8,221 matches
-
nu pot fi încorporate în bistraturile lipidice deoarece le lipsește capul hidrofil. Apar ca picături în citoplasmă, rezerve de energie pentru celulele animale. Celulele adipoase au interiorul aproape complet astfel ocupat. 5.1.1. Caracteristici fizice ale bistratului lipidic Compoziția membranelor biologice variază foarte mult. Membranele situate la exteriorul celulei au cea mai mare proporție de colesterol, în vreme ce membranele ce fac parte din organitele celulare au o cantitate redusă de colesterol. Ca urmare, plasmalema are o rigiditate mai mare decât membranele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bistraturile lipidice deoarece le lipsește capul hidrofil. Apar ca picături în citoplasmă, rezerve de energie pentru celulele animale. Celulele adipoase au interiorul aproape complet astfel ocupat. 5.1.1. Caracteristici fizice ale bistratului lipidic Compoziția membranelor biologice variază foarte mult. Membranele situate la exteriorul celulei au cea mai mare proporție de colesterol, în vreme ce membranele ce fac parte din organitele celulare au o cantitate redusă de colesterol. Ca urmare, plasmalema are o rigiditate mai mare decât membranele intracelulare. De asemenea, structura membranelor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de energie pentru celulele animale. Celulele adipoase au interiorul aproape complet astfel ocupat. 5.1.1. Caracteristici fizice ale bistratului lipidic Compoziția membranelor biologice variază foarte mult. Membranele situate la exteriorul celulei au cea mai mare proporție de colesterol, în vreme ce membranele ce fac parte din organitele celulare au o cantitate redusă de colesterol. Ca urmare, plasmalema are o rigiditate mai mare decât membranele intracelulare. De asemenea, structura membranelor trebuie să conțină lipide nesaturate, întrucât acizii grași cu catenă alifatică peste 16
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
membranelor biologice variază foarte mult. Membranele situate la exteriorul celulei au cea mai mare proporție de colesterol, în vreme ce membranele ce fac parte din organitele celulare au o cantitate redusă de colesterol. Ca urmare, plasmalema are o rigiditate mai mare decât membranele intracelulare. De asemenea, structura membranelor trebuie să conțină lipide nesaturate, întrucât acizii grași cu catenă alifatică peste 16 atomi de carbon sunt solizi la temperaturile corpului,. Aceste caractere duc la fenomenul de fluiditate membranară, care semnifică gradul de mobilitate al
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Membranele situate la exteriorul celulei au cea mai mare proporție de colesterol, în vreme ce membranele ce fac parte din organitele celulare au o cantitate redusă de colesterol. Ca urmare, plasmalema are o rigiditate mai mare decât membranele intracelulare. De asemenea, structura membranelor trebuie să conțină lipide nesaturate, întrucât acizii grași cu catenă alifatică peste 16 atomi de carbon sunt solizi la temperaturile corpului,. Aceste caractere duc la fenomenul de fluiditate membranară, care semnifică gradul de mobilitate al moleculelor din membrană. Cu cât
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
asemenea, structura membranelor trebuie să conțină lipide nesaturate, întrucât acizii grași cu catenă alifatică peste 16 atomi de carbon sunt solizi la temperaturile corpului,. Aceste caractere duc la fenomenul de fluiditate membranară, care semnifică gradul de mobilitate al moleculelor din membrană. Cu cât există mai puțin colesterol, cu atât mobilitatea moleculară este mai redusă. O moleculă liposolubilă se distribuie în membrana unei bacterii în secunde datorită mobilității laterale a moleculelor, dar va trece mai dificil către interiorul celulei, datorită mișcărilor rare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
solizi la temperaturile corpului,. Aceste caractere duc la fenomenul de fluiditate membranară, care semnifică gradul de mobilitate al moleculelor din membrană. Cu cât există mai puțin colesterol, cu atât mobilitatea moleculară este mai redusă. O moleculă liposolubilă se distribuie în membrana unei bacterii în secunde datorită mobilității laterale a moleculelor, dar va trece mai dificil către interiorul celulei, datorită mișcărilor rare de basculare. Membranele lipidice ar trebui să fie teoretic impermeabile pentru apă și solviți. Totuși, există un trafic transmembranar de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
există mai puțin colesterol, cu atât mobilitatea moleculară este mai redusă. O moleculă liposolubilă se distribuie în membrana unei bacterii în secunde datorită mobilității laterale a moleculelor, dar va trece mai dificil către interiorul celulei, datorită mișcărilor rare de basculare. Membranele lipidice ar trebui să fie teoretic impermeabile pentru apă și solviți. Totuși, există un trafic transmembranar de apă și ioni, deoarece moleculele și ionii mici se pot „strecura” printre moleculele mai mari ale lipidelor membranare. La scara de timp ale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
solviți. Totuși, există un trafic transmembranar de apă și ioni, deoarece moleculele și ionii mici se pot „strecura” printre moleculele mai mari ale lipidelor membranare. La scara de timp ale fenomenelor biologice, acest tranzit este nesemnificativ. Substanțele liposolubile tranzitează liber membrana celulară, dizolvându-se cu rapiditate. Fluiditatea membranară crescută determină și tranzitul intens al substanțelor liposolubile. Identificarea cu înaltă rezoluție a lipidelor în compartimente distincte ale membranei a dus la observarea mișcărilor de rotație, difuzie transversală și laterală; moleculele se mișcă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
scara de timp ale fenomenelor biologice, acest tranzit este nesemnificativ. Substanțele liposolubile tranzitează liber membrana celulară, dizolvându-se cu rapiditate. Fluiditatea membranară crescută determină și tranzitul intens al substanțelor liposolubile. Identificarea cu înaltă rezoluție a lipidelor în compartimente distincte ale membranei a dus la observarea mișcărilor de rotație, difuzie transversală și laterală; moleculele se mișcă diferit unele de altele și nu la întâmplare. 5.1.2. Plutele lipidice Deoarece colesterolul interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se mișcă diferit unele de altele și nu la întâmplare. 5.1.2. Plutele lipidice Deoarece colesterolul interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință de agregare a acestora, formând grupări mai rigide în foița externă a membranei celulare, care au fost numite „plute” lipidice (lipid rafts). La nivelul acestora se pare că se agregă și glicolipide membranare și unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri. Ar putea fi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Plutele lipidice ar putea aduna moleculele semnal pentru o semnalizare mai eficientă. Plutele lipidice sunt subdomenii plasmalemale distincte (submicronice), alcătuite în principal din glicosfingolipide și colesterol și prezintă proteine cu ancora GPI, mai groase și agregate mai compact decât restul membranei. Cercetătorii au testat prezența și importanța plutelor în semnalizarea celulară, întâi identificând procesele de semnalizare și apoi producând distrugerea localizată a plutelor cu detergenți, notând în final modificările în funcția celulară. Plutele sunt implicate într-o multitudine de procese și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu lanțurile fosfolipidice, ancorându-le în bistratul lipidic. Există trei tipuri de traversare transmembranară, adică de tip: glicoforină, bacteriorodopsină, porină. Toate acestea formează canale ce permit pasajul apei sau substanțelor ionizate si hidro solubile dintr-o parte într-alta a membranei. Interiorul canalului este hidrofil, ceea ce face ca aceste proteine să fie optime pentru transportul apei sau ionilor. La toate proteinele transmembranare cunoscute, domeniile ce traversează membrana sunt αhelixuri sau benzi β multiple. Proteinele intrinseci prezintă unul sau mai multe domenii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pasajul apei sau substanțelor ionizate si hidro solubile dintr-o parte într-alta a membranei. Interiorul canalului este hidrofil, ceea ce face ca aceste proteine să fie optime pentru transportul apei sau ionilor. La toate proteinele transmembranare cunoscute, domeniile ce traversează membrana sunt αhelixuri sau benzi β multiple. Proteinele intrinseci prezintă unul sau mai multe domenii transmembranare. Acestea sunt domenii extracelulare, care pot fi de la câteva reziduuri până la mai multe sute de aminoacizi, ce se extind în mediul extracelular. Proteinele extrinseci nu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fie pe fața externă, fie pe fața internă. Se cunosc 6 modalități de ancorare a proteinelor: coada izoprenoidă (coadă de farnezil cu 15 C, ancorează GTP-aza pe fața citoplasmică), coada miristoil (14 C, ancorează tirozin-kinaza STC pe fața citoplasmică a membranei), coada inozitolfosfat (ancorează glicolipidele pe suprafața externă a membranei, cel mai frecvent enzime de tip colinesterază sau MAO, proteine de adeziune de tip caderine sau antigene de suprafață), interacțiuni electrostatice cu fosfolipidele (printre proteinele cuplate se numără anexinele (proteine de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cunosc 6 modalități de ancorare a proteinelor: coada izoprenoidă (coadă de farnezil cu 15 C, ancorează GTP-aza pe fața citoplasmică), coada miristoil (14 C, ancorează tirozin-kinaza STC pe fața citoplasmică a membranei), coada inozitolfosfat (ancorează glicolipidele pe suprafața externă a membranei, cel mai frecvent enzime de tip colinesterază sau MAO, proteine de adeziune de tip caderine sau antigene de suprafață), interacțiuni electrostatice cu fosfolipidele (printre proteinele cuplate se numără anexinele (proteine de adeziune), precum și proteine motorii de tip miozină, penetrarea parțială
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proteine de adeziune de tip caderine sau antigene de suprafață), interacțiuni electrostatice cu fosfolipidele (printre proteinele cuplate se numără anexinele (proteine de adeziune), precum și proteine motorii de tip miozină, penetrarea parțială a stratului lipidic (unele proteine se ancorează superficial în membrană, fără a o traversa; cel mai cunoscut membru al acestei familii este prostaglandin-sintaza), asociere de proteine periferice cu proteine integrale. Proteinele se pot lega de alte proteine, încât un receptor se poate lega de un canal, sau o proteină funcțională
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulare: pori pentru apă, canale ionice (receptor dependente, voltaj-dependente, sau operate în alte moduri), transportori (translocatori moleculari), receptori membranari (cuplați cu proteine G tirozin kinazici, pentru patogeni, etc.), molecule de adeziune celulară și antigene de suprafață, diverse enzime ancorate pe membrană (sintaze de lipide, etc.), puncte de atașare pentru citoschelet, repere veziculare, receptori pentru exo/endocitoză și proteine de fuziune membranară. 5.1.4. Canalele pentru apă Reglarea răspunsurilor osmotice se face de către proteine transmembranare numite aquaporine. Cunoscute și sub numele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ar fi glicerolul, amoniacul sau ureea. Oricum, porii pentru apă sunt complet impermeabili pentru orice specie moleculară încărcată electric. Aquaporinele sunt alcătuite din șase α helixuri transmebranare, cu ambele capete, atât C-terminale cât și Nterminale pe fața citoplasmică a membranei. Aspectul general al unui astfel de canal este de „clepsidră”. Aquaporinele formează tetrameri, fiecare monomer acționând ca un canal de apă. Mecanismul prin care sunt excluse alte molecule de la pasaj este filtrul de selectivitate ar/R (aromatic/arginină). Acesta este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
au o importanță specială în semnalizarea la nivel celular. Plasmalema este esențial implicată în răspunsurile celulare la diverși stimuli din mediu. Stimulii fizici determină la nivel plasmalemal modificări de conductanță ionică, cu variații consecutive ale potențialului electric transmembranar. In repaus membrana este “polarizată”; interiorul este negativ față de exterior. Dacă o depolarizare atinge nivelul prag pentru deschiderea unor anume populații de canale ionice voltaj-dependente se declanșează potențialul de acțiune, ce se propagă în toată membrana. Potențialul de acțiune, precum și alte modificări de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
consecutive ale potențialului electric transmembranar. In repaus membrana este “polarizată”; interiorul este negativ față de exterior. Dacă o depolarizare atinge nivelul prag pentru deschiderea unor anume populații de canale ionice voltaj-dependente se declanșează potențialul de acțiune, ce se propagă în toată membrana. Potențialul de acțiune, precum și alte modificări de potențial, sunt implicate în conducerea excitației electrice și în cuplarea acesteia cu alte modalități de răspuns celular. Modificările locale de potențial sunt deosebit de importante prin efectul de modulare a excitabilității electrice; potențialul se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
excitabilității electrice; potențialul se apropie sau se depărteză de valoarea prag pentru declanșarea potențialului de acțiune. Stimulii chimici sunt reprezentați de diverse substanțe din spațiul extracelular, cu acțiune mai mult sau mai puțin specifică. Există substanțe bioactive care trec prin membrană și se leagă de proteine receptor din citosol, complexul rezultat acționând ulterior la nivel nuclear asupra ratei de transcripție a anumitor gene. Majoritatea substanțelor bioactive acționează însă la nivel plasmalemal: asupra fluidității membranare, direct asupra unor canale ionice, dar mai
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
direct canale ionice numite receptor-operate. Această categorie de canale include și pe cele controlate indirect, prin intermediul proteinelor G sau prin mesageri secunzi. 5.3. Clasificarea formelor de transport transmembranar Transportul transmembranar se realizează ca macrotransfer (vezi cap. “Dinamica celulară a membranelor”) și microtransfer. După sens, macrotransferul poate fi endocitoză și exocitoză. După cum vezicula de endocitoză conține sau nu material solid, aceasta se numește fagocitoză sau pinocitoză (macro sau micropinocitoză, după dimensiunile veziculei). Transcitoza este cuplarea endocitozei la un pol al celulei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Transcitoza este cuplarea endocitozei la un pol al celulei cu exocitoza la celălalt pol. Microtransferul poate fi pasiv sau activ, după cum se realizează în sensul sau împotriva gradientului electrochimic transmembranar. Transportul pasiv este de fapt un proces de difuziune prin membrană. In general rata de difuzie printr-o membrană este proporțională cu temperatura absolută, gradientul de concentrație și coeficientul de permeabilitate, determinat la rândul său de coeficientul de partiție între membrană și mediu. Substanțele lipofile difuzează ușor prin bistratul fosfolipidic, iar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulei cu exocitoza la celălalt pol. Microtransferul poate fi pasiv sau activ, după cum se realizează în sensul sau împotriva gradientului electrochimic transmembranar. Transportul pasiv este de fapt un proces de difuziune prin membrană. In general rata de difuzie printr-o membrană este proporțională cu temperatura absolută, gradientul de concentrație și coeficientul de permeabilitate, determinat la rândul său de coeficientul de partiție între membrană și mediu. Substanțele lipofile difuzează ușor prin bistratul fosfolipidic, iar cele hidrofile utilizează diverse căi hidrofile. In sensul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]