1,662 matches
-
ontologic intitulat Eutanasie: Să nu-mi aduc aminte de nimic. De fluturi galbeni, nu de somn atinsă (...) Să nu mă zbat, să exersez să mor Fără dureri, ca-n vise de ușor... Nu pastelul tentează; în câteva texte remarcabile (Roza, Merii, Sânzâiene și altele, congenere) prioritatea revine Eului interior, pendulând între contemplare lină și melancolie, mod cultivat odinioară de D. Anghel. Ne ține în loc, bunăoară, expoziția florală din Nu orhidee porfirogenete: "Mi-e dor de-o floare simplă și curată (...) // Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să-i disciplineze. Astfel, mai multe porunci domnești încercă să le insufle acestora dimensiunea misiunii pe care o aveau, aceea de a împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) trasează atribuțiile fiecărui dregător implicat în actul de justiție, astfel de la zapcii la boierii judecători, de la logofeți la ispravnici, toți ar trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe care consăteanca le-a primit de la cununie și până la nașterea copilului, când pârâtul „au lăsat-o pe așternut bolnavă și s-au dus“; Matei, fiul lui Ion, a constatat cu ochii lui boala Păunei, provocată de soț, atunci când: „am mer su di mi nea ța la el acasă și au îndrăznit de mi-au arătat unde să pișa întru ea și să rădicase bășicile ca prunele pe alocuri“. Ceilalți susțin spusele celor doi fără să intervină prea mult. Deosebirea dintre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cân du-se acasă decât pentru a fugi iar. Bă nu ia la și gelozia se ames te că; fiecare soț își suspec tea ză soția fie că are motive, fie că nu. Unii sunt te ro rizați de te meri, iar ne si gu ran ța îi transformă în ti rani. Alții se de ghi zea ză în „de tec tivi“, își ur mă resc soțiile sau îi roagă pe alții s-o facă. Ori ce gest este in ter
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fire din aur sau argint. iminei = pantofi. ipohondrie = depresie, de prima re. ișlic = că ciu lă orientală lucrată din miel, catifea sau sa mur. iz umbră ni re = desfacere, soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi li tar. Pacea (de sa mur) = blana de la pi cioa re le unui ani mal. paceaură = cârpă ordinară, ca înjură tu ră devine si no nim cu târ
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei naturi răscolite de forța nestăvilită a furtunii. Asistăm parcă la strigătele de disperare ale omenirii în fața uraganului ce dezlănțuie furia apelor și îneacă totul în cale. Prezentând evidente afinități de concepție și limbaj cu Dialogue du vent et de la mer cea de-a treia mișcare din suita orchestrală La mer (1905) recunoaștem aici rumoarea murmurată, dar și amenințătoare a introducerii, urletul oceanului răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la strigătele de disperare ale omenirii în fața uraganului ce dezlănțuie furia apelor și îneacă totul în cale. Prezentând evidente afinități de concepție și limbaj cu Dialogue du vent et de la mer cea de-a treia mișcare din suita orchestrală La mer (1905) recunoaștem aici rumoarea murmurată, dar și amenințătoare a introducerii, urletul oceanului răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate pur lisztiană, preludiul Ce qu’a vu le Vent d
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aplicat sistematic principiile evoluționiste la studiul literaturii. Aleksandr Vese-lovski care, în Rusia, a încercat să scrie, pe baza unei uriașe erudiții, o "poetică evoluționistă", a fost elevul lui Steinthal. în Franța, teoriile evoluționiste sunt evidente, de exemplu, în: Edelestand du Merii, Histoire de la comedie, 2 vol., 1864. Brunetiere le-a aplicat la literaturile moderne, așa cum a făcut John Addington Symonds în Anglia (cf. bibliografia capitolului 19, secția a IV-a). 13. Erich Auerbach, Europăische Literatur und Lateinisches Mittelalter, Berna, 1948; Mimesis
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
o expoziție estică -sud-estică, unde condițiile pedoclimatice sunt favorabile . Pomicultura reprezintă o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează bazine pomicole specializate pe măr, cireș și vișin care aparțin ,, Coastei Moldovei “ . Din împrejurimile Hârlăului , se exploatează , în cariere , piatră de foarte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Așa că s-a întors în muzeu. (La început într-o debara, înainte de a fi iarăși expusă publicului vizitator.) Pentru a nu se schimba mereu firma multiseculară, a apărut un derivat al lui Khumer, dar și a lui Kummer: ECUME DE MER. În interiorul magazinului exclusiv puteți admira și cumpăra (dacă vă permit buzunarele) aceste splendide pipe ecume de mer adică pipe din spumă de mare. Și asta așa a fost. P.S. Dacă nu credeți, puteți păți ca Sir J. B. Poll, care
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
vizitator.) Pentru a nu se schimba mereu firma multiseculară, a apărut un derivat al lui Khumer, dar și a lui Kummer: ECUME DE MER. În interiorul magazinului exclusiv puteți admira și cumpăra (dacă vă permit buzunarele) aceste splendide pipe ecume de mer adică pipe din spumă de mare. Și asta așa a fost. P.S. Dacă nu credeți, puteți păți ca Sir J. B. Poll, care nici el n-a crezut că a fost așa. Și n-a crezut nici măcar că ar exista
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
e sigur, hotelurile sunt scumpe, până la mare sunt peste zece kilometri... „Ce zici de Collioure?”, m-a momit el. Știa că mi-a plăcut. Mă dusese Într-o după amiază, acum câțiva ani, În timpul unei alte reuniuni, la Banylus sur Mer, o localitate mai la sud, aproape de granița cu Spania. Acolo am stat de două ori, Într-un hotel așezat la Înălțime, de unde aveam o formidabilă vedere asupra mării, golfului și micii localități: odată, când s-a fundat Observatorul European al
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe dealuri, pe pante abrupte uneori, pe un pământ pietros, calcaros, iar pivnițele de vin sunt răspândite peste tot, inclusiv pe marginea drumului. Undeva În piața centrală e.un.Maison.de la vigne et du vin. De la Collioure la Banylus sur Mer și Cerbère, chiar la granița cu Spania, sunt plantate 1 800 de hectare de viță-de-vie. Produc toate soiurile: alb, rosă și negru. Sec, dulce. L-am Încercat de mai multe ori cel rosă, armonios, nici aspru ca cel alb, nici
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cumpăra pește pescuit În acea zi, dar luni, când ajungem noi, e Închisă piața de pește. Sunt câteva tarabe În port, dar nu ne tentează, nu cunoșteam soiurile de pește de mare. Câțiva kilometri mai spre sud e Banylus sur Mer, pe care eu Îl știam, are câteva clădiri deosebite, o stațiune oceanografică a Universității din Paris, o stâncă la capătul digului unde e un monument dedicat patrioților francezi și de unde e o vedere panoramică spre oraș și spre mare. În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se înnămolește, se scufundă și se prăbușește odată cu mariajul său, când dobândește numele de Jeanne de Lamare; sunt semnalați o serie de termeni care alcătuiesc câmpul semantic al cuvântului marasme (în franceză, mare înseamnă mlaștină). Alternativa mlaștinii (mare) este marea (mer), cel din urmă semnificant câștigând tot mai mult teren, în detrimentul celui dintâi; voiajul în Corsica este "verificarea luminoasă a împotmolirii în mlaștina numelui"75 - (tr. m.). Pe de altă parte, sesizează Marie-Thérèse Mathet, prenumele eroinei, Jeanne, prin banalitatea sa, înlătură
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prielnică și soluri fertile. Acești factori favorizează practicarea unor culturi agricole variate: cereale (porumb, grâu etc.), plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, in, cânepă etc.), leguminoase (mazăre, fasole etc.), legume (tomate, ardei, morcovi etc.), viță de vie, pomi fructiferi (meri, peri, pruni, nuci, cireși, vișini, piersici etc.). În zona dealurilor mai înalte, de peste 300 m altitudine, relieful mai accidentat favorizează procesele de eroziune a solului și alunecările de teren. Ca urmare, aici se practică mai ales pomicultura, viticultura și creșterea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
secolului al XIX-lea, pomicultura este tot mai mult practicată și pentru producția de piață. Aceasta a impus introducerea de soiuri superioare, cu plantații mari în livezi de aceeași specie. În prezent, cele mai mari suprafețe sunt ocupate de pruni, meri, peri, la care se adaugă cireși, vișini, piersici, nuci și alți pomi. Pe ansamblul țării au scăzut suprafețele ocupate cu pruni, care multă vreme au dominat, în favoarea celor cu alți pomi fructiferi. Pe întinsul țării se disting mai multe bazine
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
include, totodată, județele cu cele mai mari suprafețe cu livezi, unde predomină prunul, urmat de măr; nordul Transilvaniei (județele Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj), în care predomină mărul; sudul și sud-vestul Transilvaniei, cu mari livezi atât de pruni, cât și de meri. În Europa, care este continentul cu cea mai mare pondere în producția mondială de struguri și vin, România ocupă un loc important: 6, atât la struguri, cât și la vin. În Podișul Târnavelor, viile erau atât de extinse în Evul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
viile erau atât de extinse în Evul Mediu încât în documentele cartografice ale vremii regiunea purta și denumirea de „Weinland“ (țara Vinului). DE REȚINUT județele cu cele mai întinse podgorii sunt: - Vrancea - Prahova - Buzău - Iași ACTIVITățI ECONOMICE 97 Livadă de meri Cules de struguri într-o podgorie Există și alte bazine pomicole, cum sunt cele din: - Banat (Caraș Severin și Timiș); - nordul Podișului Sucevei, cu preponderența merilor; - Dobrogea, îndeosebi cu livezi de piersici. Industria conservelor de fructe este prezentă mai ales
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cele mai întinse podgorii sunt: - Vrancea - Prahova - Buzău - Iași ACTIVITățI ECONOMICE 97 Livadă de meri Cules de struguri într-o podgorie Există și alte bazine pomicole, cum sunt cele din: - Banat (Caraș Severin și Timiș); - nordul Podișului Sucevei, cu preponderența merilor; - Dobrogea, îndeosebi cu livezi de piersici. Industria conservelor de fructe este prezentă mai ales în bazinele pomicole: Râureni (județul Vâlcea), Topoloveni (județul Argeș), Vălenii de Munte (județul Prahova), Hațeg (județul Hunedoara), Baia Mare etc. CREȘTEREA ANIMALELOR ȘI PRELUCRAREA INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în general, numele de locuri ca și numele de persoane, nu se traduc în alte limbi, există destule excepții de traducere a numelor de locuri care nu se întîlnesc și la numele de persoane. Astfel, în franceză Marea Neagră devine la Mer Noire, dar domnul Negru nu devine monsieur Noir. Gradul de stabilitate diferă între cele două categorii de nume proprii. Numele de locuri,care denumesc, de cele mai multe ori, realități perene sunt mai stabile, pe cînd numele de persoane, fiind asociate cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sat în județul Arad), Hălmăjanu (deal pe lîngă Cărand). Apelativul maghiar alma („măr“) explică, direct sau indirect, toate aceste toponime. Alma este o toponimizare prin conversiune a acestui apelativ; Almaș toponimizează, tot prin conversiune, apelativul derivat maghiar almás, „livadă de meri“; Hălmașu este o variantă fonetică regională a lui Almaș; Hălmagiu provine din magh. alma, „măr“ + -ágy, „pîrîu, albie de rîu“; Almășel este un derivat toponimic, în limba romînă, de la Almaș, cu sufixul diminutival -el (la fel Almăjel < Almaj, Hălmăgel < Hălmagiu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cei veniți din Almaș“); Almăj este o variantă fonetică dialectală a lui Almaș (formele cu j se găsesc în Banat și în Oltenia, iar cele cu ș în zona Ardealului). Almasău poate fi un compus format din almás, „livadă de meri“ și ovó, „paznic“, așadar Almásovó, în care finalul devine ău (ca în erdő-ovó, „paznic de pădure“ > ardău), iar ș transformat în s prin analogie cu alte nume terminate în -său (Otăsău, Beregsău etc.). Ampoi Este numele unui rîu lung de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Arboroasa. Și alte regiuni romînești mai extinse ori mai restrînse poartă nume formate de la cuvinte referitoare la acoperirea vegetală: Moldova (o variantă etimologică), Țara Lăpușului (e. lopuș, „brustur“), Depresiunea Tîrnavelor (sl. trŭnŭ „arbore spinos“), Țara Almăjului (< magh. almás, „livadă cu meri“), Țara Făgăra șului (< fag). Formațiile slave care provin de la apelativul slav buc, formate de populația slavă, sau de autoritățile romînești, care au folosit mai multe secole limba slavă ca limbă de cancelarie, sunt numeroase în teritoriul romînesc: Bîcul, Bucul, Bucova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]