aceste meleaguri de legendă, luând cu noi amintiri frumoase, iar Clujul nostru drag ne-a îmbrățișat cu brațele lui de lumină, în orele apropiate de miezul nopții, spunându-ne “bine ați venit acasă! “ Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Scriitori clujeni pe urmele
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
Eu. Își luară înfățișarea de pasăre neagră și o porniră înapoi în Țara Lalelelor. În timp ce îngerii care scăpară nevătămați, zburau spre norul cel alb printre norii întunecați și luându-se după lumina Lunii, Capetele de Pisică se întindeau istovite pe meleagurile Țării Lalelelor. Unii se întindeau printre lalele culcându-le la pământ, alții se încolăceau în jurul copacilor înalți și falnici. Crengile lor groase și noduroase trosneau și tremurau la auzul urletelor asurzitoare ale animalelor și al tipetelor oamenilor care se auzeau
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
Ana, fiica munților Vasile, prin capul căruia bâltâcâia[1] rachiul, apăru iarăși printre prietenii lui de golit pahare, în birtul lui Nea Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul țigărilor de proastă calitate, fumate de către cei care o frecventau, în general țapinari, ori muncitori de la Societatea de prelucrare a lemnului, din satul Lunca Mare, numită scurt „21”. Fana se dăduse
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
petrecut un întâi de mai într-un cadru plăcut, în mijlocul naturii. Speram să avem această ocazie cât mai des. Acum a fost un caz fericit că ne-am putut reuni întreaga familie. Paul și Marian sunt purtați de nevoi pe meleagurile friguroase ale Norvegiei, unde muncesc pentru prosperitatea familiei. La doua - trei luni vin acasă, însă foarte rar se întâmplă să ajungă amândoi în același timp. Primul muncește lângă Oslo, iar al doilea într-un sătuc de pescari din nordul Norvegiei
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
Doctorul ortoped Istrate plecase din Câmpina lui Nicolae Grigorescu și a lui Bogdan Petriceicu Hajdeu încă din zorii zilei de marți, 2 iunie, cu autobuzul ce făcea cursa locală și coborî la Teșila, ca apoi să bată cu piciorul aceste meleaguri fără seamăn de frumoase, cu toate că din bătrâni se spunea să nu pleci marțea la drum. Era un traseu ce te ducea cu gândul la sălbăticiile de altă dată ale acestor munți falnici și plini de păduri de fag și conifere
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
o mică mare montană” cum se exprima un entuziast localnic. La începutul deceniului al șaptelea din mileniul doi, mâna românului începu să strice armonia dintre munte și natură. Începu să-și lase adânc apăsată amprenta până și în sălbăticia acestor meleaguri de basm, când s-au apucat să stăvilească șuvoaiele neobosite ale Doftanei. În rostogolirea lor peste stânci, ca apoi să se mai odihnească în aval unde deveneau molcome, îmbrățișând drăgăstoase apa lacului Păltinoasa, șuvoaiele se tot adunau odată cu ridicarea barajului
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
Acest baraj schimbase fața muntelui. Nu-i mai găseai singurătatea ce-ți dădea liniștea sufletească atunci când te contopeai cu natura sălbatică. Circulația a crescut, ca și locurile de muncă și numărul oamenilor care câștigau un ban pentru familie, prin aceste meleaguri cam lipsite de alte posibilități de a-ți găsi de lucru în afara zonei forestiere și a carierelor de piatră. Zidul de beton ce unea cei doi versanți era ca un gigantic zeu antic, cu brațele larg deschise în măreția sa
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
fi să-i căutăm locul în șirul acestor talente, artistul transilvănean, ajuns la maturitatea vocației sale, ar fi plasat, în geografia spirituală a României de azi, între cei mai de seamă slujitori ai unor idealuri de frumusețe, endemice pe aceste meleaguri, locuite de un popor născut artist. Și totuși artă lui e un exemplu de modernitate bine înțeleasă, cu rădăcini adânci în limbajul accesibil unor colectivități largi, de aceeasi baza culturală”. Ion Frunzetti Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
Adrian Păunescu și Grigore Vieru, și faceți zid în jurul Acad. Nicolae Dabija, apărați-l de mari primejdii, vicisitudini și opreliști, cu care se confruntă, pentru interesele românismului. Academicianul Nicolae Dabija derulează o activitate cultural-patriotică, națională, științifică și educațională și pe meleagurile României, în calitate de Membru de Onoare al Academiei Române, de Vicepreședinte al „Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni” și al Congresului Spiritualității Românești, de la Alba Iulia. Este prezent cu lucrări de certă valoare la numeroase sesiuni științifice, congrese, lansări de cărți
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului PREFAȚĂ LA ''MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI'' de POMPILIU COMȘA,Editura Universității ''Apollonia'' Iași, 2013 ARGUMENT Pe meleagurile comunei Suceveni nu s-au petrecut evenimente de mare răsunet pe care istoria să le fi reținut și tratat ca atare. Ștefan cel Mare nu a tras paloșul ca la Războieni, Podul înalt, etc. și nici măcar o ibovnică în zonă
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
preț DAR pe care ni L-a oferit, VIAȚA, noi Îl denigrăm prin comportamentul față de semenul nostru, OMUL ca ființă divină, prin asuprirea și distrugerea sa... Din Turda se poate ajunge pe spectaculoasele Cheile Turzii. Apoi pașii ne poartă pe meleagurile de la Tarnița. Șoseaua șerpuiește pe conturul lacului, pe lângă versanți către vestita Țara Moților. La fiecare curbă, pe fiecare vale sau după fiecare stâncă descoperi ceva deosebit. Coada lacului se prelungește mult până se contopește cu râul, iar pe versantul de
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
Articolele Autorului MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMȘA, Editura Universității APOLLONIA Iași, 2013 (II) POSTFAȚĂ Omul sfințește locul Această lucrare are ca autor moral și intră în circuitul publicistic național, grație distinsului Prof. univ. Dr. Vasile Burlui, fiu devotat al meleagurilor Sucevene. În ultimii ani, Domnia sa a contribuit substanțial la revigorarea vieții social-economice, culturale și educaționale a comunei Suceveni, dar și a orașului Tg. Bujor. Mai ales, după ce a devenit Cetățean de Onoare al orașului, a avut câteva inițiative filantropice, s-
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
Emerită ne-a gratulat și cu distinsa Sa prezență la sărbătoarea satului nostru, în aproximativ aceeași distinsă componență basarabeană. De data aceasta, scena Teatrului Național din Chișinău căpătase (păstrând proporția) o sosie în satul de pe Valea Moldovei, aflat în arealul meleagurilor istorice ale epopeicului Războieni. Și, în sala Căminului Cultural, fiii satului, întorși pentru o clipă în locurile natale, au căpătat, între altele, prin Actrița-Oaspete, cea mai inspirată definiție a Femeii. Intermedierea o asigura, indirect, marele Poet basarabean Dumitru Matcovschi, dar
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
am și eu suflete dragi plecate în Lume), segmentul din carte dedicat călătoriei autoarei la Roma, Cetatea eternă a Latinității. Ce frumos e împletit aici entuziasmul turistului cultivat, cu receptivitatea sensibilă față de drama dezrădăcinării românilor ce-și croiesc destinele pe meleagurile fostului Imperiu al originii noastre! (daca nu cumva sunt de făcut aici, de către istorici, câteva corecturi). Un exod al băștinașilor nostri, în “contrapartidă”, peste timp, căci cu două milenii în urmă, cei smulși de la baștina lor de către împărații Romei, ca să
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
LA HAGA Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mereu tânăr și activ, căutând forme și simboluri înoitoare, maestrul Samy Briss cucerește prin arta sa publicul iubitor de frumos de pe alte multe meleaguri. După expoziții încununate de succes în Canada și Japonia, Koreea și Singapore, India și Statele Unite etc., precum și în cele trei țări de care este legat sufletește, România, Israel și Franța, acum lucrările sale sunt expuse în Olanda, la Haga. Subliniind
EXPOZIŢIE LA HAGA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362836_a_364165]
-
nuu! Pozele sunt amintirea voastră, copii, le spuse domnul cel în vârstă, zâmbind. - Da, dar sunt și ale Domniilor voastre. Cum am mai spus, noi putem să venim aici când dorim, dar Domniile voastre, cine știe când o să mai ajungeți pe aceste meleaguri. O să ne facem noi alte poze când vom reveni aici, le spuse Sandu. - Bine copii, cum doriți voi, răspunse domnul în vârstă. Timp de o oră au vorbit și-au glumit unii cu ceilalți. Sandu le spuse la un moment
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
-o în ultima monografie. Vă cer iertare. Vă rog să-mi permiteți să o redau cu pioșenia cuvenită: „Dedic această carte în amintirea părinților mei, învățătorii Alexandru și Elena Stănescu, care au contribuit la propășirea educației și culturii pe aceste meleaguri și generoasei mele soții, Venera, care ne-a părăsit după o boală cumplită, aflându-și liniștea «acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără sfârșit»” Dumnezeu să-i odihnească! Ion Al. STĂNESCU: Dumnezeu să-i odihnească
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
oameni legați cu dragoste de glie. Avem peste 300 de pagini cu puls, pagini vii care se mișcă în fața ochiului atent al cititorului. O carte la care, spuneam, o să revin fie și doar pentru că pașii mă vor purta pe acele meleaguri vreodată și aș vrea, după ce au reușit într-un mod inedit să îmi stârnească admirația și curiozitatea, să îi întâlnesc pe oameni în carne și oase. O să redau un scurt fragment de dialog spontan și sincer: CORNELIA APOSTOL (IAMANDI) Reporter
O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362944_a_364273]
-
am sărit cu armăsarul peste torente și cascade sau m-am cățărat pe colțurile stâncoase din calea vrăjmașului, apoi m-am năpustit asupra lui ca șoimul! PRINȚESA: Vezi? Dacă rămâneai un simplu muritor habar nu aveai câte priveliști minunate ascund meleagurile pe care le-ai apărat vitejește cu paloșul în mână! Undeva în depărtare, pe vârful unui munte, se înalță semeț, scăldat în razele lunii, un castel grandios. PALOȘ : (cu înflăcărare) Acela-i vestitul castel al Contelui Dracula!? PRINȚESA: Ai ghicit
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
o eternitate, imprimându-i în inimă nu teamă, ci curaj, forță și demnitate, apoi se îndreaptă către tronul său și se așeză. CONTELE DRACULA: (cu glas tunător încât ușa și ferestrele se deschid brusc) Acest popor va dăinui pe aceste meleaguri și mă va căuta la grea cumpănă: „Unde ești tu, Țepeș, Doamne!?” Îmi va dori reîntoarcerea în carne și oase, în spiritul dreptății: „Un Țepeș ne trebuie să facă dreptate!” Sângele meu va intra printre muritori picătură cu picătură și
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]