1,562 matches
-
și, pe un plan mai cuprinzător, pentru relația complexă dintre biografic și literar, dintre persoana unui autor și literatura lui. Textele regrupate aici, deși scrise în epoci diferite, învederează apartenența lor la un demers unitar și vizează cu deosebire scrieri memorialistice și/sau autobiografice - deosebire greu de „legiferat” în chip tranșant, așa cum semnalează S. după examinarea susținerilor teoreticienilor care au abordat subiectul -, dar și jurnale. Câteva eseuri cu râvnă teoretică, operând cu generalizări și sistematizări (Memoriile. Autobiografia. „Un pact de identitate
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
portretului în cartea despre Ciprian Porumbescu (1975), prezentându-l pe compozitor în manieră romanescă, sub înfățișarea unui personaj romantic, marcat de tragism. Intenția autorului e, totuși, să îmbine mărturia documentară cu ficțiunea. Cea mai importantă carte a lui rămâne scrierea memorialistică Fragmentarium clujean (1987), alcătuită ca un bildungsroman care încadrează și imaginea Clujului de altădată. Evocarea se oprește asupra anilor de școală și de inițiere în meseria de gazetar, de cronicar dramatic și muzical, textul deținând astfel o importantă valoare documentară
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
de procedee revelate odată cu primul volum va continua să fie transmis către cele ulterioare. Cântece pentru timpul meu (1973) este notabil prin faptul că selecția ilustrează tematizarea patriei și a frumuseților ei, oportune ideologic. S. a scris și în genul memorialistic, un prim rezultat fiind Cartea cu oglinzi (1984). Apar aici, într-un stil emoționat, evocări ale unor dascăli sau compuneri de turist entuziast și receptiv. Exercițiul memorialistic va fi reluat în paginile intitulate Dincolo de efemer (I-II, 1994). Ca traducător
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
patriei și a frumuseților ei, oportune ideologic. S. a scris și în genul memorialistic, un prim rezultat fiind Cartea cu oglinzi (1984). Apar aici, într-un stil emoționat, evocări ale unor dascăli sau compuneri de turist entuziast și receptiv. Exercițiul memorialistic va fi reluat în paginile intitulate Dincolo de efemer (I-II, 1994). Ca traducător, a oferit multe echivalări meritorii, mai cu seamă din poezia simbolistă. SCRIERI: Ferestre spre azur, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Poemele amiezii, pref. Al. A. Philippide, București
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
opinează că Blaga nu a construit un sistem filosofic, integrându-se mai curând categoriei gânditorilor „cu intuiții geniale și cu darul creației verbale cuceritoare”, cum au fost Pascal, Nietzsche, Kierkegaard ș.a. Două cărți publicate de Ș. după 1989 aparțin genului memorialistic. În O viață-n bucăți (1992), rememorare autobiografică, dar și evocare a unor ambianțe, peisaje, climate de epocă, fiecare reconstituire e însoțită de reflecții, comentarii, digresiuni, discursul având particularitățile unui eseu saturat de intelectualitate. Apar nu doar notații (inevitabil) politice
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
această literaturizare „barocă” a notației relevă însă o tensiune a elevației și un reflex al discreției care dă „haină nobilă” experienței imunde. S. are sobrietatea dicției unui Ion Ioanid, nu însă și fluența lui narativă. Notabil ca literatură e registrul memorialistic al vocii narative. Într-un gen saturat de scriitură horror, S. preferă, ca și N. Steinhardt, retrospecția înseninată de spiritualizare. Așa cum titlul cărții evocă parcursul inițiatic al suferinței, narațiunea ei focalizează nu fiziologia durerii, ci procesul moral al experiențelor-limită, „eshatologia
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
din volumul Trilogia dragostei (1933), oricum mai consistent ca narațiune, dar sufocat de o exprimare inadecvată, în încercarea de a prezenta trei ipostaze ale relațiilor dintre bărbați și femei. Mai apreciat a fost romanul Feciorul lui nenea Tache vameșul, scriere memorialistică din care au apărut trei volume (1932-1943), iar al patrulea, deși recomandat cu convingere unei edituri de Octav Șuluțiu, în 1945, a rămas în manuscris. În prim-planul amintirilor se află mahalaua copilăriei, ale cărei repere sunt mai bine conturate
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
locul într-o altă lume. Parafrazând parcă Ecleziastul, S. mărturisește: „Există un timp al trăirii. Apoi un timp al înțelegerii. Și în cele din urmă un timp al scrisului. Acest Jurnal ține de timpul încercării de a înțelege”. Alte pagini memorialistice înregistrează emoțiile, derutele și entuziasmele provocate de evenimentele din decembrie 1989. Mai realizate sunt câteva mici nuclee narative, amintind romanul Lumea toată, slobodă, cu oameni desprinși de această dată din conglomeratul uman al imigranților din Olanda, căreia S., devenită grecoaică
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
aceasta se descrie în viziunea lui: „rugăciunea inimii”, sensul îndrumării în credință - Timpul „Rugului aprins”. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană (1996), Despre isihasm (2003) -, dialogul religiilor, experiența lecturii vii a pasajelor din Scriptură - Comentariu la Evanghelia după Ioan (2003). Inserțiile memorialistice despre grupul de la mănăstirea Antim, despre prezența și influența în viața intelectuală bucureșteană a călugărului Ioan cel Străin însoțesc în chip de ornament retoric lămuriri profunde asupra unei „metode” existențiale al cărei scop de parcurgere nu este nici informativ, nici
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
sepia”. La S.l. colaborează cu versuri Elena Marița, Ilie Motrescu, Vasile Tărâțeanu, Ion Beldeanu, Ion Filipciuc, Simion Gociu, Vitali Kolodii, Mircea Lutic ș.a. „Poezia tânără bucovineană” este reprezentată în sumar de Rodica Ursuleac, Constantin Ungureanu, Elena Apetri. Texte de obicei memorialistice semnează Grigore Crigan (Programul «Timpul», Petrică), Dumitru Covalciuc (Tinerețea lui Doxachi Hurmuzachi), Gheoghe Ardinu (Basme și clepsidre), Nicolae Havriliuc (Pe strada Holgasse). La rubrica „Documentar” se prezintă Memorandumul Congresului Intelectualității Românești din regiunea Cernăuți (nr. 1-2, 2000). „Cronica literară” e
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
Luca Bejenaru) ș.a. Colaborează cu versuri Victor Săhleanu, Vasile Colibaba, George Drumur, C. Silvestru, George Putneanu, Ion Puha, Mihai Prepeliță, Lucreția Andriu, Clement Antonovici, George Onica, Mihai Scutaru, Constantin Hrehor, Carmen Veronica Steiciuc ș.a. Vasile Țigănescu publică fragmente de proză memorialistică (Gaudeamus, Gudrenii). În cadrul rubricii „Scrisori inedite” sunt recuperate pagini de corespondență: Vasile Bumbac către Iosif Vulcan, Atanasie C. Bălăcescu către Leca Moraru ș.a. Ion Crețu îngrijește rubrica „Din calendarul activității științifice și cultural-artistice a Societății pentru Cultura și Literatura Română
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
dintre cei doisprezece elevi. Susține examenul final la o școală dintr-un sat vecin, Ciolănești. În vara anului 1937 merge cu tatăl său la Câmpulung Muscel pentru a da examen la Școala Normală. Călătorie celebră, descrisă de prozator în proza memorialistică. O schiță, de fapt, despre despărțirea de sat. Nu este admis la examen din cauza miopiei; încearcă la Școala de Arte și Meserii de la Miroși (Teleorman), dar nici aici nu are succes. Sfătuit de un „fals librar”, Constantin Păun, ajunge la
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
socială. La aproximativ același nivel se află romanul Gențiane (1970), mai puțin izbutite fiind povestirea În căutarea somnului uriaș (1980) și romanul Această dulce povară, tinerețea (1983). În schimb, Pe firul de păianjen al memoriei (1977) e o edificatoare scriere memorialistică. Potrivit aprecierii criticilor, principala realizare a prozatoarei este primul roman. „Pânza de păianjen” simbolizează mediul sufocant al copilăriei Dianei Slavu, fiica unui ins de la „periferia burgheziei”, cu idei și inițiative care îi ies mereu pe dos, irascibil, imprudent în afaceri
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
de arhivă, sunt lucrările cu privire la cultura și literatura din epoca medievală (Matei Basarab, Rafail Monahul, Ion Neculce) sau din secolul al XIX-lea (Nicolae Bălcescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mihail Strajanu). S. este și autor al unor scrieri cu caracter memorialistic sau numai evocator, care pun în lumină figuri din spațiul istoric ori cultural-literar românesc. SCRIERI: Mișcarea sămănătoristă, pref. Nicolae Iorga, București, 1933; Organizarea națiunii, f.l., 1940; Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1864-1964. 100 ani) (în colaborare cu Ovidiu Varga, Octavian L. Cosma
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
Monda (fragment din Testamentul domnișoarei Brebu), I. St. Ioachimescu, Eugen Relgis (Prieteniile lui Miron), Ion Pas (fragment din Tablouri în cărbune), M. Tomescu, în timp ce N. Deleanu publică reportajul Robii cărbunelui, despre minerii din Valea Jiului. Paul B. Marian inserează câteva episoade memorialistice sub titlul America și americanii. Sectorul de cronici și recenzii este acoperit de Eugen Relgis, I. Bunescu, I. Gruia, Victor Iliu, de Ion Pas (care mai semnează P. Ioanid, Ion Plugaru) ș.a. Sandu Eliad și Em. Rază sunt autorii textului
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
fotografii ale unor personalități din diverse domenii, atât din țară, cât și de peste hotare, foarte multe imagini fiind consacrate scriitorilor români, iar ilustrațiile fiind însoțite de o scurtă prezentare biografică. Predomină prezența în sumar a paginilor de proză lirică și memorialistică: Vladimir Macedonski (Ajun de luptă, Fluturașul, În luptă), Virgil N. Dărăscu (Iarna, Flori de lămâiță, Bătrânețea, Tekirghiol), Cornelia Dobrlnitz (O aventură, Amintiri), I. N. Cezărescu (După natură), V. Pop-Horinceanu (O noapte în mijlocul lupilor), Mihail Mora, Lazăr Spiridon Bădescu, Aurel Athanasescu
TRIBUNA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
lui Ciubăr-Vodă, inteligentă pastișă a stilului cronicarilor, împănat cu neologisme - acestea joacă un rol-cheie în mai toată opera lui T. -, autorul procedând la desolemnizarea lucrurilor sfinte, la „modernizarea” lor, de unde și efectul comic. A lăsat și o serie de scrieri memorialistice: Amintiri din luptele de la Turtucaia (1918), În gheara lor... (1920), parte reluate în Pirin-Planina (1936), carte subintitulată „episoduri tragice și comice din captivitate”. Materia este tratată când grav, când cu umor negru, când cu duioșie, când cu spirit tonifiant. Naturistul
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
CRC, 1971, 19; Dan Verona, „Înalt prin stemă”, RL, 1972, 27; Al. Raicu, „Luminile zilei”, RL, 1972, 42; Andriescu, Disocieri, 148-152; Martin, Pro Patria, 98-99; Piru, Poezia, I, 149-152; Adrian Popescu, „Țărm de legendă”, ST, 1976, 5; Mircea Popa, Falsă memorialistică, VR, 1978, 4; Andrei Ciurunga, „Memoria timpului”, CNT, 1978, 26; Al. Jebeleanu, „Poemele triumfului”, O, 1978, 46; Virgil Cuțitaru, „Poemele triumfului”, CRC, 1978, 50; Ion Cristofor, „Memoria timpului”, ST, 1979, 1; Dorian Obreja, „Poemele triumfului”, CL, 1979, 4; Andrei Ciurunga
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
Tipografia Universității din Craiova, cu titlul Restituiri. „Cazul Blaga” (1983), celelalte lucrări fiind publicate abia după 1989. În Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu (1998) comentează, uneori subiectiv, alteori cu „revizuirea” atitudinilor proprii, numeroase pagini de epocă, volumul având și caracter memorialistic, întrucât realizează o imagine din interiorul sistemului politic oficial asupra destinului literaturii române. Deși ține să specifice nu o dată că a „acționat ferm pentru eradicarea nedreptăților și abuzurilor comise”, Ț. va fi avut un rol de executant în recuperarea unor
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
și modificându-le) în românește după 1989, în vederea tipăririi lor și în țară. Se întoarce în România la 30 decembrie 1989, însoțind un camion cu ajutoare umanitare. Din 1990 este o prezență viguroasă în presa românească (articole, eseuri, interviuri, texte memorialistice, intervenții polemice, fragmente de roman etc.). Îi sunt editate (sau reeditate) aproape toate cărțile, precum și file de jurnal sau alte texte vechi, inedite. Face traduceri (din Alexandre Kojève, Maurice Blanchot, Jacques Derrida). Redobândește cetățenia română și, cu toate că își păstrează domiciliul
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
benignă, în care un ins crede că e ospătat cu salmi de sitar, dar de fapt i se servește cioară gătită după faimoasa rețetă franțuzească de preparare a vânatului cu pene. Mai dezvoltată, cea de-a treia secțiune, Evocări, propriu-zis memorialistică, unde nu se mai simte tirania modelului, ar fi fost realmente interesantă, mai ales datorită caracterului documentar. Apropiat al grupării „Vieții românești” din perioada ieșeană, U. surprinde nuanțat atmosfera boemă de la Academia liberă, adăpostită într-o încăpere din faimoasa băcănie
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
adesea de artificiozitate și trivialitate, aceasta se desăvârșește în scena dezvirginării tânărului Cezar, considerată, datorită amestecului rar de sexualitate, tandrețe și umor, „o capodoperă a genului” (Alex. Ștefănescu). Privite în ansamblu, numeroasele cărți de publicistică ale lui Ț. au caracter memorialistic, moralist și livresc, fiind o extensie a prozelor, care comportă la rândul lor, în grade variate, aceste trăsături. Unitare sub raport tematic sunt doar Prepeleac (1991) și Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...) (1994), care repovestesc din orizontul contemporaneității scrierile
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
literară („Cronica edițiilor”, „Cronica literară”), unde s-au subsumat și portrete-necrolog (Cella Delavrancea, Tudor George, La moartea unui cărturar: Al. Piru, In memoriam. Amita Bhose), articole aniversare (Dimitrie Stelaru - 75 de ani de la naștere, Centenar Mihai Ralea, Tristan Tzara) și memorialistică (Dragoș Morărescu, V. Voiculescu la el acasă, Arșavir Acterian, Emil Botta - straniu poet și actor, Despre un roman al lui Eugen Ionescu: „Solitarul”). Menționabile sunt și articolele teoretice pe marginea fenomenului editorial, iar prezentările de târguri de carte interne și
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
lui o pronunțată culoare anecdotică, bunăoară istoria ridicolă a pieptenelui ,,getic” pe care Pârvan îl apreciază drept antic, deși se dovedește curând ca aparținând recuzitei recente a grajdurilor de cai dintr-o mahala bucureșteană. Un segment distinct îl constituie paginile memorialistice. Ținând cont de faptul că T.-S. își începe redactarea memoriilor în 1947, destinul lor era greu de prevăzut, iar soarta a vrut ca acestea să apară abia peste patru decenii (I-III, 1991-2003). Chiar dacă nu au o dimensiune narativă
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]