178,323 matches
-
speciale Australia Austria Danemarca Finlanda Luxemburg Olanda Noua Zeelandă Suedia Portugalia Franța Norvegia Marea Britanie SUA Evoluția adopției la nivelul României, precum și o analiză a situației actuale sunt realizate în rândurile care urmează. 1.3. Adopția copiilor in România. Evoluția legislativă și metodologică Istoria adopției pe teritoriul țării noastre este similară istoriei internaționale. De-a lungul timpului, adopția a fost cunoscută sub numele de luare de suflet, iothesie sau înfiere și a fost identificată, sub o denumire sau alta în diferite sisteme legislative
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procedurile de atestare și statutul asistentului maternal profesionist, Hotărârea de Guvern nr. 604 din 6 octombrie 1997privind criteriile și procedurile de autorizare a organismelor private care desfășoară activități in domeniul protecției copilului, aceste acte normative au fost completate cu norme metodologice și ordonanțe de reorganizare a instituțiilor de stat din domeniu 64. Aceste acte normative introduc o serie de modificări în ceea ce privește procesul adopției. Prin Hotărârea de Guvern nr. 502 din 12 septembrie 1997, Comitetul Român pentru Adopții are menirea de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
definitive în perioada ianuarie 2005 iunie 2008, încheiate în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției. Rațiunea pentru care am făcut această selecția a fost aceea că, noile reglementări, introduse în special de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1435 din 02 septembrie 2004, au adus modificări importante în ceea ce privește documentele solicitate în dosarele de adopție și forma acestora
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că, ne-au fost oferite spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Internaționale GIASAI, Reorganizarea sistemului de adopții internaționale și de protecție a copilului în dificultate, 2002, citat în 2 octombrie 2006, disponibil pe internet la adresa http://europe.org.ro. ***Hotărârea de Guvern nr. 1435 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 868 din 23 septembrie 2004. ***Hotărârea de Guvern nr. 217 din 9 aprilie 1998 cu privire la condițiile de obținere a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de Guvern nr. 96 din 9 februarie 2000 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, publicată în Monitorul Oficial nr. 62 din 11 februarie 2000. ***Hotărârea de Guvern nr.117 din 1 martie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice și a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1997 privind protecția copilului aflat in dificultate, precum și a Metodologiei de coordonare a activităților de protecție și de promovare a drepturilor copilului la nivel național
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Reorganizarea sistemului de adopții internaționale și de protecție a copilului în dificultate, 2002, citat în 2 octombie 2006, disponibil pe internet la adresa http://europe.org.ro 64 vezi Hotărârea de Guvern nr.117 din 1 martie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice și a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1997 privind protecția copilului aflat in dificultate, precum și a Metodologiei de coordonare a activităților de protecție și de promovare a drepturilor copilului la nivel național
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sensibile și predicatele afective care îi aparțin a priori pentru a nu reține din aceasta decât formele susceptibile a se preta unei determinări ideale. Neluarea în considerare a caracterelor subiective ale oricărei lumi posibile este indispensabilă din punct de vedere metodologic, în măsura în care aceasta permite definirea procedurilor ce permit dobândirea unor cunoștințe inaccesibile altminteri, de pildă măsura cantitativă. Însă dezvoltarea de altfel infinită a acestei cunoașteri ideale nu se continuă în mod legitim decât atâta vreme cât rămâne conștientă de limitele câmpului său de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
văzut, negarea subiectivității vii, negare care determină actul proto-fondator al științei galileene și apare astfel drept condiția sa de posibilitate, este mult mai mult decât implicită. Eliminarea calității sensibile, a sensibilității și a vieții, deoarece ea funcționează ca un postulat metodologic, este deliberată. Nimic nu se petrece în inconștient atunci când, în zorii modernității și de-a lungul întregii sale istorii, se pune problema ca aceasta să-și modeleze chipul care va fi al său, cel al unei obiectivități radicale, al unei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
obiectul. Aici intervine decizia despre care am vorbit, abstracția prin care, renunțând să echivaleze cu deplina concretizare a obiectului și mai întâi cu cea a modului său de înfățișare, o știință, definindu-se în acest fel, își propune ca axiomă metodologică să nu rețină din acest obiect, din "dat", decât ceea ce consideră că are mijloacele să trateze. În cazul științei galileene, este vorba de formele idealizate ale naturii. Ceea ce le rămâne cel puțin științelor care se mișcă în interiorul unei asemenea decizii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
au de asemenea nimic după care să poată să se ghideze, nimic care să le dicteze modul de abordare de neocolit a unei realități care, tocmai, nu mai există, din punctul lor de vedere cel puțin. Din acest moment nedeterminarea metodologică corespunzând carenței referențiale a acestor științe, sau, mai bine spus, vidului lor ontologic, are drept consecință importarea în ele a metodelor care definesc științele naturii. Și aceasta în mod aproape inevitabil, dacă este adevărat că, ignorând subiectivitatea care sălășluiește în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
privit, nu în efectivitatea operației sale și potrivit tematismului său explicit, ci în taina intentio sale, ca fiind el însuși o experiență subiectivă și o voire a vieții, cea de a se nega ea însăși? Din simplul punct de vedere metodologic, respectul pentru fenomen, adică pentru modul dăruirii sale pentru angoasă, în exemplele noastre nu impune oare procesului de idealizare în care se constituie orice știință un stil și o direcție definite? Se poate situa punctul de plecare altundeva decât în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
corp străin științei pe cale de constituire, ca reminiscență a unei alte epoci, epoca metafizică. Mai mult decât în științele naturii, demersul galilean se lasă recunoscut aici ca autonegare a vieții purtătoare în sine a deznădejdii vremurilor noastre. Alteori, dimpotrivă, îndepărtarea metodologică a vieții împreună cu construirea entităților de înlocuire ale economiei nu este decât un mijloc lăturalnic prin care această viață caută a-și atinge scopurile imediate și a supraviețui. Există prin urmare două moduri de interpretare a economiei politice. Cel dintâi
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
că nici una dintre aceste probleme nu poate fi analizată aici. Ne mulțumim a observa că scoțând din joc subiectivitatea, proiectul galilean îi retrage filozofiei obiectul său propriu. Imediat ce această scoatere din joc, care nu avea la Galilei decât o semnificație metodologică, vizând de altminteri cunoașterea unei ființări non-subiective în sine, primește, dimpotrivă, o semnificație dogmatică, așa cum se întâmplă odată cu pozitivismul, filozofia este condamnată la moarte. Nu discutăm aici despre faptul că această eliminare dogmatică a subiectivității, și aceasta într-o problematică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pentru o familie monoparentală, am avut în vedere doar aspecte referitoare la părintele singur, mai precis a mamei singure, probleme pe care le întâmpină trăind într-o astfel de familie, statusul său social, șansele sale generale de viață 16. Ipoteza metodologică asumată a fost aceea după care, atât în cercetare, cât și în viața de fiecare zi, tendința firească este aceea de a căuta răspunsuri mai cu seamă problemelor pe care le întâmpini în mod nemijlocit. Am considerat că apelul la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a Statului, dezvoltată în principal de Școala "Public Choice", avînd drept lideri pe J. Buchanan și G. Tullock și drept obiectiv elaborarea unei teorii economice a politicii. Economiștii amintiți sunt apropiați de teoriile monetariste, ultraliberale și se caracterizează, în plan metodologic, prin generalizarea analizei microeconomice la toate acțiunile umane, iar pe plan doctrinar, prin ostilitate fașă de intervențiile statale șl creșterea cheltuielilor publice. Dacă în concepțiile "angelice", Statul este presupus a maximiza interesul general, iar în cea marxistă se consideră că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
putea conduce la a nega orice capacitate a oamenilor de filantropie și altruism. Democrația nu este decît un mit, redescoperit de vălul pudic al umanismului. 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor, sau de la utilitate la reducționism metodologic În tradiția economiei neoclasice, actorii economici sunt asimilați cu niște ființe raționale și care calculează, care caută în orice împrejurare, într-o manieră pur egoistă, să-și maximizeze utilitatea. Oliver Williamson a reluat această ipoteză și a întărit-o. După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît "realismul metodologic", care se bazează strict pe ipoteze corespunzătoare realității, el permite într-adevăr indicarea mecanismelor cheie. Dacă, din grijă față de realism, se pleacă de la principiul că actorii sunt, după caz, egoiști sau altruiști, vom ajunge, fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît "realismul metodologic", care se bazează strict pe ipoteze corespunzătoare realității, el permite într-adevăr indicarea mecanismelor cheie. Dacă, din grijă față de realism, se pleacă de la principiul că actorii sunt, după caz, egoiști sau altruiști, vom ajunge, fără îndoială, mai aproape de adevăr, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
MEDIUL POLITIC 152 4.1. Mercantilism și democrație 160 4.1.1. Există o piață a votului? 161 4.1.2. Și totuși, democrația 162 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor sau de la utilitate la reducționism metodologic 163 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective 166 4.2.1. Deficiențele pieței 167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective 170
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rădăcini universale și, vai, istorice, suficient de adânci. Dacă, totuși, mai este păstrat termenul istorie, acestuia se vrea a i se atașa aproape orice: politică, socială, etică, etnică, filosofică, religioasă, teologică. Poate chiar militară. Numai estetică, nu. Pentru, chipurile, înnoire metodologică. E și în literatură vremea tuturor posibilităților, mai ales a celor imposibile. Așteptăm și oferte de istorii științifice. Câte științe, tot atâtea istorii literare: istoria matematică, fizică, chimică, biologică, psihanalitică, imagologică, oenologică etc. a literaturii române?! Ar mai fi loc
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
în domeniul metrologiei care privesc baza de etaloane naționale, transmiterea unită��ilor de măsură, elaborarea metodelor și realizarea instalațiilor de etalonare, verificare și măsurare, perfecționarea bazelor teoretice ale măsurărilor; ... d) emite, editează și difuzează norme tehnice de metrologie și instrucțiuni metodologice de metrologie, obligatorii pentru întreaga economie și dezvolta o activitate centralizată de informare, documentare și publicare în domeniul metrologiei; ... e) coordonează și controlează activitatea de metrologie din ministere, celelalte organe centrale și locale, centrale industriale și unități economice; îndruma și
LEGE nr. 27 din 3 noiembrie 1978 legea metrologiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106518_a_107847]
-
obținute; ... f) ia măsuri pentru utilizarea rațională a bazei materiale, organizează laboratoare centrale dotate cu aparatură de vîrf în vederea utilizării acesteia în comun de către cercetare, învățămînt și practica medicală; ... g) organizează și asigură, prin colectivele de cercetare, îndrumarea tehnică și metodologica a unităților sanitare, potrivit programului stabilit de Ministerul Sănătății; ... h) organizează și controlează perfecționarea pregătirii profesionale a personalului de cercetare, precum și utilizarea judicioasa a acestuia în activitățile integrate, de cercetare, învățămînt și practica medicală; ... i) stimulează activitatea creatoare a întregului
LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106516_a_107845]
-
accentul pe literaritate căutând să înregistreze și să interpreteze, prin grilă stilistic-textualistă, intimitatea operei literare, în ceea ce are aceasta mai particular, mai specific. Ieșirea din aporiile istorismului este întrevăzută de critic prin apelul la stilistica diacronică (o soluție de compromis metodologic, oarecum, între legile sincroniei și cele ale diacroniei), dar și prin valorificarea unor resurse metodologice de ultimă oră, precum teoria semantică sau statistica lingvistică, metode care sunt puse la contribuție pentru a delimita conceptual și analitic anumite entități stilistice de
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
în ceea ce are aceasta mai particular, mai specific. Ieșirea din aporiile istorismului este întrevăzută de critic prin apelul la stilistica diacronică (o soluție de compromis metodologic, oarecum, între legile sincroniei și cele ale diacroniei), dar și prin valorificarea unor resurse metodologice de ultimă oră, precum teoria semantică sau statistica lingvistică, metode care sunt puse la contribuție pentru a delimita conceptual și analitic anumite entități stilistice de indiscutabilă importanță și relevanță estetică, precum poemul în proză, care este circumscris atât din unghiul
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]