1,376 matches
-
9 iulie. După o călătorie prin Oltenia, Regina Maria revine la Castelul Pelișor în Sinaia. „Mihai a venit să ne vadă. Este, pur și simplu un splendid copilaș, alb și rozaliu - cu un început de păr blond, buclat pe creștet. Menajul Carol s-a stabilit la Foișor și ei au venit la dejun”. De la mijlocul lunii iulie și până la începutul lui august 1922, membrii Familiei Regale, inclusiv Carol și Elena, sunt „în concediu”: călătoresc, merg în localități balneo-climaterice ori la reședințe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a-i schimba decizia. El „a luat bugetul palatului și a redus trebuințele lui Mihai la minimum: un dascăl, un preceptor, doi lachei, etc. și a șters toate subvențiile Elenei, spunându-i că ea va contribui cu o jumătate la menajul lui Mihai, la farfurii etc. unde mănâncă și ea etc.”. Sâmbătă, 27 septembrie, la ora 18. Principesa recurge la ajutorul Patriarhului, pe care îl invită la reședință (Palatul de la Șosea, pe Șoseaua Kiseleff). În notele sale, Miron Cristea va nota
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pregăteau să-l schilodească smulgându-i unghiile și dinții pentru a fi dresat să joace prin târguri și iarmaroace. De la jandarmerie a fost predat grădinii zoologice unde, nu peste multă vreme, a primit compania unei tinere ursoaice pe nume Marinica. Menajul lor era perfect: se înțelegeau de minune. A fost cea mai suportabilă perioadă din viața lor de pușcăriași. Că, de fericire... nu putea fi vorba în niciun caz. Dar partenera suporta greu regimul de celulă. Tânjea și el, de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
În primul rând imensele cantități de cartofi și resturi de la lăptării, orașele germane valorifică prin porci ultimile resturi menajere. Ca și la Viena, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 26 primăria obligă toate instituțiile, restaurantele, căminele și menajurile particulare de a aduna toate resturile ce pot contribui la alimentarea porcilor, În cutii speciale. Se realizează venituri frumoase. În ceea ce privește gâsca, ea este un simbol, atât de mult o preferă germanii. În afară de producția națională, se importă tot ce oferă Olanda
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
calorifer propriu, așa cum au toate locuințele de pe Catherine Street. Chiria e de 35 de dolari, adică 17% din bursa mea de 200 de dolari. Vis a vis de noi e o vilă ocupată numai de studenți ce-și fac singuri menajul. Cum ferestrele nu au perdele, participăm În fiecare seară la felul lor de viață. După calculul făcut de Sanderson, alimentația se va ridica la doi dolari pe zi. Îmi rămân așadar 105 dolari lunar, pentru alte cheltuieli. Masa e bogată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care le are. Mă invită să-l vizitez. Mai am aici un prieten deosebit, pe domnul Baby, de origine austriac din Modling, de lângă Viena. E conferențiar și are casă grea, cu trei copii, iar soția nu câștigă, ocupându-se cu menajul. Dar are altă hibă. E pișcat de morbul politicii hitleriste, e violent și e nevoit să ia drumul țării sale. Un alt musafir aici e domnul Mill, profesor la facultatea din Corvallis (Oregon) de pe malul Pacificului, care a venit cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și lapte rece. Warren ne oferă - știe el de ce - și apă rece. Mă conduce să-i vizitez crescătoria de păsări. Venit anex. De altfel, familia Warren, În afară de bătrâni, e compusă și din fiu și din noră, plus doi copii, făcând menaj comun. E singura familie care-și permite luxul de a ține o femeie de serviciu permanentă. În afară de ținerea găinilor pentru ouă, ține și crește pui de iarnă, ramură foarte pretențioasă. Încăperile sunt simple fără pretenții. Problema cea mai grea o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mașini. În fața noastră locuiește electricianul facultății, cu familia. E din Minnesota. Și-au făcut o căsuță drăguță, compusă din hol, dormitor, baie, bucătărie și un mare demisol. El are un salariu de 250 de dolari, iar soția se ocupă cu menajul. Au un Îngeraș de băiețel, de un an și jumătate, Carolică. Ori de câte ori doamna pleacă În oraș după cumpărături, Îl priponește În fața casei pe covorul de iarbă verde, la aer și la soare. Acolo Îl găsim uneori adormit. Sănduța a reînceput
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Puținele bagaje ce le aveam, le-am transportat În subsolul casei familiei lui Carolică, promițându-i o porție de pilaf și orez cu lapte românesc dacă va fi cuminte. Vom economisi chiria. Ne-am aprovizionat cu cele necesare pentru un menaj campestru. Din Chicago ne-am procurat delicioasele conserve de la abatorul de acolo, bacon și altele. Sucul de roșii, pe atunci puțin cunoscut la noi, aici e În mare căutare. Chiar berea se găsește În cutii pe care la locul potrivit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
întreaga Africă, însă aș fi curios să-mi arunc privirea în zona rezervată Republicii Sud-Africane, prezența cea mai performantă, presupun, tehnologic vorbind, pentru că tot ce vedem în rest sunt ogrăzi de răzlogi și căsuțe acoperite cu stuf, sălașuri tribale cu menajul lor nesofisticat, exponate a ceea ce am numi noi „artizanat”, „artă populară”, „folclor”: măști, unelte de lucru, arme primitive, obiecte de cult etc. Sonuri muzicale de mare varietate, unele te liniștesc, altele te irită și te fac să părăsești cât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de aproape, Eufimia ne descuraja pe toți prietenii cu acea continență austeră și amară, proprie fiziono miei ingrate și defiante cu lumea a Bucuțenilor. (Un amănunt: pudra, rujul, apa de colonie, coafatul și manicuratul erau soco tite ca dezonorante În menajul lor; sutienul și portjartiera, necunoscute În garderoba lor; Încât lumea se Întreba, pe la re cepții și premiere, de unde nu lipseau: „Cum? Asta este doamna Bucuța?“); iar copiii Bucuțenilor, crescuți În frica nu a lui Dum nezeu (nici pe departe n
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am descoperit și urmărit mai târziu; ispă șind astăzi, greu de tot, calculele lui politice cu „mize“, puse, doar doar, când pe roșu și când pe verde, ca să le piardă la urmă pe toate. Uimit din prima zi de acest menaj În trei, de o compoziție atât de bizară că nici c-ar fi putut-o scorni fantezia vreunui autor de farse bulevardiere, lucrurile mi se lămuriră, vorba vine, cu rând și după pofta curiozității mele de către Însuși fostul procu ror
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prin cea mai sfruntată promiscuitate fizică și morală - mai ales fizică?... și ce vor fi gândind, oare, cei doi adolescenți, un băiat și o fată, care poartă numele bărbatului celui tânăr și locuiesc și ei, de-a valma, Într-același menaj comun, Înțeleg totul din jurul lor, deși le vine greu a crede ochilor prea inocenți?... [...] Prietenul meu X era și a rămas până acum un bărbat fru mos, chipeș, cultivat, mult talentat și de bună spiță de inte lectuali ardeleni, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ții de secu ritate venerică. Prea puțini le caută din curiozitate sau aviditate după carnea lor obosită și dezabuzată, obsedată de lascivități târzii, și infinit de puțini sunt cei căzuți la vreo pasiune furtunoasă, degenerând până la urmă În desfacerea unui menaj și Încropirea, din bucățele și resturi, a altuia, tot pe-atât de nefe ricit ca și cel dintâi, sau, când este vorba de soția prietenu lui, Într-o lugubră dramă burgheză, plină de tristeți unanim Împărtășite. În toate aceste cazuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar cele două cozi sunt împletite la înălțime egală îndărătul urechilor- asta înseamnă că aseară tata n-a fost decât ușor abțiguit. În asemenea zile, mama mă pieptăna stoic cu gândul la ale ei și cu o mână îndelung rutinată. Menajul mergea oarecum bine, viața era suportabilă. Al doilea flashback: atunci când cărarea și cozile sunt strâmbe rău de tot, capul meu arată ca strivit, fața mi-e distorsionată. Asta înseamnă că aseară tata s-a îmbătat criță - mama plângea când mă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vreme greu, dar acum au ajuns să fie respectați de vecini și - ce e mai impresionant pentru telespectatorul român - să câștige foarte bine. Telespectatorul, din fotoliul său, face ochii mari când vede cât câștigă țăranca plecată din Maramureș să facă menajul la Paris sau ce mașini au niște nuntași români care petrec în Spania - și zice în sinea lui: „Românu’ e dat dracului!“. Mesajul acestor materiale a fost exprimat foarte bine, „la cumpăna dintre ani“, de domnul Meleșcanu, care ia spus
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ai făcut elogiul Nașului, eu, al Conversației. Coppola, pe care amândoi îl admirăm (să te văd cum o să admiri și cel mai recent titlu al său, după Eliade Tinerețe fără tinerețe !), poate și pentru că amer-italianul simbolizează cel mai bine acest menaj (sau mariaj) dificil : Artă + Comerț. Coppola, autor în sensul tare al termenului, dar care a dat lovitura cu un film de comandă, pe care nu ținea să-l facă : Nașul... Deși cinematograful a nceput prin a fi o artă pentru
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
devenit E. Bălăcioiu. Însă numele cu care se va recomanda toată viața și cu care era știută de apropiați și cunoștințe rămâne unul singur: Ecaterina Lovinescu. (Stă mărturie în acest sens o carte poștală din 1950 pe care femeia de menaj, care îi ducea de multe ori scrisorile la poștă, a completat, la rubrica „numele și adresa trimițătorului“, datele omise de către expeditoare: Ec. Lovinescu.) În 1960, la închisoarea Văcărești, ea li s-a recomandat colegelor de detenție: „Mă numesc Lovinescu“, în vreme ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
somn greu până la ora 6, fără trezire sau ieșire nocturnă. Ți-aduci aminte de ultima noastră noapte dinainte de plecarea ta? Imediat mi-am spus: „A ajuns la Curtici“ și mi s-a strâns inima, speriată și neliniștită. Baie, ceai, toaletă, menaj; la coafor, la școală pentru sala riul de circa unsprezece mii pe lună, se pare; apoi o nebu nie: mi-am cumpărat o adorabilă geantă maro, ca a ta, din aceeași piele; a costat cât o bucată-de pâine-cam-scumpă, o mie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
populat casa întreagă cu nume, ființe vii și cu năstrușnica ta gospodărie. Cere mai bine adresa unei spălătorese pentru lucrurile de mătase și mai ales pentru batiste, lenjul care caracterizează cel mai mult femeia. Acolo nu vine o femeie de menaj, cât de puțin? Vai de mâinile tale, pe care trebuie să le ții desăvârșite. Mi-e teamă că te vei obosi prea mult. Și acum: ceia ce-mi scrii de Cinci mă bucură, mă amuză; ai scris așa de viu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și el spune că e o imensă imposibilitate din pricina părinților care ar rămâne muritori de foame. El cheltuește în București 4 000, iar ei la țară 8 500, pentru că au luat și pe o prietenă a lor care ajută la menaj. Mi-a povestit cum dumineca trecută era să cadă în cap din podul casei de la țară - a alunecat scara pe ciment - mi-a arătat o imensă tăetură la cot, prin cădere ar fi trebuit asta să se întâmple la cap
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
examenului. La Bolgrad, caretele noastre împărătești au tras la restaurantul “Drumov” care avea și camere de dormit curate cât și loc de odihnă și adăpost pentru cai. Ne-am îmbrăcat cu hainele de curat și iată-ne la școala de Menaj unde se ținea examenul. Doamna Daulgea, directoarea școlii ne cunoștea bine dar a rămas impresionată de curățenia, frumusețea și lumina din ochii copiilor.Erau și elevi din alte comune. Prima teză la română apoi matematica. Oralul a doua zi. În fața
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
facă alegeri: să rămînă la studii în România, să dorească o carieră didactică fiindcă se poate trăi din ea, să creadă că vor avea studii de calitate și vor fi căutați pe piața europeană și pentru altceva decît pentru căpșunărit, menaj, construcții, ciobănie și prostituție sau măcar să creadă că nu le mai cad copiii în privata insalubră și fără uși, din fundul curții școlii. Pentru spirite mai sofisticate, liberalismul și social-democrația sînt doctrine care se asociază obligatoriu cu politici de investiție
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mobila, sexul, menajerele, construcțiile, turismul ecologic. La astfel de priorități ar trebui să dezvoltăm doar învățământul agronomic mediu, cel de industrie ușoară, o rețea de colegii de gheișe (dacă vrem să ne rafinăm), una de prostituate de clasă, școli de menaj, școli profesionale de construcții și să facem training intensiv cu locuitorii din Moeciu, Câmpulung, Vale Izei pentru limbi străine, construcții de webpagini pentru reclamă, cercetare calitativă ca să învețe să cunoască „eșantionul” reprezentativ de turiști, marketing, bune maniere comerciale (să nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
când în când elevii dădeau spectacole cum a fost cel faimos cu „O noapte furtunoasă”. Cenzura politică înăbușise majoritatea manifestărilor care făcuseră faima orașului. Publicațiile și editurile au fost suprimate. La Fălticeni rămăseseră doar două licee teoretice, o școală de menaj pentru fete, alta profesională pentru băieți, ulterior devenită liceu agricol; spitalul, poșta și tribunalul; în loc de patru librării, doar una; o singură farmacie în locul celor trei de dinainte de război. În schimb Fălticenii dezvoltă instituția securității, în frunte cu maiorul Fuchs, care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]