1,871 matches
-
atunci cînd plouă și devin și ele insuportabile pentru cei de vîrsta a doua, pot fi Însoțite de lama lui Cohen, acasă, la Boa Vista, În Capul Verde al păsărilor colorate tăcut, nod muzical al unor civilizații oarecum dispărute, cu linii melodice simple, sferice, micuțele sfere rubinii ale nostalgiei rostogolindu-se direct la țintă, În pompa musculară despre care unii au susținut cu prețul posterității că-i casa neobosită a sufletului, cordul, hașurat de by-pass-urile diferitelor lumi, dovada vie a intersectărilor armonice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
m-a privit iscoditor cîteva secunde, proțăpit În fața mea. Mesteca gumă. Fără nici o explicație a făcut un balonaș grețos și l-a spart, speriindu-mă. M-am Întors acasă. Cum m-a văzut, Mariana a-nceput să cînte. De la linia melodică introductivă simplă, de iubire stinsă, a trecut În registrul unui dispreț suportabil apoi, pe nesimțite, la insulte, fazan și parazit care nu-i bun de nimic decît să facă pe ofensatul și omletă, același lucru mi-a declarat și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
puști (sau ale unei spînzurători, Însă În acest caz plutonul de execuție nu-și mai are rostul). Prin bubuitul percuției, eroii negativi intelectualii ce vor să mutileze țara pentru a Înhăța puterea sînt conduși pe ultimul drum de o linie melodică funebră Înfiripată la țambal. Fragmentele tropăite ale frazei de Început vor fi reluate periodic și viril de-a lungul concertului, prin sonoritățile pline ale Întregii orchestre. Citim din armoniile primei mișcări: „odios complot mondial”, „toți au intrat argați la puterile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Rameau, Ravel și mai cu seamă Debussy ajungînd prin magie curată swing de o puritate cristalină, printre atacuri Jarrett alternînd cu armonii revărsate cu impetuoasă virtuozitate peste noi, ghemuiți În scaune, abia respirînd, cu ochii cît cepele, captivi În tornada melodică În care puteai Însă distinge net, decupată cu maximă precizie, fiecare optsprezecime, tornadă amețitoare ca iubirile lui Scott Fitzgerald, muzica strîngîndu-se uneori În covîrșitoarea tulburare cu care priveam osteogeneza imperfectă, boală extrem de rară, a unui uriaș muzician pitic polifonic, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rachmones, Meyer, pot să mă Încred În tine, nu În ei, totul e pus la păstrare, dar nu pentru noi, te absolvo... ???????? — Cine-s tipii ăștia de care vorbești? Goldman fredonă o melodie. Fals, dar suna cunoscut. Jack prinse linia melodică: „Take the A Train“. — Davey, vorbește-mi! Davey cînta: — Bumpa, bumpa, bump, bump, bump, bump, ce tren drăguț, bump, bump, bump, ce tren drăguț. ??????????????????? ... mai rău, ca și cum creierul lui avea pereții capitonați. — Davey, vorbește și-atît. Vorbea - În dodii: — Bzz, bzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de la propria lor mamă, care vorbea franceza fluent și care chiar trăise În Franța, care făcea În continuare vizite În Franța de zece ori pe an și care scria și citea În franceză și o vorbea cu o impecabilă pronunție melodică? În loc de asta, am zis: — Ei da, ai dreptate. Nici o bonă fără cunoștințe de franceză. Te Înțeleg perfect. — În fine, vei avea sarcina să găsești candidate pentru postul de bonă. Uite numărul de telefon al agenției cu care lucrăm, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prin inspirația compozitoarei Carmen Petra- Basacopol, o recompunere a legendei Meșterului Manole în care sunt redate și stilizate trăirile unei faceri, ale unui ideal împlinit numai prin sacrificiu. Lucrarea cuprinde cinci lieduri încărcate de zbucium și dramatism, în care linia melodică a vocii de sopran, dinamizată intens prin ritm și agogică, se împletește cu scriitura pianistică, cameleonică, asemeni unei umbre, sau, variind temele preluate din partitura solistului. Melodicitatea conturează totuși cel mai bine această miniatură a genului muzicii de cameră, care
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
o selecție poetică realizată de către compozitoare. Amprenta textului asupra muzicii va împrumuta lucrării un anumit tip de încărcătură lirică, când duioasă, când tragică, evidențiind trăirile unui copil în plină evoluție. Lucrarea are forma unei suite continue, în care motive melodice și ritmice se rememorează cu o oarecare ciclicitate. Compo- zitoarea crează un dialog permanent și sugestiv între solist, clarinet, ce susține partitura generală prin expresivitatea timbrală, cvintetul corzilor, și celelelte instrumente. Trianglu, tambu- rina piccolo, tam-tam, piatti, gran cassa, xilofon
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
se cere special urmărită și echilibrată, în așa fel încât tălmăcirea partiturii să îmbine, prin armonizare specifică, maniera numită în vremuri trecute “Haus-musik”. Dvorak, compozitorul romantic înclinat spre sonorități simfonice și vocal-simfonice, poate crea și partituri lirice, cuvântătoare în versuri melodice. Este cazul Sonatinei pentru vioară și pian, demnă de această titulatură miniaturală grație motivației discursului tainic, plin de aluzii poetice. Cei doi parteneri, amplasați pe podium ca o formație de duo ce ocolește grandilocvența concertantă, au capacitatea unei potriviri ce
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
referință, formatului de sinteză este de relevanță pentru orice fugă bachiană. Tema (extinsă), Fuga 4 în sol minor, de J. S. Bach are o structură specială cu privire la clișeul general de enunțuri tematice din cadrul formatului de sinteză al fugii bachiene. Derulajul melodic este marcat prin clipuri tematice, de tip Subiect-Răspuns, în centrii tonali de referință. Confirmarea este evidentă prin cele patru enunțuri: „sol minor”-Subiect; dominanta lui „sol minor”-Răspuns tonal; „Si b major”, relativa lui „sol minor”- Subiect; „sol minor”-Subiect
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
sugerative de referință funcțional-acordică. Tema conține, rezumativ, formatul de sinteză al fugii bachiene, cu permutări expozitive raportate la schema generală tonal-funcțională. ► Introspecția tematică ↔ fuga, zone tonale/cadențiale Tema bachiană, evaluată prin raportare la schema formatului de sinteză, poate conține elemente melodice de referință pentru structura și componenetele de bază ale fugii. Zonele de reprezentativitate structurală, platformele tonale delimitate cadențial etc. sunt reflectate și focalizate la nivel minimal de sunete, singulare sau în grup, în corpolența temei, corespondență ce determină un anumit
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
de reprezentativitate structurală, platformele tonale delimitate cadențial etc. sunt reflectate și focalizate la nivel minimal de sunete, singulare sau în grup, în corpolența temei, corespondență ce determină un anumit grad de similititudine între întreg și proiecția acestuia în structura actantului melodic, generator, la rândul său, al formei finite muzicale. • Piloni melodici - zone tonale Cel trei zone tonale de referință pentru formatul de sinteză al fugii bachiene, ca lăcaș al expunerilor tematice, se regăsesc, uneori, proiectate simbolic, la nivelul sunetelor de bază
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
și focalizate la nivel minimal de sunete, singulare sau în grup, în corpolența temei, corespondență ce determină un anumit grad de similititudine între întreg și proiecția acestuia în structura actantului melodic, generator, la rândul său, al formei finite muzicale. • Piloni melodici - zone tonale Cel trei zone tonale de referință pentru formatul de sinteză al fugii bachiene, ca lăcaș al expunerilor tematice, se regăsesc, uneori, proiectate simbolic, la nivelul sunetelor de bază constructivă, cele ce definesc conturul general al melodiei și la
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
la nivelul sunetelor de bază constructivă, cele ce definesc conturul general al melodiei și la care se raportează ornamentele decise de influxul pulsatoriu generator al temei. În structura temei-standard (J. S. Bach, W.K. I, Fuga în Do major) pilonii melodici sunt determinați de intervalul generator de 4tă. Sunetele de referință ale configurației melodice însumează o suită de trei 4te ascendente și una descendentă, formulate ritmico-metric și ornamentic diferit. Componentele de delimitare ale celor trei 4te ascendente (do-fa, mi-la, re-sol
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
și la care se raportează ornamentele decise de influxul pulsatoriu generator al temei. În structura temei-standard (J. S. Bach, W.K. I, Fuga în Do major) pilonii melodici sunt determinați de intervalul generator de 4tă. Sunetele de referință ale configurației melodice însumează o suită de trei 4te ascendente și una descendentă, formulate ritmico-metric și ornamentic diferit. Componentele de delimitare ale celor trei 4te ascendente (do-fa, mi-la, re-sol) corelate adecvat gradului de similaritate structurală cu specificul formatului de sinteză dedus din
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
la, re-sol) corelate adecvat gradului de similaritate structurală cu specificul formatului de sinteză dedus din fuga bachiană, prin cei șase centri tonali grupați în trei zone de referință (Tonica, Relativa, Subdominanta), defige natura autosimilantă a întregului proiectat în sămânța sa melodică generatoare - tema de fugă. Autosimilitatea este determinată corelațional între zonele de reprezentativitate tonală ale fugii și pilonii melodici ai temei, configurați în enunțuri „îmbrățișate” și anagramă raportată la centrii de bază ai formatului de sinteză. • Piloni melodici - platforme cadențiale Raportul
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cei șase centri tonali grupați în trei zone de referință (Tonica, Relativa, Subdominanta), defige natura autosimilantă a întregului proiectat în sămânța sa melodică generatoare - tema de fugă. Autosimilitatea este determinată corelațional între zonele de reprezentativitate tonală ale fugii și pilonii melodici ai temei, configurați în enunțuri „îmbrățișate” și anagramă raportată la centrii de bază ai formatului de sinteză. • Piloni melodici - platforme cadențiale Raportul de autosimilaritate dintre o fugă și tema proprie este relevant și prin similitudinea dintre structura melodică și cadențială
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
în sămânța sa melodică generatoare - tema de fugă. Autosimilitatea este determinată corelațional între zonele de reprezentativitate tonală ale fugii și pilonii melodici ai temei, configurați în enunțuri „îmbrățișate” și anagramă raportată la centrii de bază ai formatului de sinteză. • Piloni melodici - platforme cadențiale Raportul de autosimilaritate dintre o fugă și tema proprie este relevant și prin similitudinea dintre structura melodică și cadențială a temei-standard și platformele tonal-funcționale ale fugii marcate prin cadențe explicite și pedale extinse, așa cum se prezintă în Fuga
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
și pilonii melodici ai temei, configurați în enunțuri „îmbrățișate” și anagramă raportată la centrii de bază ai formatului de sinteză. • Piloni melodici - platforme cadențiale Raportul de autosimilaritate dintre o fugă și tema proprie este relevant și prin similitudinea dintre structura melodică și cadențială a temei-standard și platformele tonal-funcționale ale fugii marcate prin cadențe explicite și pedale extinse, așa cum se prezintă în Fuga în Do major, W.K. I de I. S. Bach. - Tema-standard: sunetele de evidență ale saltului melodic (la-re-sol), încadrate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
dintre structura melodică și cadențială a temei-standard și platformele tonal-funcționale ale fugii marcate prin cadențe explicite și pedale extinse, așa cum se prezintă în Fuga în Do major, W.K. I de I. S. Bach. - Tema-standard: sunetele de evidență ale saltului melodic (la-re-sol), încadrate de centrul de bază (do), sunt cooperante și în compunerea cadenței armonice de detaliu → do-la-re-sol-do. - Fuga conține cinci platforme tonal-funcționale delimitate prin cadențe afirmate și pedale extinse: 1) Do, debutul fugii până la prima cadență explicită (la); 2) La
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
platforme armonice este în corelație de autosimilitate cu structura armonică a temei-standard prin formula cadențială I-VI-II-V-I extinsă la nivelul acestor câmpuri tonal-funcționale fluctuante. ► Introspecția tematică, interferențe cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau pilonic al sunetelor, prin vectorul „gravitonic” tonal-funcțional, profilul melodic al temei de fugă bachiană configureză un suport armonic cu atribute acordice ancorate într-un centru tonal de referință. Corola de funcționalități tonale, aferentă efluviului melodic, consfințește statutul de temă cu un potențial armonic specific, cu structuri evidente sau mai
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau pilonic al sunetelor, prin vectorul „gravitonic” tonal-funcțional, profilul melodic al temei de fugă bachiană configureză un suport armonic cu atribute acordice ancorate într-un centru tonal de referință. Corola de funcționalități tonale, aferentă efluviului melodic, consfințește statutul de temă cu un potențial armonic specific, cu structuri evidente sau mai complexe determinate de consistența și laboriozitatea „facerii”. Structura armonică a temei în si minor prezintă unele dispuneri melodico-acordice speciale prin relevanța relației de tip cadențial subdominantă-dominantă
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
sau mai complexe determinate de consistența și laboriozitatea „facerii”. Structura armonică a temei în si minor prezintă unele dispuneri melodico-acordice speciale prin relevanța relației de tip cadențial subdominantă-dominantă (IV-V). Circumscrise piramidal, relațiile aferente cadenței (SD-D) sunt etajate multiplicativ, juxtapuse melodic prin împletiri/interpolări de reprezentativitate acordică, a căror rezolvare (cadențială), „tonica” (T), este implicită sau punctată la următorul strat superior, la nivelul aceluiași segment temporal. Este un fel de muabilitate cadențială potențată de valențele funcționale combinatorii ale unui același clișeu
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
prin împletiri/interpolări de reprezentativitate acordică, a căror rezolvare (cadențială), „tonica” (T), este implicită sau punctată la următorul strat superior, la nivelul aceluiași segment temporal. Este un fel de muabilitate cadențială potențată de valențele funcționale combinatorii ale unui același clișeu melodic și timp de manifestare. Un debit melodic edificat armonic prin interferențe tonal-funcționale, care, prin similitudinea dintre relațiile combinatorii ale sunetelor formanților melodici, generează perechi cadențiale de tip SD-D, prezente oriunde pe scala piramidală (funcțională) și delimitate temporal la nivelul unui
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
căror rezolvare (cadențială), „tonica” (T), este implicită sau punctată la următorul strat superior, la nivelul aceluiași segment temporal. Este un fel de muabilitate cadențială potențată de valențele funcționale combinatorii ale unui același clișeu melodic și timp de manifestare. Un debit melodic edificat armonic prin interferențe tonal-funcționale, care, prin similitudinea dintre relațiile combinatorii ale sunetelor formanților melodici, generează perechi cadențiale de tip SD-D, prezente oriunde pe scala piramidală (funcțională) și delimitate temporal la nivelul unui eșantion determinat, poate fi cotat ca autosimilitate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]