1,158 matches
-
vor să mai părăsească SUA. - Bine domnișoară, voi face și asta. - Instituția unde lucrați vă acordă concediu? - Sigur, lucru e aranjat. Acum am terminat? - Nu! Acum veți fi supuși unei lungi și minuțioase examinări medicale. Stiți, nu vrem să ducem microbi în SUA. De altfel dvs. arătați sănătos, dar de examenul medical nu scăpați. Vă previn că veți fi examinați și pe vapor, asa că mai bine să nu ascundeți ceva. Aveți aici o listă de trei medici. A doua zi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
apă. Băutorii descopereau în această practică, pe lângă un supliment util de calorii, și o protecție indirectă față de apa râurilor și fântânilor, care erau vectori pentru numeroase epidemii"66. Maladiile hidrice, adică acele afecțiuni "care utilizează apa ca mijloc favorabil dezvoltării microbului patogen sau ca vehicul al contaminării"67 făceau adevărate ravagii. Cea mai răspândită dintre aceste maladii a fost febra tifoidă cu o mortalitate de 5,2 la 10 000 de locuitori în orașele cu mai mult de 5 000 de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
metabolismul propriu nu-i poate sintetiza. Pentru satisfacerea acelorași nevoi animalul, la rândul lui, vânează. În acest conflict omul ca și animalul poate fi victimă fie unor animale mai puternice, fie unor ființe inferioare cum ar fi: insectele, viermii, paraziții, microbii, care, la rândul lor, pentru a trăi parazitează animalele, această stare fiind condiția sine qua non a existenței lor. Acest tip de conflicte sunt inevitabile și fac parte din realitățile vieții pe pământ. Ele sunt dictate de instinct și apar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reușit să-l convingă pe Lucian Pintilie.) Mai mult decât un film Restul e tăcere este un film despre realizarea unui film, dar nu e reconstituire istorică. E, mai degrabă, un film despre nebunia celor care fac filme, despre acest microb care, iată, l-a făcut pe Nae Caranfil să aștepte, să lupte, să spere că, la peste 20 de ani de când a avut ideea acestui film, va reuși ca într-o bună zi să „scape“ de el, aruncându-l pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
un model de studiu pentru înțelegerea acesteia. Relația dintre insecte și microorganisme are numeroase fațete. Se cunoaște faptul că larvele de insecte se dezvoltă adesea în materia organică aflată în descompunere, după cum adulții unor specii de insecte constituie vectori ai microbilor, care sunt agenți patogeni ai multor boli la plante, la animale și la om. Insectele dețin mecanisme sensibile pentru identificarea și distrugerea patogenilor. Au fost identificate mecanisme de apărare cu funcționare constitutivă și mecanisme de apărare cu funcționare indusă. Prima
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
expresia diferențială a genelor codificatoare de AMP prin factori de transcripție distincți asemănători celor de tip NF-kB (Hoffmann și Rechhart, 2002). Cel mai puțin înțeles aspect al imunității insectelor este însă acela al modalității prin care aceasta detectează infecția cu microbi. Injectarea bacteriilor Gram-negative și Gram-pozitive în cavitatea corpului insectei induce diferite pattern-uri de expresie genică antimicrobiană, ceea ce s-a considerat a reprezenta dovada că mecanismele de recunoaștere a microbilor au capacitatea de a diferenția între diferiți patogeni invadatori. Ciuperca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
însă acela al modalității prin care aceasta detectează infecția cu microbi. Injectarea bacteriilor Gram-negative și Gram-pozitive în cavitatea corpului insectei induce diferite pattern-uri de expresie genică antimicrobiană, ceea ce s-a considerat a reprezenta dovada că mecanismele de recunoaștere a microbilor au capacitatea de a diferenția între diferiți patogeni invadatori. Ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana activează selectiv expresia anumitor gene precum gena drosomicinii care codifică peptide cu activitate antifungică, iar infecția naturală cu bacteria Gram-negativă Erwinia carotovora carotovora induce preferențial expresia genelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunitare. Analiza genomică a prezis existența unei a doua gene pentru galactină, precum și a altor 35 de gene pentru lectină de tip C (fig. 1.19). În afară de lectine, numeroase alte proteine au fost izolate din insecte care au interferat cu microbi sau cu componente de perete celular bacterian. Proteina de recunoaștere a peptiglicanului (PGRP) a fost recent identificată ca proteină la molia Trichoplusia ni. Ea se leagă la bacterii Gram-pozitive și este amplificată în corpii grași de către provocatorul imunogen. Homologii PGRP
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
apărare a organismului față de nonself. Structura unică a IgA îi conferă acesteia rezistență la proteoliză. Ea joacă rol în blocarea pătrunderii antigenului, în atașarea bacteriei sau virusului, în limitarea inflamării induse pe calea obișnuită a activării complementului și promovează distrugerea microbilor pe calea ADCC, prin legarea la receptorii leucocitelor. Imunoglobulina umană IgD este un monomer tetracatenar, de aproximativ 180 kDa. În mod normal, IgD este întâlnită în ser doar ca urme (0,2% din totalul imunoglobulinelor serice), dar, alături de IgM, ea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Denumirea de receptor Fc derivă de la specificitatea sa de legare la fragmentul cristalizabil (Fc). Receptorii Fc se leagă la anticorpii atașați la celulele infectate sau la patogenii invadatori. Activitatea lor stimulează celulele fagocitice sau citotoxice în acțiunea de distrugere a microbilor sau a celulelor infectate cu patogeni printr-o fagocitoză mediată de anticorp sau citotoxicitate mediată celular, dependentă de anticorp. FcR-urile aparțin moleculelor din superfamilia imunoglobulinelor în care alături de imunoglobuline intră receptorii de antigene ai celulelor T (TCR), moleculele complexului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
anticorp pe care îl recunosc. Cei care leagă cea mai comună clasă de imunoglobuline IgG se numesc receptori gamma și sunt simbolizați FcγR. FcαR leagă IgA, FcεR1 leagă IgE ș.a.m.d. FcR-urile joacă rol important în inducția fagocitozei microbilor opsonizați (înfășurați sau acoperiți cu anticorpi). Din familia de receptori Fcγ fac parte: FcγRΙ (CD64), FcγRΙΙΑ (CD32)a, FcγRΙΙΒ (CD32)b, FcγRΙΙΙΑ (CD16a), FcγRΙΙΙΒ (CD16b). Aceștia prezintă structură moleculară distinctă și afinități diferite pentru anticorpi. De exemplu, FcγRΙ leagă mult
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și limfocite ale sistemului imunitar cum sunt celulele natural killer (NKC), precum și pe celule ale sistemului imunitar adaptativ, așa cum sunt limfocitele B. Receptorii Fc permit acestor celule să se lege la coada Fc a anticorpilor care sunt atașați la suprafața microbilor sau a celulelor infectate cu patogeni. Prin această legare a Fc la regiunea Fc a imunoglobulinelor se induce activarea celulelor posesoare de asemenea receptori. Cea mai comună funcție a FcR este activarea fagocitelor. Astfel, numai după ce receptorii Fcγ sunt legați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inhibitori care nu induc fagocitoza. Acțiunea inhibitoare a acestor receptori Fc este controlată de enzime numite fosfataze SHP-I și SHIP-I care înlătură grupările fosfat din resturile tirozină și astfel inhibă semnalizarea realizată de receptorii Fcγ. Receptorii Fc recunosc microbii opsonizați. Interacțiunea dintre anticorpii legați la patogen și receptorul Fc de pe suprafața celulară activează celula imună să lizeze microbul. Fagocitarea unui microb opsonizat este prezentată în figurile 9.14 și 9.15. Când moleculele IgG specifice pentru un anumit antigen
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și SHIP-I care înlătură grupările fosfat din resturile tirozină și astfel inhibă semnalizarea realizată de receptorii Fcγ. Receptorii Fc recunosc microbii opsonizați. Interacțiunea dintre anticorpii legați la patogen și receptorul Fc de pe suprafața celulară activează celula imună să lizeze microbul. Fagocitarea unui microb opsonizat este prezentată în figurile 9.14 și 9.15. Când moleculele IgG specifice pentru un anumit antigen sau componentă de suprafață se leagă la patogen cu regiunea Fab, regiunile lor Fc sunt orientate înspre exterior, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care înlătură grupările fosfat din resturile tirozină și astfel inhibă semnalizarea realizată de receptorii Fcγ. Receptorii Fc recunosc microbii opsonizați. Interacțiunea dintre anticorpii legați la patogen și receptorul Fc de pe suprafața celulară activează celula imună să lizeze microbul. Fagocitarea unui microb opsonizat este prezentată în figurile 9.14 și 9.15. Când moleculele IgG specifice pentru un anumit antigen sau componentă de suprafață se leagă la patogen cu regiunea Fab, regiunile lor Fc sunt orientate înspre exterior, în direcția fagocitelor. Fagocitele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lor Fc sunt orientate înspre exterior, în direcția fagocitelor. Fagocitele leagă acele regiuni Fc ale imunoglobulinelor cu receptorii lor Fc. Între receptor și anticorp se realizează multe interacțiuni de redusă afinitate care au ca finalitate legarea la anticorpii care acoperă microbul. Afinitatea individuală redusă previne ca FcR să lege anticorpi în absența antigenului, reducând astfel probabilitatea activării celulelor imunitare în absența unei infecții, prevenind totodată aglutinarea fagocitelor prin anticorpi, absența antigenului. După legarea la un patogen, interacțiunea dintre regiunea Fc a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cazurilor). Fenomenul poate fi urmărit cel mai bine la cei ce sînt în contact cu bolnavii de tuberculoză activă, dacă sînt supuși unei supravegheri medicale periodice. În unele cazuri, boala se dezvoltă la scurt timp după ce a survenit infecția, alteori microbul rămîne în stare "latentă" în organism și este reactivat în anumite condiții. În funcție de intervalul de timp dintre cele două momente (infecție și boală), dar și de capacitatea imună individuală, persoana în cauză va dezvolta diverse forme clinice de boală (Wallgren
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
va dezvolta diverse forme clinice de boală (Wallgren, 1948). De reținut că localizarea pulmonară este cea mai înalt contagioasă. Cea mai mare contagiozitate este determinată de formele cu b.Koch prezent la examenul microscopic direct. Cea mai mare concentrație de microbi se întîlnește în formele de tuberculoză pulmonară extinse. Acestea din urmă au și un prognostic cert nefavorabil, dar cel mai nefast evoluează tuberculozele diseminate. Dacă persoana bolnavă primește chimioterapie adecvată și urmează un tratament corect, sub strictă supraveghere medicala, ea
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
din nou necontagioasă. În anumite circumstanțe însă, un fost bolnav de tuberculoză, declarat între timp vindecat, deci necontagios, poate ajunge din nou pozitiv microscopic, putînd contracta o formă activă de boală. Această posibilitate se realizează în două situații: prin reactivarea microbilor ce au determinat prima infecție, și respectiv boala, sau prin reinfecția cu un alt microb, rezultat din expunerea la o nouă sursă de îmbolnăvire prin tuberculoză. Prima variantă este realizabilă în procent de 40% (Nakielna și colab., 1975) și aceasta
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
vindecat, deci necontagios, poate ajunge din nou pozitiv microscopic, putînd contracta o formă activă de boală. Această posibilitate se realizează în două situații: prin reactivarea microbilor ce au determinat prima infecție, și respectiv boala, sau prin reinfecția cu un alt microb, rezultat din expunerea la o nouă sursă de îmbolnăvire prin tuberculoză. Prima variantă este realizabilă în procent de 40% (Nakielna și colab., 1975) și aceasta în funcție de calitatea protecției imune rezultate în urma primei îmbolnăviri. Riscurile sînt mai mari la cei care
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de mutații spontane în genomul bacterian. Studiile asupra acestui mecanism sînt incomplete, însă, la ora actuală. * bacilii tuberculoși pot avea un comportament diferit față de antibioticele utilizate în tratamentul tuberculozei. Astfel, unele antibiotice reușesc să aibă efect bactericid (de omorîre) asupra microbului, în timp ce altele nu au decît efect de bacteriostază (opresc reproducerea bacililor). * fenomenul de "postefect" reprezintă capacitatea de conservare a bacteriostazei în mediu, chiar și după dispariția unor medicamente tuberculostatice din mediul respectiv. Astfel, medicamentul poate acționa lent și după ce nu
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
procesul prin care se realizează distrugerea macrofagelor inactive, care au în interior bacili vii, capabili de a se înmulți. Se declanșează atunci cînd mecanismele de apărare celulară devin ineficiente. Astfel, cînd proporția de antigene este mare (în organism au pătruns microbi virulenți, iar macrofagele nu pot să-i distrugă), situația se poate inversa și bacilii vor fi cei care distrug macrofagele, cu eliberarea în mediul din jurul lor a unor cantități crescute de radicali de oxigen liberi și cu importante procese de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
organism și de rezistența organismului respectiv. În mod normal, în această etapă a evoluției relației micobacterie-organism uman, se produce extensia infecției mycobacteriene de la parenchimul pulmonar la ganglionii limfatici regionali, pe cale limfatică. Expresia acestui fenomen este apariția adenopatiilor mediastinale. În continuare, microbii rămași la nivel ganglionar pot ajunge în torentul sanguin, producîndu-se o diseminare hematogenă. Astfel se explică și caracterul de diseminare miliară, extrapulmonară, al unor forme clinice din această categorie. II.6.2.1. Caractere generale ale primoinfecției TB Această formă
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
tuberculozei), care determină o boală cronică, de unde și necesitatea prelungirii tratamentului, timp de mai multe luni. b) dată fiind capacitatea bacilului de a suferi mutații, nu se poate încerca sterilizarea leziunilor TB prin monoterapia antibiotică, căci s-ar selecționa rapid microbi rezistenți. Din acest motiv, regimurile terapeutice includ minimum două antibiotice cu actiune bactericidă. În general, tratamentul implică o combinație de antibiotice, care poartă denumirea de tuberculostatice, dintre care unele au efect bactericid (omoară microbul), iar altele au efect bacteriostatic (împiedică
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
antibiotică, căci s-ar selecționa rapid microbi rezistenți. Din acest motiv, regimurile terapeutice includ minimum două antibiotice cu actiune bactericidă. În general, tratamentul implică o combinație de antibiotice, care poartă denumirea de tuberculostatice, dintre care unele au efect bactericid (omoară microbul), iar altele au efect bacteriostatic (împiedică înmulțirea germenilor). Aceste antibiotice se administrează în anumite doze, standard, care trebuie respectate întocmai, așa cum se stabilește prin programele naționale de control a tuberculozei. Dozele maxime admise, prin aceste reglementări, nu se depășesc, deoarece
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]