1,364 matches
-
1876): - Secțiunea Științelor Matematice (în care erau incluse mecanica rațională și astronomia), - Secțiunea Științelor Fizice (în care intra și chimia), - Secțiunea Științelor Naturale. Tot atunci, Catedra de Fizică și Chimie se desparte în Catedra de Fizică, condusă de profesorul Ștefan Micle și Catedra de Chimie, condusă de Petru Poni, fost student al lui Micle. Profesorul Ion Stravolca îi urmează, în 1879, lui Ștefan Micle. Era doctor în științe fizico-matematice, titlu obținut în Belgia. În 1896, Catedra de Fizică era una din
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Științelor Fizice (în care intra și chimia), - Secțiunea Științelor Naturale. Tot atunci, Catedra de Fizică și Chimie se desparte în Catedra de Fizică, condusă de profesorul Ștefan Micle și Catedra de Chimie, condusă de Petru Poni, fost student al lui Micle. Profesorul Ion Stravolca îi urmează, în 1879, lui Ștefan Micle. Era doctor în științe fizico-matematice, titlu obținut în Belgia. În 1896, Catedra de Fizică era una din cele 13 catedre al Facultății de Științe, având un laborator de Fizică Generală
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Tot atunci, Catedra de Fizică și Chimie se desparte în Catedra de Fizică, condusă de profesorul Ștefan Micle și Catedra de Chimie, condusă de Petru Poni, fost student al lui Micle. Profesorul Ion Stravolca îi urmează, în 1879, lui Ștefan Micle. Era doctor în științe fizico-matematice, titlu obținut în Belgia. În 1896, Catedra de Fizică era una din cele 13 catedre al Facultății de Științe, având un laborator de Fizică Generală. Și iată-ne în 1897, anul în care Universitatea se
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
prorectori. Calitățile lor profesionale, dar și cele administrative, organizatorice, au fost apreciate de colectivul academic, iar aceștia nu au dezamăgit atunci când au ajuns în fruntea înaltei instituții. Primul rector al Universității din Iași ales dintre fizicieni, a fost profesorul Ștefan Micle. Absolvent al Școlii Politehnice din Viena, în 1850, Ștefan Micle este invitat la Iași, de către August Treboniu Laurian, pentru a ocupa un post de profesor de fizică și chimie la nou înființata instituție de învățământ superior, Academia Mihăileană. La înființarea
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fost apreciate de colectivul academic, iar aceștia nu au dezamăgit atunci când au ajuns în fruntea înaltei instituții. Primul rector al Universității din Iași ales dintre fizicieni, a fost profesorul Ștefan Micle. Absolvent al Școlii Politehnice din Viena, în 1850, Ștefan Micle este invitat la Iași, de către August Treboniu Laurian, pentru a ocupa un post de profesor de fizică și chimie la nou înființata instituție de învățământ superior, Academia Mihăileană. La înființarea Universității din Iași (26 octombrie 1860), Ștefan Micle devine decan
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
1850, Ștefan Micle este invitat la Iași, de către August Treboniu Laurian, pentru a ocupa un post de profesor de fizică și chimie la nou înființata instituție de învățământ superior, Academia Mihăileană. La înființarea Universității din Iași (26 octombrie 1860), Ștefan Micle devine decan al Facultății de Științe, iar în perioada 1867-1875 a ocupat postul de rector al Universității. Era perioada de consolidare a primei instituții românești de învățământ superior. Profesor distins, competent, dinamic, autoritar, cu putere de munca deosebită, aflat în
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
rectori, a căror prezentare succintă am făcut-o mai sus, i-am cunoscut din cărți. Cel de al treilea fizician devenit rector al Universității din Iași este profesorul Gheorghe Popa. Se întâmpla acest lucru în 1992, succedându-i profesorului Ștefan Micle la 125 de ani după ce acesta ocupase înalta funcție. Pe profesorul Gheorghe Popa l-am cunoscut personAlexandru Am avut onoarea de a-i fi coleg de catedră timp de mai bine de 40 de ani. Profesorul Gh. Popa și-a
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Religia, geografia, arta și literatura, s-au îmbinat pentru a da culoare și specificitate acestei ultime părți a traseului. La Agapia și Văratic s-au informat mai detaliat cu privire la viața și activitatea unor intelectuali români din zonă: N. Grigorescu, Veronica Micle ș.a. În zona Mânăstirii Durău, accentul s-a pus pe cunoașterea geografiei Carpaților Orientali, în special a Muntelui Ceahlău, și prezentarea lor în literatură. La Bicaz au studiat geografia râului Bistrița și și-au amintit că una dintre reședințele Reginei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
infinit al materiei universale, devenind un pumn de țărână... "Și pulbere țărână din tine s-a alege, Căci asta e a lumii nestrămutată lege; Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea." (V. Micle) ...Ce făcusem? La îndemnul cui? Al diavolului? Eram eu un iconoclast feroce care urmărea eliminarea cultului icoanelor din religia creștină? Puțin probabil. Comisesem actul de impietate mai degrabă dintr-o pornire de ordin estetic, vrând să elimin un intrus care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fost... tată? Nu știați, fiindcă n-aveți timp de risipit citind toată presa română. Am aflat (din "Ziua") că a existat "o fiică nelegitimă a poetului. Ea s-a numit Valeria Sturdza și a fost fiica poetului și a Veronicăi Micle. Marea dragoste a poetului a născut-o pe micuța Valeria la mănăstirea Văratec. Mormântul cu rămășițele pământești ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sine, chestiunea nici nu merită discutată. O oarecare confuzie (în mintea celor ce n-au habar de istoria literară) ar putea proveni din faptul că Veronica a avut într-adevăr o fiică Valeria dar concepută cu soțul ei legiuit, Ștefan Micle. Să-i fi dat același pronume unei a doua fete, precum i-a botezat Andruță Ceaușescu (la beție) pe cei doi Nicolae? Incultura enciclopedică a gazetarului este evidentă. Dac-ar fi pus mâna pe niscaiva opuri de istorie literară, ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
doua fete, precum i-a botezat Andruță Ceaușescu (la beție) pe cei doi Nicolae? Incultura enciclopedică a gazetarului este evidentă. Dac-ar fi pus mâna pe niscaiva opuri de istorie literară, ar fi aflat că sora mai mare a Virginiei Micle, Valeria, este un personaj cunoscut. A studiat la Conservatorul din București și a cântat la Paris, în compania Elenei Teodorini (nume de afiș: Valeria Nilda). După sinuciderea Veronicăi Micle, s-a căsătorit cu Mihai Sturdza (din spița foștilor domnitori ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
istorie literară, ar fi aflat că sora mai mare a Virginiei Micle, Valeria, este un personaj cunoscut. A studiat la Conservatorul din București și a cântat la Paris, în compania Elenei Teodorini (nume de afiș: Valeria Nilda). După sinuciderea Veronicăi Micle, s-a căsătorit cu Mihai Sturdza (din spița foștilor domnitori ai Moldovei). Conacul era la Boureni. Valeria a publicat câteva volumașe de poezie (minoră). Asta-i tot. O recentă emisiune a prea puțin simpaticului Turcescu i-a pus alături pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ateste cu certitudine starea capacității sale intelectuale în acest timp nu există. Deși în "agonia morală", expresia foarte semnificativă aplicată de G. Călinescu acestui final, nici un document nu relatează nimic important. Cu excepția relațiilor vagi ale unor prieteni și a Veronicăi Micle, care nici ea nu îl vizitase pe bolnav până la 16 aprilie 1889 (deci cu două luni înaintea morții), după cum reiese dintr-o scrisoare a sa: "...nu știu unde se află internat, la Mărcuța sau Șuțu...", mărturisind că nu poate suporta să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
încăpere pentru disecție, Epitropia Sfâtul Spiridon a refuzat mult timp din motive puerile ("lumea din vecini se teme să nu învie morții, să fie stafii"), la examenul final, constatându-se buna pregătire a studenților, comisia, din care făceau parte Șt. Micle și dr. Gh. Cuciureanu, menționează "periculozitatea" acțiunii întreprinse de Negură, refuzând orice buget etc. etc. Mulțumit de primul an de studii, dr. Negură continuă acțiunea, obținând autorizarea Ministerului pentru planul de învățământ (de tip german). Pentru acest al doilea an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Sihleanu, iar mai bătrân Gheorghe Asache; în vârstă de la 20 până la 40 de ani au murit: Sihleanu de 23 ani, Cârlova - de 30 de ani, Depărățeanu - de 30 de ani, N. Bălcescu - de 33 ani, Schelati - de 36 ani, Veronica Micle de 36 ani, Lambrior - de 37 ani, Niculeanu de 38 ani, M.Zamfirescu - de 40 ani, Petrino - de 40 și Eminescu de 40. În vârstă de la 40 până la 60 de ani au murit: Paris Momuleanu - de 43 ani, Conta - la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
De toate” ș.a. reunesc contribuții documentare, cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada directoratului la Școala de fete din Iași (1864), o critică asupra ediției de Articole politice în „Note amoroase”, relatări despre relațiile între Eminescu și Veronica Micle - o ipoteză asupra „iubitei din Ipotești”. Din 1935 apar studii critice: „Contribuții la filosofia lui Eminescu” de I. Petrovici; „Colaborarea lui M. Eminescu la „Timpul” de G. Bogdan - Duică; „Geneza sonetului „Veneția” de L. Gäldi; „Două intervenții polemice expun principiile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de pagini. S-au publicat: StudiiReflexe folclorice în poezia lui Șt. O. Iosif, de Cantemir Traian, Lepturarele lui Aron Pumnul - Mihai Eminescu și A. Pumnul, de Loghin Constantin, Pe urmele lui F.X. Knapp de Luța Petre, Astra Bucovinei - Veronica Micle, de Marian Leca, Din Eminescu inedit - Din Eminescu necunoscut; despre scriitorul soldat; Casa lui Pumnul, Panait Istrati, de Pop Augustin, Goethe și Eminescu de TcaciucAlbu N.; Pe urmele vremii - Patria în literatura germană; Rusia bolșevică văzută de un scriitor german
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de bucurie, de suferință și de izbândă; Regina Maria, suflet nostalgic și plin de duioșie, care în « Povestea vieții mele» reînvie lumea vieții de la curțile europene dar și de la curtea noastră regală; Iulia Hașdeu, întruparea unei inteligențe sclipitoare; Veronica Micle, temperament aprins, dar cu duioase scăpărări ale sufletului împletite în poezie... Erau prezente și teme referitoare la plantele medicinale dar și la cele carnivore. Comemorarea unor Gheorghe Țițeica, Newton, Blaise Pascal a fost prilej de încrustare în literă de tipar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și aspectul ei literar, interesul pentru viața socială în România, promovarea scriitorilor locali, creșterea și îndrumarea lor, valorificarea artistică și documentară a folclorului. În paginile ei întâlnim republicate poezii de M. Eminescu, amintiri și articole dedicate poetului, versuri ale Veronicăi Micle, Matildei Cugler - Poni, Adelei Xenopol, A.C. Cuza, Gheorghe din Moldova, nuvele și schițe de T.V. Ștefanelli și Averchi Macovei, reproduceri din T. Robeanu, balade din Transilvania - din colecția lui I. PopReteganul. În Foița Revistei politice au mai colaborat cu versuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ce e amorul „ (nr.12/1887), „Atât de fragedă” (nr.1/1888), „Somnoroase păsărele” (nr.13/1887), „Dorința” (nr11/1887). Cu prilejul morții lui Eminescu, Revista politică reproduce fragmente din articolele publicate în Tribuna, Democrația, Lupta, dar și necrologul Veronica Micle (nr.17/1889). Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente privitoare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ramă evocări pline de simțire, narațiuni la persoana a treia, dar și la persoana întâi, descrieri plastice, portrete etc. Năzuind să elucideze toate episoadele umbrite, nu o dată controversate, din biografia unor personalități ale culturii românești (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, N. Gane, Iacob Negruzzi, T. Robeanu, Iraclie și Ciprian Porumbescu ș.a) ori să reliefeze aspecte neglijate, M. a amânat mereu cuprinderea monografică. În consecință, adeseori lucrările sale au pus în circulație o cantitate mare de informație de care au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Pe marginea cărților, Cernăuți, 1932; La semicentenarul C. Porumbescu, Suceava, 1933; Eminesciene, Cernăuți, 1937; Bucovineanul N. Gane, Cernăuți, 1938; Iraclie Porumbescu (1823-1896), Cernăuți, 1938; Precizări, Cernăuți, 1938; Studii, Cernăuți, 1939; Eminescu și Veronica Micle, Cernăuți, 1939; Multe și mărunte, Cernăuți, 1940; Eminescu, Cernăuți, 1940; Creangă, Cernăuți, 1940; Drumuri cirebire, I, București, 1941; La munte, Iași, 1941; Astra Bucovinei, Cernăuți, 1941; Veronica Micle, Cernăuți, 1942; Miron Costin, Cernăuți, 1942; Epaminonda Bucevschi în corespondența lui C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
1823-1896), Cernăuți, 1938; Precizări, Cernăuți, 1938; Studii, Cernăuți, 1939; Eminescu și Veronica Micle, Cernăuți, 1939; Multe și mărunte, Cernăuți, 1940; Eminescu, Cernăuți, 1940; Creangă, Cernăuți, 1940; Drumuri cirebire, I, București, 1941; La munte, Iași, 1941; Astra Bucovinei, Cernăuți, 1941; Veronica Micle, Cernăuți, 1942; Miron Costin, Cernăuți, 1942; Epaminonda Bucevschi în corespondența lui C. Porumbescu, Cernăuți, 1943; Bucovina turistică, Cernăuți, 1943; Iraclie și Ciprian Porumbescu, I, îngr. Vasile D. Nicolescu și Vasile Vasile, București, 1986; Hoinar, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]