46,956 matches
-
că „Moș Nicolae Cobzarul e mai bun ca noi toți. Când se încălzește și cântă, crezi că ia foc cobza în mâinile lui.” Datorită expresivității sale, acest personaj folosit de Luchian ca simbol al nedreptăților sociale din acea vreme, invocând memoria umanității prin mesajul etic, este prezent și în cele două compoziții ample „La împărțitul porumbului” și „Cheful” pictate în anul 1905 și, respectiv, 1906. Ioan D. Popa
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
doamna Simona Miculescu, domnul Consul General al României Marian Pârjol și viceprimarul New Yorkului, Elisabeth Daly. Aceștia au adresat salutul lor campatrioților noștri... și prin noi României. Președintele festivalului, domnul Ștefan Minovici și soția Cristina Minovici, organizează acest eveniment, în memoria înaintașilor lor, vestita familie - Mina Minovici și din respect și dragoste pentru neamul și țara în care s-au născut - România. Lia LUNGU New York Mai 2011 Referință Bibliografică: DUMINICĂ, 1MAI 2011, S-A DESFĂȘURAT CEA DE-A XII-A EDIȚIE
DUMINICĂ, 1MAI 2011, S-A DESFĂŞURAT CEA DE-A XII-A EDIŢIE A ZILEI ROMÂNIEI PE BROADWAY de LIA LUNGU în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/Duminica_1mai_2011_s_a_desfasurat_cea_de_a_xii_a_editie_a_zilei_romaniei_pe_broadway.html [Corola-blog/BlogPost/344271_a_345600]
-
Giurescu, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Mihail M. Andreescu, prof. univ. dr. Gelu Neamțu, dr.ist. Alex Mihai Stoenescu, conf. univ. dr. Aurel V. David. Articolele din numărul prezentat sunt împărțite în câteva secțiuni: „Editorial”, „Noapte de decemvrie”, „Memorie profesională”, „Atitudini”, „Pagini de istorie”, „În sprijinul culturii de securitate”, „Primim la redacție”, „Pagini literare”, „Din activitatea ACMRR-SRI”, semnate de autori precum: Paul Carpen, Alex Mihai Stoenescu, Virgil Mihalca, Liviu Zaharie, Neculai Troncotă, Ion Bădițescu, Ioan Burdulea, Vasile Coifescu, Filip
EVENIMENTELE LUNII IANUARIE SĂRBĂTORITE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1453749849.html [Corola-blog/BlogPost/380980_a_382309]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE - TEOLOGUL (1903-1993) ȘI RELAȚIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 - 1989)... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Despre Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - Teologul (1903-1993) și relația sa cu Preacuviosul Părinte Arsenie Boca Ieromonahul (1910 - 1989)... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
apoi să frecventeze timp de cinci ani cursurile Academiei de Arte Frumoase din București, pe care o va absolvi (cu brio) în anul 1938... Despre Belle-Arte: foaia matricolă a studentului Zian Boca... Principala „lovitură” pe care Lidia Stăniloae o aduce memoriei Părintelui Arsenie Boca constă în insinuarea de „slavă deșartă”. Astfel, în formularea autoarei, Părintele Arsenie ar fi căzut pradă unor „atitudini extravagante, câtuși de puțin în spiritul dreptei credințe”, care l-au condus la „spectaculozități ieftine și exaltări discutabile”. Legăturile
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
cu sfințenie... Obștea Prislopului nu s-a înstrăinat niciun moment de viața Bisericii Ortodoxe Române”... Revenind la insinuarea de slavă deșartă, este un fapt că Părintele Arsenie Boca nu era nici pe departe tânărul neexperimentat pe care ni-l descriu memoriile Lidiei Stăniloae, ci un om al cărui discernământ ajunsese la maturitate. Ne-o dovedesc, printre altele, însemnările din acea perioadă: „Ispita sfințeniei este cea mai rafinată capcană a mândriei ... de aceea sfinții adevărați sunt cei ce nu știu că sunt
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
a membrilor echipei care a împlinit (parțial totuși, comparativ cu proporțiile cercetării interbelice, recunosc artizanii ediției) mărețul proiect sociologic al Părintelui acestei complexe întreprinderi nefinalizate. Obolul acestor generoși contribuabili reprezintă, prin edificiul intelectual împlinit acum, și un respectabil omagiu adus memoriei cercetătorilor care au plătit cu ani siluitori de închisoare comunistă, și chiar cu viața, osteneala lor dedicată Națiunii. Despre contribuția la expediție și martirajul unuia dintre componenții echipei Gusti, Antol Golopenția, am avut prilejul să aflu relativ recent din vol
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
și fără chilot pe mine. Nu plec niciodată fără lenjeria intimă și bluza mea era în regulă când am intrat în magazie, impecabil de curată și, mai ales, întreagă. - Tocmai de aceea nu-i bine să se facă lumină în memoria ta. La mine așa ai fost adusă de către domnul Axinte și mi-am pus aceeași întrebare. El a spus că așa te-a găsit și așa te-a adus direct la dispensar. - Deci este ceva neclar în legătură cu Viorel vreți să
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
lămurită cu tot ce s-a întâmplat în magazie și dacă totuși s-a întâmplat ceva între voi cu adevărat. Doar bănuiește. - Vă mulțumesc, domnule doctor, pentru lămuririle date. Poate mă vor ajuta să fac lumină în întunericul existent în memoria mea referitor la acest caz. - Ți-am spus ce să faci. Lasă totul acolo în întuneric! Și dacă vei reuși să reconstitui evenimentele, la ce-ți va folosi să le faci publice? Ziceai că ai un prieten și că vă
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
pe de alta, deschiderea textului. Pe de o parte, Enciclopedia teologică sacră pe care e mulată Cartea profană a omului. Pe de altă parte, o fabrică de urme care marchează dispariția unei deități excedate ori a unui om șters din memorie. „Problema scrisului ar putea fi deschisă doar după închiderea prealabilă a cărții“ (Jacques Derrida, „Forță și semnificație“). Atunci poate să apară, în toată lumina sa senzorială apropriată, „scopul suprem al culturii“, identificat de Novalis într-o formulă suficient de acceptabilă
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_terrarismul_pneumatic_igor_ursenco_1342935100.html [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
calea unei conlucrări rodnice - pe baza respectului reciproc, sincerității și loialității - în relațiile economice, politice, militare și culturale. Cartea este structurată cronologic în capitole distincte, iar cititorul este informat cu date istorice concrete: mărturii arheologice, documente de arhivă, descrieri, consemnări, memorii, aprecieri ale iluștrilor istorici antici, oameni de știință și cultură din Evul Mediu, cât și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-au avut conducătorii noștri, începând cu
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_lansare_de_carte_marin_voican_ghioroiu_1340616641.html [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
concursuri cu premii și numeroase programe artistice. Pe aleile principale ale parcurilor vor fi animatori care vor asigura petrecerea timpului într-un mod cât mai plăcut, punând la dispoziția copiilor jocuri de grup, jocuri de perspicacitate, jocuri de observație și memorie. * O „torță olimpitică” - o lanternă, pentru că cei mici nu se joacă cu focul - va fi aprinsă, sâmbătă, la ora 10,00 în zona Gării din Orășelul Copiilor. Președinta Comitetului Olimpitic, Mirela Oprea, va deschide jocurile în prezența micilor sportivi, mămicilor
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală by http://uzp.org.ro/manifestari-dedicate-zilei-copilului-in-capitala/ [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
vede existența decât prin intermediul cuplului erotic, relevând cu strictețe diagrama acestuia, versurile poetei e firesc să cuprindă și momentul dilemelor, al îndoielilor care apar după trecerea vârstei frenetice. În acest sens un poem remarcabil este Poate Gioconda: “Celule ruginind prin memoria brumată/ Ochii, brațele, faptele tale odată/ Colțul drept al gurii zbate un fluture alb/ Colțul stâng un fluture negru/ Și eu o femeie sunt/Și tot mai femeie rămân/ Cum surâd complicat de o vreme/ Fluturele alb parc-ar vrea
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_frenezie_si_cotidian_m_n_rusu_viata_studenteasca.html [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
care o dorise să fie cât mai aproape de ceea ce crease marele compozitor.Era prima dată când, invitat fiind de Filarmonica orașului, cânta în fața concitadinilor săi.Aici se născuse, crescuse și se formase ca om.Primele amintiri ce îi veneau în memorie, erau de pe la vârsta de 7ani pe când locuia într-un cartier mărginaș al orașului, într-o casă construită pe un teren în pantă, astfel încât pentru a ajunge la intrarea casei trebuia să coboare de la poartă câțiva metri buni, Iarna, când era
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467452705.html [Corola-blog/BlogPost/385244_a_386573]
-
albie din curte.Făcea acest lucru destul de des, deoarece iubea curățenia cu disperare, mai ales că era violoncelistă la filarmonica pe șcena căreia cântasem eu acum.Probabil că dragostea pentru muzică și talentul de la ea îl moștenisem. Mereu am în memorie ziua în care pe cînd aveam 8-9ani am văzut-o pe mama dormind într-un coșciug pe masă, frumoasă și tânără precum o știam și nu înțelegeam de ce toată lumea plânge și nu o lasă să se odihnească în pace. Apoi
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467452705.html [Corola-blog/BlogPost/385244_a_386573]
-
știu, Mult Stimate Domnule Profesor, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
serbare de Moș Crăciun. Așa e...avea dreptate. Ne știm de aproape 30 de ani. Ne-am tot rotit unul pe lângă altul...și viața a trecut pe lângă noi. Cine o fi ? Habar n-am ! Dar dacă fac un efort de memorie, pot spune pe unde l-am văzut, de-a lungul timpului. Aici, la cafeneaua de la demisolul aflat la intrarea de la Parcul Copiilor, cu siguranță...Cu cămașă scurtă...cu pufoaică...la costum...tuns scurt...ori cu părul răvășit...ras proaspăt, ori
VORBE DE MULT NEROSTITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Vorbe_de_mult_nerostite.html [Corola-blog/BlogPost/358795_a_360124]
-
Mână bolnavă” de Fazakas János Lászlo sau „Pălăria de alamă” alui Makkau István. Dacă expoziția de vitralii nu mai poate fi vizitată odată cu încheierea festivalului, expoziția foto din Turnul Sfatului, „Sibiu și împrejurimi”, sau cea de la subsolul Sălii Thalia, în memoria lui Franz Liszt, mai rămân o vreme aici. Fermecătoarea Zséda Seara de închidere a avut loc la Sala Thalia, cu alocuțiunile invitaților și un concert Zséda. Organizatorii și-au exprimat mulțumirea de a fi putut celebra împreună identitatea etnică maghiară
Ars Hungarica, despre farmecul unei culturi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1244/ars-hungarica-despre-farmecul-unei-culturi [Corola-blog/BlogPost/99818_a_101110]
-
M-am întristat atunci când am aflat vestea trecerii în neființă a maicii Benedicta, adică a profesoarei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Acest fapt a declanșat derularea prin memorie a unor amintiri care mă legau de această personalitate românească, de această doamnă a literaturii române. Cu toate că am avut intenția să scriu acest eseu imediat după ce am auzit de plecarea domniei sale spre grădina Edenului, mi-a venit totuși așa de
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
terasa unei cafenele din centrul orașului Wellington, un domn roșcovan, cu trăsături de irlandez, profesor de franceză și italiană la un liceu din oraș, pe nume Anthony Morris, a rostit o frază remarcabilă care mi-a rămas până astăzi în memorie: „In my opinion, Zoe Dumitrescu Bushulenga is the great dame of Romanian literature!”7 Puteam oare să-l contrazic? Ar fi fost normal să mă opresc aici cu povestirea mea, pentru a da o mai mare importanță celor spuse de
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-acasă...” Sic tranzit gloria mundi... Bibliografie: -Ion Dodu Bălan- Octavian Goga, Monografie, ed. Minerva, 1975; -Ioan Scurtu și colab. Enciclopedia de istorie a României, Ed. Memoria, București 2002; -Dan Brudașcu, Octavian goga otrăvit...Pro Seculum Nr. 4. -Mircea Goga, Vetura Goga „Privighetoarea lui Hitler” Ed. RAO, București, „2007; -Suciu Sebastian, Octavian goga, Iubiri din tinerețe. Istorie și cultură, 2010M. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
bătrânețe”, poveste filtrată prin talentul și inspirația poetului Adrian Erbiceanu, cunoscutul critic literar Ștefan Dumitrescu subliniază: “Marele merit al autorului este însă în primul rând gestul reactualizării Mitului, al aducerii la suprafață al unui conținut important și vechi din substratul memoriei colective a neamului daco-român, al unor structuri informaționale care „vin” din profunzimea subconștientului colectiv al acestui popor.“ Iată încă odată o trimitere la ceea ce spunea poeta Elisabeta Iosif în articolul de început, nevoia de a onora moștenirea culturală a poporului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/o-dimineata-castigata/ [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Gânduri de toamnă``). Desvăluirea iubirii este făcută cu timiditate (Dulce aprindere), iar alunecarea spre ființa dragă se face,``cu aripi suave`` discret :``O, ...ce dor mi s-a facut de tine!`` (Pământul s-a trezit desculț). Exprimată original, iubirea domină memoria afectivă. O apoteoză a erosului într-o zi de Armindeni în care ``inimile noastre ardeau (...) /amândoi ne-nălțam în poeme`` / impresionează plăcut (A cântec timpul murmură). Dragostea se înalță mai presus de orice. Tonul ferm, indiferent de timp sau de
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
permanentă legătură cu țara, se informează despre tot și despre toate. Nu a prea cunoscut experiența comunismului și mereu îmi spune că trăiește cu nostalgia vremurilor când era bine... Pentru majoritatea emigranților români, patria strămoșilor va rămâne mereu vie în memoria lor. Așa a fost și cu nea Mitică. Trecerea timpului adiluat relele, iar motivele pentru care a fost nevoit să părăsească România s-au estompat... Așa este făcut omul, să uite de rele și să își aducă aminte cu drag
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
deopotrivă și să valorifice înțelepciunea celor pe care i-a studiat, fie că au fost mari gânditori sau scriitori, oameni valoroși de la care și-a tras învățămintele, fie de la omul simplu, înțelept și sincer. De pildă, îi rămăsese vie în memorie o întâmplare relatată de către inginerul Traian Nițescu, prietenul său canadian de origine română care era președinte la Petrofina - un cunoscut concern de produse petroliere, din care nea Mitică a învățat cât de important este să știi să-ți folosești voința
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]