962 matches
-
peștele-buzat are 76 cm, melcul dansator asemănător unei petale de trandafir)73. Stelele de mare aparțin genului de animale numite echinoderme, ceea ce Înseamnă „piele țepoasă”. Apropiați sunt crinii de mare, cu mulțimea de brațe mișcătoare, acoperite cu ventuze lipicioase. Meduzele mișună În număr mare de-a lungul plajelor de pe coasta nordică, timp de șase luni pe ani, făcând Înotul periculos În mare, mai ales În lunile mai și octombrie. Marii rechini albi devorează scufundătorii ocazionali În Australia de Sud, crocodilii de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de teama pierderii „armoniei”. În același timp pe ecranul minții mi se declanșează automat supărătoarea „pățanie” cu orhideea de la pălăria mea din timpul formalităților vamale de pe Aeroportul din Brisbane! De la Grădina Botanică, pașii se Îndreaptă spre o altă zonă Împădurită, mișunând de curioase viețuitoare, Parcul Zoologic. Vizită rămâne un moment remarcabil, menit să-ți Întipărească În memorie Înfățișarea reală și comportamentul unor animale 332 Plantațiile de eucalipt s-au adaptat În Spania, Italia, California (H.Matei, op.cit., p. 124). 174 de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lagunei se poate vedea câte un recif coralier de nisip cu exotice păsări marine. După vizita cu semi-submersibilul În Împărăția minunată a coralilor, mergem cu bărcile până la o insulă „paradisiacă” din apropiere, unde pe plaja aurie, printre tufișuri și nisip mișună păsări care clocesc ouăle și Își cresc puii. Se estimează că circa 30.000 de păsări migrează În zona Barierei de Corali În sezonul cald. Insula beneficiază de un regim de protecție ecologică pentru a nu strica tihna și tabieturile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
diferitelor obiecte din lemn sau ceramică (statuete din teck din care nu lipsește Shiva, taurul Nandin, Ganesha, Rama și Sita, dragonul, brelocuri, măști, linguri, căprioare, cocori, etc.) și țesături, tip batik (bluze, fuste, pantaloni), podoabe din corali, scoici, chihlimbar etc. Mișună prin copaci, pe sol, pe zidurile chinuite de vremuri ale bătrânului templu, un număr apreciabil de macaci, În grupuri sau solitari. O femelă Își ține strâns la piept puiul abia născut de o zi, ca o mamă grijulie. Surprindem scene
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
insulele Taveuni, Kadavu, Gau, Koro, Ovalau ș.a. Insulele dispun de Întinse plaje de nisip, mărginite de palmieri, râuri cu debit bogat, formând deseori delte Întinse unde se cară cantități uriașe de aluviuni, păduri de mangrove ce fixează mâlul printre care mișună vietăți variate, crabi, moluște, scoici, peștișori zburători ș.a. Scoarța de mangrove este bogată În tanin și se folosește la tăbăcirea pieilor, dar mai conține și coloranți utilizați În vopsirea țesăturilor. Rădăcinile aeriene sunt elastice de aceea se folosesc la confecționarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame pe zi și, uneori, chiar sub 100 de grame. Carnea de cal adăugată la Wassersuppe provenea din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame pe zi și, uneori, chiar sub 100 de grame. Carnea de cal adăugată la Wassersuppe provenea din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
așa de aglomerat cum este în timpurile de azi, le lăsam aici, la Catedrală, să calce lumea pe ele. Dar să știți că și românii tăi aduc covoare, nu doar noi, țiganii !” În interiorul Catedralei și în imediata apropiere a acesteia mișună tot timpul niște bărbați îmbrăcați cu un fel de fustanelă, așa cum purtau arnăuții pe vremuri, numai că de culoare neagră, pe spatele căreia stă scris cu litere mari, aurii, frumos brodate : M.M.B. - Serviciul de Pază și Ordine. Agenți multirol, aș
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în jur de 70 de ani, originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă într-un coș de nuiele, dar nu ostentativ, și costă 2 lei bucata; vânzătoarei îi este teamă să nu fie sancționată de polițiștii în civil care mișună prin zonă. După ce cumpăr o pâinică, îmi mai dă una de pomană, „de sufletul lui tata”, nu-mi dau seama prea bine de ce a făcut acest gest. Acceptă să-mi povestească cum se fabrică acest tip de „turte”, așa le
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bucăți de anafură cad pe jos, din neatenție, două femei în vârstă încep să se acuze reciproc, se produce o mică busculadă, tonul urcă, dar totul de stinge rapid, sub privirile excitate ale cameramanilor și reporterilor care au început să mișune în zonă. Timpul de așteptare efectivă a fost de o oră și 20 de minute. Mass media și pelerinajul. Sunt așezat pe marginea de piatră a bisericii, îmi odihnesc puțin picioarele obosite, am un unghi de observație ideal pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de acest lucru, nici măcar ierarhii de pe scena splendidă, plină cu flori, covoare în stil popular și icoane, care își văd neabătuți de serviciul divin. De altfel, slujba în sine este de o mare perfecțiune, doar doi cameramani tulbură ordinea stabilită, mișună peste tot, peste slujitori, printre membrii corului, pe scări, întorc ochiul camerei haotic, când spre scenă, când spre mulțime, dornici de imagini „pioase”. Predica Mitropolitului Teofan al Moldovei și Bucovinei, centrată pe exemplul Sfântului Ioan cel Nou, „om ca și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a doua dimineață peste tot umblau oameni Înveliți În pături și am aflat că sunt bolnavi psihic, nebuni aduși lângă noi de la un spital de boli mintale din Cernăuți. Și ce s-a Întâmplat cu acești oameni? Nu știu. Au mișunat printre noi și apoi au dispărut așa cum au apărut. În afară de dumneavoastră, din familie, cine a mai fost deportat? Familia mea era compusă din patru persoane: părinții, o soră mai mare decât mine și eu. Dar a mai fost bunica și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și am căpătat o așa-zisă locuință, Într-un apartament la etaj unde, Într-o cameră separată, trăiau două ființe nenorocite - mama și fiica ei - grav bolnave, care, neputându-se deplasa, trăiau În niște condiții de coșmar, cu șobolani care mișunau prin cameră. Se poate spune că putrezeau de vii. Când ne-am mutat, din puțina hrană pe care o aveam mai puneam câte ceva pe o lopată de lemn cu care se băga pâinea În cuptor și, deschizând puțin ușa, le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
descrie senzația asta de foame sau de sete? - În primul rând era setea. Nu aveam apă de băut. În al doilea rând ne era foame, iar În al treilea rând frig de ne lua dracu’. În al patrulea rând, păduchii mișunau și nu puteam scăpa de ei, al cincilea - nu puteam dormi, că tot timpul unii vorbeau, alții nu știu ce țipau În vis, alții voiau să se Întoarcă și nu puteai să te Întorci... Toată lumea trebuia să se Întoarcă pe dreapta și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
chemat la poartă de ofițerul de serviciu. Soția l-a luat direct la întrebări, ca la anchete: Ce aveți cu soțul meu, domnilor? În loc să vă îngrijiți să apărați țara de hoți și tâlhari, țigani și criminali, de toți derbedeii care mișună pretutindeni, vă legați de oamenii cuminți și conștiincioși în muncă? Spuneți-mi ce a făcut soțul meu? Ce faptă nedemnă sau imorală? Să știți că eu sunt mai „securitate” decât voi! Eu știu la ce oră pleacă și la ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o seară caldă de vară, în plină desfășurare. Poate că în casă era rece, poate că mie mi-era rece, poate simțeam că scurgerea obișnuită a timpului ar fi trebuit să se oprească în loc. Iarba, de cealaltă parte a drumului, mișuna de smaralde verzi, iar stâncile, care-și scoteau colții ici-colo prin iarbă, erau orbitor bătute în diamante. Aerul cald mă întâmpina în unde îmbălsămate de mirosul reavăn al pământului, al vegetației, al florilor. Am alergat pe dig, apoi de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
metodă evaluării amânate, sau filozofia marelui DA, întrucât, pe moment, este reținută orice idee, se acceptă totul, nu se respinge nimic. „Schiller arată că în cazul spiritului creator se pare ca intelectul și-a retras paznicii de la poarta și ideile mișuna talmeșbalmeș și numai după aceea ea le revizuiește și inspectează multitudinea”(Al. Roșca, 1981, p.170). Metodă se bazează pe un resort psihic elementar: mecanismul deblocării capacității creative prin abrogarea, pentru moment, a examinării imediate, obiective, raționale a ideilor emise
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Însă toate păsările își fac un nou cuib. Din paie sau din crenguțe, cu puf, ele fac cuiburi pentru viitorii pui. Sub streșinile casei, o rândunică își clădește cuibul cântând. Cântecul ei pare a fi doar un gângurit ușor... Insectele mișună, iar fluturi colorați zboară pretutindeni. Oamenii lucrează câmpiile: ară, seamănă, plivesc printre straturi micile ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea neobosiți. Cât de frumoasă este primăvara când natura se trezește iar la viață ! Andra Lorenț TOAMNA-ANOTIMP ÎMBELȘUGAT Când
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ta. Pe glezne-avea umbre de răni și rugină, Parcă purtase lanțuri, cândva... Oftând, Și-a întins truditele oase Pe rogojina mea cu libărci. Prin somn lumina, dar zăbrelele groase Lungeau pe zăpada Lui vărgi. Părea celula munte, părea Căpățână, Și mișunau păduchi și guzgani. Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, Și am dormit o mie de ani... Când m-am trezit din grozava genună, Miroseau paiele a trandafiri. Eram în celulă și era lună, Numai Iisus nu era nicăieri... Unde
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de cătui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui...”<ref id”=”17>Text disponibil la http://poezie crestina. Tripod. Com/id13.html</ref> În vis, urâtul și pestilența rogojinei cu libărci, a păduchilor și guzganilor mișunând prin celulă, a păturii sure, a lanțurilor, a zăbrelelor groase, a rănilor, a ruginei, a vergilor de pe trup și a paielor se transformă în trandafiri. Bezna celulei este luminată de razele lunii care îl aduc acolo pe Iisus. Carcera devine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
într-un spital să te porți ca un pacient, oridecare ar fi el, în fond exsitența mea începe cu cea de pacient. Înainte de ora unsprezece am ieșit să inspectez holul, vroiam să văd ambianța și mai ales pe cei care mișunau în jurul meu. Am ieșit trăgând ușa după mine, în același ritm în care era obișnuită să fie închisă, contribuind la tăcere și la relimpezirea ei la fel ca ceilalți. Îmi dau seama că aici totul e într-o armonie totală
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
destinului ei circulă numeroase versiuni, unele mai impresionante ca altele. Una dintre versiuni o prezintă pe Maria ca fiind o tânără frumoasă care, la doisprezece ani, a părăsit căminul părintesc și a plecat la Alexandria, oraș în Egipt în care mișunau femei ca oferte de plăceri carnale. În acest loc de pierzanie, a trăit ea șaptesprezece ani. Într-o zi, s-a alăturat unui grup de pelerini dornici să meargă în locurile sfinte din Ierusalim. Dorea să se închine lemnului Sfintei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1963, ediția definitivă fiind cea post mortem, 1997. În roman este prezentată lumea pestriță din mahalaua Cuțarida, o adunătură de case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unui narator neidentificat. La Milan Kundera, următorul început de roman este ilustrativ în acest sens: Începe toamna coroanele copacilor se îngălbenesc, se înroșesc, ruginesc; mica stațiune balneoclimaterică, așezată într-o vale fermecătoare, pare asediată de flăcări. De-a lungul colonadei mișună femei, aplecându-se, când una, când alta, deasupra izvoarelor. Femei ce nu pot avea copii, nutrind însă speranța că în această stațiune vor dobândi fecunditatea. Printre pacienți, bărbați sunt mult mai puțini [aici], dar sunt, întrucât se spune că pe lângă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care-i coțcar...“ Și „îngâmfata plăpămăreasă“ a lui C. Caragiali se bucura să primească, în compania nepoatei sale, omagiile unor tineri dornici de căsătorie cunoscuți în ajun la bal - în realitate slugi boierești travestite în cavaleri la modă. Coțcarii care mișună în comediile deceniului 5 și dau chiar titlul uneia dintre ele sunt un produs marginal, dar elocvent al nivelării aparențelor sociale. Cu vreo 20 de ani mai devreme, cine s-ar fi gândit - necum să fi cutezat - să se îmbrace
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]