1,658 matches
-
Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cum ar fi cel al tăierii pâinii, sau ritualul de nuntă. Paradisul satului este cimitirul, cu o vegetație bogată, el amintește de Ion Brad, care avea să evoce și el, ca toți poeții ardeleni, satul: "La margine cresc pruni și meri/ și se văd flori mirositoare/ aburul lor pătrunde-n lucruri/ Până departe" ("Ca în paradis"). Există la Ioan Alexandru o anumită gestică, în care intuim psihologia de grup, de colectiv: "Dar nunțile la noi pline de coamele cailor și clopote
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sufletele morților de pomană. Cînd se coc merele, părinții care au copii morți să nu mănînce pînă nu dau de pomană, căci dacă vor mînca, copiii lor de pe lumea cealaltă nu pot să ia și ei mere, cînd se scutură merii acolo, în ziua de Sînziene și Sf. Petru, fiindcă au mîncat întîi părinții lor. Mers Nu e bine să mergi cu spatele înainte și cu fața îndărăt, că cică Dumnezeu plînge și dracu’ rîde. Miel Dacă te spurcă mielul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai la alții să guste, ca să mai poți găsi și altă dată. Cînd mănînci din poală, îți mănînci norocul. Cînd te uiți mîncînd în oglindă, îți mănînci norocul. Nu e iertat să mănînci de pe brațe, nici mergînd la fîntînă ori mer gînd pe drum, căci îți mă nînci norocul. Să nu mănînci din prag, că-ți mănînci norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deschizăturăde vale, formată de doi pinteni, pornind de la „ Groapa Lupilor ” , cu un bot de deal Între ei, spre dreapta la intrare, este Valea Socului, vale bogată În vegetație și prielnică culturilor de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria” spre sud. Ceea ce se vede din construcția sa la suprafața solului, sînt cele 4 laturi formate dintr-un val de pămînt, cu un șanț destul de vizibil În față. Castrul are o lungime de 156 meri și o lățime de 114 metri. Secțiunea I. Pentru a lămuri faza de construcție a incintei cu toate elementele sale (șanț de apărare, bernă, agger și via sagularis), s-a trasat o primă secțiune pe latura de răsărit, În apropierea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și nu prezintă nici un pericol; totuși nu este recomandat pentru toți arborii și arbuștii. Astfel, e mai bine să nu-l aplicați pe molid argintiu (Picea pungensă, paltin argintiu (Acer saccharumă, arțar roșu (Acer rubrumă, duglas verde (Pseudotsuga menziesiiă și meri sălbatici. Umiditatea • Pentru ca pământul grădinii dumneavoastră să se păstreze umed, folosiți rumeguș de cacao în locul scoarței de copac. Nu va trebui să udați plantele atât de des și, mai ales, solul va fi fertilizat fără a deveni acid. Acest amestec
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
labil înnodat și „ambalat“ în ceva. Dezamăgirea Teoria așteptărilor spune că, înainte de a participa la un eveni ment, oamenii au nevoie să facă o „proiecție“ a ceea ce se va întâmpla, ima ginându-și mai ales elementele care le vor fi favorabile. Mer gând la o întâlnire, o fată se așteaptă să fie ceva romantic, iar un băiat s-ar putea aștepta să facă sex. Până la urmă se dovedește că întâlnirea nu e deloc romantică și nici sex nu se face. După cum se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
bărbat matur, iar altele, precum pedofilia, încearcă să răspundă problemelor lui de dezvoltare. Fie că ai fost subiectul unor astfel de practici, fie că te simți pe drum către una dintre ele, fie că nu ai nici o tangență cu ele, meri tă să afli câte ceva despre natura lor. Din istoria bărbaților În Grecia antică trebuie să fi fost foarte dificil să fii bărbat în toată firea. Pentru a-ți susține cât mai ferm acest statut, aveai nevoie de o serie de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să-i disciplineze. Astfel, mai multe porunci domnești încercă să le insufle acestora dimensiunea misiunii pe care o aveau, aceea de a împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) trasează atribuțiile fiecărui dregător implicat în actul de justiție, astfel de la zapcii la boierii judecători, de la logofeți la ispravnici, toți ar trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe care consăteanca le-a primit de la cununie și până la nașterea copilului, când pârâtul „au lăsat-o pe așternut bolnavă și s-au dus“; Matei, fiul lui Ion, a constatat cu ochii lui boala Păunei, provocată de soț, atunci când: „am mer su di mi nea ța la el acasă și au îndrăznit de mi-au arătat unde să pișa întru ea și să rădicase bășicile ca prunele pe alocuri“. Ceilalți susțin spusele celor doi fără să intervină prea mult. Deosebirea dintre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cân du-se acasă decât pentru a fugi iar. Bă nu ia la și gelozia se ames te că; fiecare soț își suspec tea ză soția fie că are motive, fie că nu. Unii sunt te ro rizați de te meri, iar ne si gu ran ța îi transformă în ti rani. Alții se de ghi zea ză în „de tec tivi“, își ur mă resc soțiile sau îi roagă pe alții s-o facă. Ori ce gest este in ter
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fire din aur sau argint. iminei = pantofi. ipohondrie = depresie, de prima re. ișlic = că ciu lă orientală lucrată din miel, catifea sau sa mur. iz umbră ni re = desfacere, soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi li tar. Pacea (de sa mur) = blana de la pi cioa re le unui ani mal. paceaură = cârpă ordinară, ca înjură tu ră devine si no nim cu târ
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
are 20 de timbre. Care dintre ei are mai multe timbre și cu cât ? 4Afldiferența numerelor 80 și 20. Strategii didactice care scultive gândirea creatoare a elevilor s-au regăsit și în probleme de tipul: Într-o livads-au sădit 200 meri și cu 40 mai puțin peri. Le-am dat spre rezolvare următoarele sarcini: 1. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse rezolve printr-o singuroperație. Câți peri sunt în livad?2. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
o singuroperație. Câți peri sunt în livad?2. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse rezolve prin douoperații. Câți pomi s-au sădit în livad? 3. Adăugați o necunoscut problemei, fărs fie un număr. Caiși s-au sădit cât meri și peri împreună.4. Modificați relațiile dintre datele problemei astfel încât problema sse rezolve printr-un singur fel de operații. ... și cu 40 mai mulți peri.5. Alcătuiți modelul grafic al problemei. 6. Transpuneți în expresie numeric rezolvarea problemei. 200 + 200
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
contextului (motiv întâlnit separat în colind sau baladă ) Anunțarea figurată a morții ca nuntă " către cei apropiați se întâlnește în diverse tradiții europene : „Ecrivez a mon pereque je suis marie, ., Que j'ai pris une femme qui s'appelle la Mer „ Densusianu remarcă diversitatea „explicațiunilor omorului" în unele variante ciobanul fiind ucis pentru că e mai bogat, în altele pentru că e mai voinic sau, în altele, pentru că e străin. El este primul dintre exegeții Mioriței care folosește pe larg o documentație istorică
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
spunea molierescul Jean-Baptiste Poquelin, avant-gardist-feministe, crede Anne-Marie Houdebine 124) din secolul cu numărul 17, vom vedea că deplasarea spre zonele acvatice era riscantă: Indiferența te aștepta în apele lacului purtându-i numele, pericolele fără număr de te-ndreptai spre mare (Mer Dangereuse, echivalentul Mării Negre). Dincolo de un îngust canal (o fi al Mânecii în care partenerii își țin ascunse cărțile de joc?) vedem insula pământurilor necunoscute. Tristan L'Hermite vrea să ne facă mai optimiști, ne face un "invitation au voyage" pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
împărțit la rândul lui în 2 bazine - Northchannel și Georgian Bay cu circa 30000 insulițe. Trecerea din lacul Huron în lacul Michigan se face prin strâmtoarea Mackinac. Francezul Etienne Brule l-a descoperit în 1610 și l-a numit La Mer Douce, schimbat apoi în lac D’ Orleans și lac Des Hourons. Lacul Michigan aparține în întregime SUA, are un contur regulat cu cîteva golfuri și insule și este cel mai poluat dintre Marile Lacuri. Pentru evacuarea apelor reziduale și menajere
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Roman al Academiei Franceze, 1971), "Au plaisir de Dieu", "Dieu, sa vie, son œuvre", trilogia "Le vent du soir", urmată de "Tous les hommes en sont fous", "Le bonheur à San Miniato", Histoire du Juif errant (1991), "La Douane de la mer". În 1994 scriitorului i se decernează Premiul Chateaubriand, încununare a operei de până atunci, continuată prin încă șase romane, cel mai recent fiind din 2005, "Une fete en larmes". Cel ce în copilărie petrecuse câțiva ani România, adus de tatăl
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rămase în provincie: "Elle était dans son pays, près de șa mère malade" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.97]; întâlnirile secrete în stațiunile balneare: "A Dieppe et à Trouville on n'y va jamais que pour retrouver des amis. La mer n'est là que pour baigner des rendez-vous" [Maupassant, Notre cœur, pp.110-111]; luna de miere: "Delestang et să femme revenaient d'un voyage en Italie" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.94]. Parizienele sunt capabile să profite de călătoriile lor în toate sensurile. Este ocazia ideală de a lega noi cunoștințe și de a trăi noi aventuri. Stațiunea este locul în care aventurile sunt frecvente: "C'était aux bains de mer, à Trouville, que Malignon (...) avait eu la belle idée de tomber amoureux" [Zola, Une page d'amour, p.280]. Mme Deberle este deosebit de mulțumită de călătoria cu amantul sau: " Oh! une saison adorable. Nous étions à Trouville, vous savez. Un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei clase sociale. Cu timpul, călătoriile devin un lucru mai comun: "Juliette (...) l'air de la mer lui-même n'avait pu entamer la sérénité de son indifférence. Elle semblait revenir d'une course dans Paris, d'une tournée chez șes fournisseurs, avec le reflet des étalages sur toute să personne" [Zola, Une page d'amour, p.114
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
257, sau penibil și înfiorător 258, ca în scenă călătoriei lui Madeleine Forestier în ținutul Normandiei. Călătoriile fac și mai evidentă atașarea Parizienei față de orașul său: "J'étais tout à fait grisée par le grand air, le soleil et la mer. Regardez, mon ami, comme c'est superbe aussi ce que nous avons devant nous. J'aime beaucoup Paris, moi" [Maupassant, Notre cœur, p.140]. Amanții din La Сurée, Renée și Maxime, parizieni până în măduva oaselor 259, nu agreează călătoriile, preferând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
à la mode" [Zola, L'Argent, p.96]. "Et toute cette large vie, ce luxe flambant dans une apothéose de caprice et d'art, était uniquement payé par la spéculation, une fortune sans cesse mouvante, qui semblait infinie comme la mer" [ibidem, p.96]. 122 "Plus la grande dame portait de bijoux, mieux elle jouait son role, tenait son rang" [Butor, 90]. "Un diamant tenu par un fil d'or pendait au baș de l'oreille, comme une goutte d'eau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]