924 matches
-
Niš, posibil pe malul drept al râului Južna Morava. Se pare că a stat acolo până a aflat că Murad s-a deplasat spre Velbužd, când a mers și el, probabil prin Prokuplje, spre Kosovo. Lazăr a sosit la Câmpia Mierlei chiar după sosirea lui Murad la Priština. Aceasta a fost alegerea optimă pentru câmpul de luptă întrucât era la întretăierea tuturor direcțiilor posibile pe care le putea lua Murad. Nu este sigur cât de mari erau cele două armate, mai
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]
-
croat Ivan Paližna cu o mică oaste, probabil ca parte din contingentul bosniac în timp ce turcii erau susținuți de boierul sârb Konstantin Dejanović. Aceasta i-a determinat pe unii istorici să descrie armatele drept coaliții. Armatele s-au întâlnit la Câmpia Mierlei. Centrul armatei turcești era condus de Murad, în timp ce Baiazid era pe flancul drept și Yakub pe cel stâng. În jur de 1.000 de arcași se aflau în prima linie a flancurilor, urmați de azapi și apoi de akinci; în
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]
-
ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), rață-lingurar ("Anas clypeata"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), strigă ("Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Dan Marțian, Mihail Lupoi, Gheorghe Voinea (general), căpitan de rangul I. Emil Dumitrescu, Vasile Neacșa, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul Negrițiu, Gheorghe Manole, Vladimir Ionescu, Neculae Radu, Adrian Sîrbu, Constantin Cîrjan, Géza Domokos, Magdalena Ionescu, Marian Mierla, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu, Ion Iliescu. Această listă a fost completată cu numele revoluționarilor din fostul CC și care făceau parte din CPSN ( COMITETUL PROVIZORIU DE UNIUNE NAȚIONALĂ ) care fusese înființat după oră 16 în 22 decembrie 1989
Consiliul Frontului Salvării Naționale () [Corola-website/Science/308397_a_309726]
-
prezenta decizie. Articolul 3 Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită să semneze acordul în numele Comunității. Articolul 4 Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Adoptată la Bruxelles, 24 martie 1997. Pentru Consiliu Președintele H. VAN MIERLO 1 Textul consolidat al prezentei decizii include corecturile aprobate de Consiliu la 14 mai 1997.
jrc3250as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88407_a_89194]
-
natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări. Dintre aceste din urmă, au fost documentate în zonă "Passer montanus" și "Passer domesticus" (vrabia de câmp și vrabia de casă), "Parus major" (pițigoiul), "Sitta europea" (țicleanul), "Turdus merula" (mierla), "Streptopelia decaocto" (guguștiucul), "Columba livia domestica" (porumbelul), "Sturnus vulgaris" (graurul), precum și exemplare mai puțin întâlnite în oraș, precum "Fringilla coelebs" (cinteza) și indivizi din genul "Muscicapa" (muscarul). Începând cu 2012, Parcul Copou a devenit o destinație populară pentru o colonie
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), corb ("Corvus corax"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluturi, dar și „17 specii rare sau foarte rare de viespi“. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
operei lui James Joyce în capitolul ' Le sens du pousser': On the Spiral of Joyce's Reception în România din masivul studiu în două volume intitulat The Reception of James Joyce în Europe, editat de Geert Lernout și Wim Van Mierlo (Thoemmes Continuum, Londra, 2004). Un studiu comparativ între situația culturii postcomuniste și contextele culturale postcoloniale, studiu intitulat "An Exercise în Ficțional Liminality: Postcolonialism, Postcommunism, and Romania's Threshhold Generation" a apărut în revistă "Comparative Studies of South Asia, Africa and
Adrian Oțoiu () [Corola-website/Science/299007_a_300336]
-
paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
valoare, după care temperatura scade ușor și apoi se păstrează constantă până la fundul lacului. În România, cele mai multe lacuri cu ape clorurate și sodice, ce prezintă fenomenul de heliotermie, se află la Sovata, și anume lacurile Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor. Heliotermia lacului Ursu s-a descoperit în 1901. Prof. dr. Marius Sturza, care a urmărit timp de peste 20 de ani fenomenul de heliotermie la Sovata, susține că, atunci când lacurile sărate nu sunt răscolite și sunt favorizate de multe
Heliotermie () [Corola-website/Science/304241_a_305570]
-
Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
capreolus"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), cocoș de mesteacăn ("„Lyrurus tetrix"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
de coleoptere și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
membre (Anguis fragilis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus). Avifauna molidișurilor de limită este relativ săracă atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi, dintre speciile cuibăritoare mai reprezentative fiind mierla gulerată (Turdus torquatus), brumărița de pădure (Prunella modularis), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), alunarul (Nucifraga caryocatactes) etc. Corbii (Corvus corax) pot să zboare chiar și cu partea dorsală orientată în jos. Pasărea emblematică a Corvinilor, croncăitul corbilor străbate atmosfera munților, cețurile și
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. Din izvoare și din gârle / Apă sună somnoroasa; / Unde soarele pătrunde / Printre ramuri a ei unde, / Ea în valuri sperioase / Se asvârle. Cucul cântă, mierle, presuri - / Cine stie să le-asculte? / Ale păsărilor neamuri / Ciripesc pitite-n ramuri / și vorbesc cu-atât de multe / Înțelesuri. // Cucu-ntreabă: - Unde-i sora / Viselor noastre de vară? / Mlădioasa și iubita, / Cu privirea ostenita, / Că o zână să rasară
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
este de -3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7,6 °C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm. Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la 250 g/litru) și sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
Meerveldhoven - Meessen - Meeuwen - Megchelen - Megen - Meijel - Melderslo - Melick - Meliskerke - Melissant - Menaldum - Mensingeweer - Meppel - Meppen - Merk - Merkelbeek - Merslo - Merum - Mesch - Meteren - Meterik - Metslawier - Mheer - Middelaar - Middelbeers - Middelbert - Middelburg - Middelharnis - Middelie - Middelrode - Middelstum - Middenbeemster - Middenmeer - Midlaren - Midlum - Midsland - Midwolda - Midwolde - Midwoud - Miedum - Mierlo - Mierlo-Hout - Mijdrecht - Mijnsheerenland - Mijzen - Mildam - Milheeze - Mill - Millingen a/d Rijn - Millingen Legerplaats - Milsbeek - Minnertsga - Mirns - Moddergat - Moerdijk - Moergestel - Moerkapelle - Moerstraten - Molenaarsgraaf - Molenend - Molenhoek - Molenrij - Molenschot - Molkwerum - Monnickendam - Monster - Montfoort - Montfort - Mook - Mookhoek - Moordrecht - Moorveld - Morra - Muggenbeet - Muiden - Muiderberg - Mukkekeburen
Listă alfabetică de localități din Țările de Jos () [Corola-website/Science/304841_a_306170]
-
A doua Bătălie de la Kosovo Polje a avut loc între 17-20 octombrie 1448 lângă Câmpia Mierlei (în sârbă "Kosovo Polje"/ Косово Поље; în maghiară "Rigómező"), un oraș din Serbia de astăzi, între o coaliție creștină sub conducerea lui Ioan de Hunedoara și o armată a Imperiului Otoman condusă de sultanul Murad al II-lea. După înfrângerea
Bătălia de la Kosovo Polje (1448) () [Corola-website/Science/304903_a_306232]
-
capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]