810 matches
-
de procesul de cunoaștere (Thomas 16). Perspectiva care se deschide din acest punct asupra imaginarului duce la echivalarea lui cu un sistem, caracterizat de o logică dinamică de (re)compunere de imagini. El devine operațional în relația dintre individ sau mentalul colectiv și reprezentările memorate, inutilizabile fragmentar, dar coerente dacă intră în structuri semnificante. Simbolurile și miturile sunt și ele în această viziune indisociabil legate de imaginar, pentru faptul că organizarea lor este cea care dă sens materialului brut al memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
raportarea imaginii la o "realitate", transcendentă sau imanentă. Pasul următor duce către imaginarul european al secolelor XVI-XVII (discutat de Claude-Gilbert Dubois), în care transformările acestuia sunt puse pe seama ritmului faptelor; ele intervin ca un motor principal în proiectarea reprezentărilor în mentalul colectiv ("Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 72). Imaginarul renascentist, "fototropic", conferă miturilor pe care le dezvoltă câteva noi aspecte, esențiale pentru schimbarea radicală din orizontul mentalităților și al proiecțiilor creative. Structurile mitice novatoare reies din temele inaugurate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
non-perceptibile, poate fi asimilat unei modalități de narare a istoriei și a politicului (factor de coagulare a comunității), o reflectare a lor, în chip necesar coerentă. Ordonarea sistemului imaginarului reiese nu din dedublarea vreunei logici voluntariste a lumii reale în mentalul colectiv, precum într-o oglindă, ci din interpretarea simbolică a motivațiilor, a raporturilor de forțe, a schimbărilor în baza cărora comunitatea își organizează existența și viața spirituală. Cum limbajul este cel care preia în principal sarcina "traducerii" reprezentării și face
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fenomenului medievalității). Imaginea se comportă, în perspectiva teoriei sistemice a imaginarului, precum o unitate minimală și funcțională; în general, pe baza unei scheme de reprezentare, care transportă o informație pentru a fi memorată dinspre lumea sensibilă sau lumea inteligibilă înspre mentalul colectiv, se configurează imaginea, cu limbajul ei de cele mai multe ori conotativ (spre exemplu, redarea sceptrului într-un tablou semnifică puterea, iar corelarea lui cu ansamblul sau contextul mută iconul pe planul simbolismului politic; descrierea ritualului înscăunării poate avea un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unui simbolism puternic ancorat în trecut (despre care am vorbit anterior). Sistemul de idei politice, pe care îl regăsim în textele medievale, unitar și consecvent cu sine (după cum apreciază și Vlad Georgescu), a fost reprezentat în variate forme și în mentalul colectiv, în imaginar. Mentalitățile, precum și procesul de memorare colectivă, au fost întărite tocmai de caracterul oral al culturii, de precaritatea mijloacelor de comunicare și de stereotipiile tradiției. Formele culturale și spirituale ale vremii - ceremonialul, iconografia, predica de amvon, hagiografiile - au
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este un pic mai complicat. Majoritatea americanilor Încă cred În pilonul central al visului american - că fiecare persoană este În ultima instanță stăpânul sorții sale. Putem să-i spunem iluzie, dar sentimentul de autoîmputernicire este atât de adânc implantat În mentalul american Încât chiar atunci când sunt confruntați cu evidența crescândă a amenințărilor globale potențial devastatoare, majoritatea americanilor consideră asemenea noțiuni cu mult prea pesimiste și defetiste. Indivizii pot să mute munții din loc. Majoritatea americanilor cred asta, Însă mult mai puțini
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
știință În secolul XXI. Din nefericire, o bună parte a ideilor noastre despre comerț, guvernare și societate și a relației noastră cu mediul Înconjurător este Încă dominată de vechia paradigmă științifică. Noua știință trebuie să pătrundă mai adânc atât În mentalul public, cât și În politică pentru a face o diferență reală. Totuși, Uniunea Europeană este prima entitate politică care a luat serios În considerare noua viziune a Terrei drept o comunitate vie și indivizibilă, care trebuie tratată cu respect. Susținând un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al responsabilității personale profunde de a-și croi drumul propriu În noua lume. Calea asiatică nu permite Întotdeauna individului să Înflorească. Dacă eul nu este complet sacrificat pentru Întreg, adeseori potențialul său este blocat În interesul promovării bunăstării colective. Dacă mentalul american este prea individualist și darwinian, cel asiatic poate de asemenea fi criticat fiindcă este prea orientat către „gândirea de grup”. Nici una dintre mentalități, luată separat, nu este ideală pentru o lume conectată. Noile tehnologii sunt atât de descentralizate și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în binele și adevărul specialității. A văzut psihiatria și ca o preocupare culturală și etică de înțelegere a bolnavului, înțelegere despuiată de orice fanatisme sau totalitarisme mentale și din care a decurs și personalitatea sa de tămăduitor. Astfel, a scos mentalul din umbrele sale către lumina rațiunii, totdeauna cu sobrietate și probitate științifică, pentru ca, astăzi, să putem vorbi de legenda unei pasiuni trăite și permanent înflăcărată de elanul subiectivității sale. Totodată, credința în psihiatrie l-a imunizat în fața neliniștilor profesionale, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-o atmosferă culturală care considera posibil, poate chiar firesc, deși dificil, accesul la acest domeniu al realului. Nu mai avem concepția despre lume, trama socială, instituțiile, efervescența doctrinelor, spectacolul ritualurilor și al gesturilor simbolice, nu mai avem recunoscute de mentalul colectiv personajele care, dedicate acestui domeniu, îi dădeau vizibilitate publică, îi puneau în scenă obiectivitatea. Construcția modernă a ființei umane se dezinteresează de etajul propriu-zis universal al omului, îl lasă în seama convingerilor individuale și a credinței practicate în Biserici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot afla un drog al adevărului obținut pe cale chimică sau capacitatea savanților de a transforma un om în broască injectîndu-i în glande substanțele potrivite. Totuși, ajuns la vîrsta lui tîrzie, mentalul modern amestecă un pic de moderație în venerația lui față de știință. Obișnuit de acum cu structurile explicative și cu extraordinara tehnologie pe care ea i le pune la îndemînă, începe să se teamă de anumite pericole bine mediatizate (degradarea planetei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2 După ce fusese subordonată statului în cursul secolului al XIX-lea, religia a fost
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au ocolit studiile de caz, radiografiile unor creatori care s-au acomodat prea cu ușurință sau cazurile unor culturnici ce au făcut figuri de creatori. Acesta e profilul cunoscutului „animator, gazetar, moderator TV, propagandist, imnograf și mitograf” care a exploatat mentalul colectiv și a făcut să funcționeze epoca Ceaușescu. Paul Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a asumat rolul de „poet comunitar etatizat” și a fost principalul creator
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a-și suspenda identitatea culturală temporar și acceptă diversitatea. Un astfel de individ va servi drept legătură în schimburile dintre culturi. El face posibil fluxul de comunicare interculturală, fiind un translator al mesajelor expediate și un interpret al celor primite. Mentalul său se caracterizează prin flexibilitate cognitivă, sensibilitate culturală, realism față de valorile și atitudinile culturale, înțelegere empatică și spirit inovator. Astfel de atribute individuale sunt, totodată, premise ale comunicării interculturale efective și factori stimulatori pentru contactele și schimburile transculturale. Din dezvoltările
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Astfel, după evenimentele din 11 septembrie 2001, musulmanii poartă suspiciunea constantă de a fi teroriști sau de a avea legături cu grupări teroriste. Imaginează-ți doar câte abuzuri s-au făcut în toată această perioadă împotriva musulmanilor, doar pentru că în mentalul colectiv, terorist este asociat cu musulman. Ar trebui să nu uităm exemplul nu foarte îndepărtat al țării noastre, care sub regimul comunist a cunoscut numeroase interdicții și abuzuri pe criterii religioase. S-a ajuns până acolo încât biserici au fost
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
față de grupul de status. Lucrarea este susținută printr-o bibliografie bogată selectată din domenii diverse, de la antropologie pînă la statistică. Interviul de istorie orală este una dintre cele mai folosite surse ale lucrării, fiind principalul mijloc prin care este sondat mentalul colectiv. O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării sînt rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale privind situația agriculturii. Deși arhivele sînt În general marginalizate atunci cînd vine vorba despre un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
indestructibilă și mult mai profundă decât un simplu raport de vecinătate în interiorul unui spațiu comun"193. Ar fi timpul să ne eliberăm de iluzia că istoria se află printre socio-umane sau este derivată din acestea. De asemenea, să ne eliberăm mentalul de iluziile că istoria și cercetarea istorică ar putea fi "raționalizate", așa cum spera M. Bloch, sau că ar putea fi științe precum matematica, fizica printr-o tratare a evidenței umane prin semne, simboluri, operații, raționamente abstracte și formale sau printr-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial în Statele Unite nu reprezintă decât o distrugere a adevăratului spirit democratic american. Faptul că o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai evident decât în cazul lui ′afð, activitatea de supraveghere fiind mai concretă. În acest sens e apropiat de Baœr. Această veghere ori păzire nu are conotația de ocrotire, ferire de rău, prezența în limba română și în mentalul celor care frecventează Biblia, ci pe aceea de atentă supraveghere a faptelor oamenilor. În subtext este ideea judecății. „Supraveghetor” ar fi o traducere mai exactă, dar ar fi inadecvată stilistic. În context, nici „Păzitor”, nici „Veghetor” nu induc în eroare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vor domni într-o ferventă consonanță. Ca medic al circumscripției Copou, doctorița Elena Ionescu devine în scurt timp deosebit de apreciată ca medic generalist. Parte din ceea ce este bine cunoscut ca sacro-terapie se regăsește în abordarea medicală a doctoriței Elena Ionescu. Mentalul pacientului este solicitat să participe activ la însănătoșirea propriului corp. Lucrul acesta se face însă pe nesimțite, într-un dialog liber, quasi- familiar, ghidat pas cu pas, nu de un psiholog, ci de un adevărat medic al sufletului. Doctor Ionescu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
românii expirați". "Din rațiuni de igienă socială, trebuie să pronunțăm și să antologăm niște nume care au produs în România handicap social, cultural, politic. O parte din istoria noastră recentă trebuie să fie îndiguită și clasată în mod rezonabil în mentalul colectiv" ("Cotidianul", 7 nov. 2006). Această igienă socială va sluji "reforma interioară, revoluția personală" de care vorbești? Ne vom putea elibera, astfel, de viciile "tradiției" și ale "tranziției"? Liviu Antonesei: Sigur, chestia asta cu Mari Români este o tâmpenie, pentru că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și în trecuturile noastre mai îndepărtate! Dorin Popa: Poate dintr-un instinct de protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu și Lucian Boia, care, amândoi, pe paliere diferite, încearcă și reușesc să "demetaforizeze", dacă îmi permiți un asemenea termen, mentalul românesc. În dizertația cu care am absolvit masteratul, Mediatizarea politologiei în România postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr, ca fiind omul în jurul căruia se încheagă școala noastră de politologie. Publicase deja, la noi, șapte cărți
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ca relație dintre nume și numere vizibilă în corpul uman. Emblema comunicării umane rămâne raportată la formele mâinii, imagini proiective ale destinului. Aceste patterns, schelete semantice pentru dialog, anunțat în CETIRE, utilizează un sens comparat și reactualizează cunoștințele latente despre mentalul colectiv. Cu privire la liniile palmei, imaginarul trimite către arborele palmier. - semne ale destinului vieții și morții: Chiromanția transmite informații aparent tainice despre forma concavă a mâinii, palma din latinescul palma/palmier, Arecaceae. TIPURI DE MÂINI Mâna elementară nu a efectuat decât
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]