257,135 matches
-
unor precedente periculoase, ivite din adoptarea unor formule care și-au arătat și în Occident nu doar limitele, ci și reversul profund negativ. Atunci când noile precepte ale colectivismului sunt aplicate dezbaterii intelectuale, ele sunt de-a dreptul funeste, acționând ca mijloace de presiune ale unor grupuri bine organizate și perfect orientate pentru a-și impune agenda proprie. Stratagema de a considera "corectitudinea politică" un fel de "cod al bunelor maniere" e doar un iezuitism pe care mulți adepți de ultimă oră
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
cel ce l-a primit îl folosește pentru ucidere?28 Voluptatea este egoistă, prin urmare este păcat. Sexualitatea în familie nu trebuie a fi folosită pentru a procura plăcerea, pentru că aceasta din urmă nu trebuie văzută ca scop, ci ca mijloc în împreunarea trupească. Este condamnabilă împreunarea pentru plăcere, nu cea pentru procreație. Nu faptul în sine, ci abaterea de la rânduiala lui constituie o rușine, faptul fiind chiar binecuvântat de Dumnezeu: «Creșteți și vă înmulțiți», fiind 24 Sf. Ioan Gură de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
6 ale cărei consecințe nefaste nu vor întârzia să apară. De aceea, de sexualitate nu se cade a fugi, ci trebuie să ne-o asumăm cu toată hotărârea 43 pentru că sexul nu trebuie să fie o rușine 44, ci un mijloc de refacere a unității primordiale a omului. Cu toate că este furtunoasă și impetuoasă, insistentă și perseverentă 45, sexualitatea este mijlocul de exprimare a iubirii între oameni, dar se cere o transformare a energiei sexuale care poate fi sublimată 46. Este necesară
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ci trebuie să ne-o asumăm cu toată hotărârea 43 pentru că sexul nu trebuie să fie o rușine 44, ci un mijloc de refacere a unității primordiale a omului. Cu toate că este furtunoasă și impetuoasă, insistentă și perseverentă 45, sexualitatea este mijlocul de exprimare a iubirii între oameni, dar se cere o transformare a energiei sexuale care poate fi sublimată 46. Este necesară această transfigurare a sexului cu atât mai mult cu cât după cădere sexul poate deveni spațiul unui raport deviant
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în Filocalia..., vol. I, p.73. 11 Diavolul mai stârnește în om patima desfrânării prin împodobirile și sulimanurile la care mulți recurg ascultând șoaptele acestuia, în scopul de a atrage privirile, prin vopsirea feței, prin parfumurile tari și îmbrăcămintea indecentă, mijloace pe care Sfinții Părinți le numesc: steaguri ale desfrânării. Deci și acestea sunt mijloace prin care stârnesc pe oameni la desfrânare. Acest lucru îl arată Sfântul Tihon din Zadonsk în cercetarea pe care o face femeilor ce se îmbracă indecent
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prin împodobirile și sulimanurile la care mulți recurg ascultând șoaptele acestuia, în scopul de a atrage privirile, prin vopsirea feței, prin parfumurile tari și îmbrăcămintea indecentă, mijloace pe care Sfinții Părinți le numesc: steaguri ale desfrânării. Deci și acestea sunt mijloace prin care stârnesc pe oameni la desfrânare. Acest lucru îl arată Sfântul Tihon din Zadonsk în cercetarea pe care o face femeilor ce se îmbracă indecent, se machiază cu tot felul de rumeneli, pudre și farduri: În ce scop fac
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
deșarte, sau din împodobirea cu haine, sau din vederea cu ochii a frumuseții divine 116. Totodată, desfrânarea atacă diferit pe oameni în funcție de progresul lor duhovnicesc. Astfel, la cei începători căderile se ivesc totdeauna din desfătare (cu mâncări), la cei din mijloc și din mândrie, cu toate că mândria atacă și pe cei începători, iar celor ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui 117. Preventiv, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne sfătuiește să nu lăsăm niciodată un gând să treacă fără să-i dăm
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sufletul, ce caută cu poftă, mai iute decât focul. Că trupurile frumoase sunt pentru ochii desfrânaților ca o materie ce aprinde lesne. De aceea trebuie să nu dăm prilej focului poftei să vadă frumuseți străine, ci să înăbușim prin orice mijloc focul, să-l stingem cu gânduri cucernice, să stăvilim incendiul ca să nu se întindă mai departe, să nu-i îngăduim să surpe tăria sufletului nostru 152. Considerațiile precedente în legătură cu trupul nu trebuie să ne facă să uităm că trupul nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și o tulburare sufletească în continuă progresie, în așteptarea derulării și satisfacerii ei; • o tulburare a sufletului și un tremur continuu al trupului, în așteptarea tot mai lipsită de răbdare a momentului împlinirii ei; • un proces complex de elaborare a mijloacelor, circumstanțelor si persoanelor antrenate în săvârșirea ei, dublată de înlăturarea tuturor circumstanțelor care ar putea împiedica declanșarea ei; • o teamă și o adversitate, o gelozie bolnavă față de tot ceea ce i-ar putea periclita împlinirea patimii, fie că este vorba de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de la proastă dispoziție la revoltă, este acum un subiect obișnuit de discuție în mass-media și în programele de învățământ privind educația sexuală, căutându-se explicația ei în genele umane, lucru ce nu este adevărat. În condițiile crizei spirituale a societății, mijloacele de informare în masă și produsele așa zisei culturi de masă devin uneori instrumente de corupere morală, proslăvind destrăbălarea sexuală, posibilitatea tuturor opțiunilor sexuale și alte patimi păcătoase.206 Perversiunile sexuale sunt multiple și acest fenomen a luat amploare în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sistem este mai puternică decât dorința de a învinge sistemul. Nu știu ce-ar fi făcut Erik în România din perioada regimului întunecat al lui Ceaușescu. Dar sigur este că rezistența lui ar fi trebuit să se folosească de alte mijloace decât pumnii goi. Au existat persoane din Europa de Est care au făcut așa și, până la urmă, au învins, și asta chiar în România. În România, Erik fie ar fi pierit în închisorile Securității, fie l-am fi întâlnit fluturând un steag
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
doar un material uman tern, "șiruri de Barbie & Ken, fără vârstă, identici". Greul cade tot pe umerii autoarei, care reușește să transforme livrescul într-un teren propice pentru decolarea ficțiunii. De pildă, Zürichul devine, rând pe rând, un Purgatoriu (la mijloc de Cluj și Geneva), un Erewhon distopic sau Babel lingvistic, prilej de speculații ingenioase pe marginea latinei ca limbă adamică pentru brava noastră "geantă" ("suntem, mai suntem încă, vorbitorii unor dialecte ale latinei, ale latinei ce n-a murit de
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
Rodica Zafiu Un mijloc modern de simplificare a structurilor gramaticale este cuvîntul plus, folosit cu rol de conjuncție sau ca element component al unei locuțiuni conjuncționale. Plus - preluat din locuțiuni străine, dar dezvoltînd în română noi valori și utilizări (provenite și din calitatea sa
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
Natura. Contrar țărăncii siberiene în târlici, de lângă mine, de care am mai scris, cum ședeam la rând, și care bătea mătănii grele, ortodoxe, până la pământ, înaintea mumiei de sub sticlă, până ce ofițerii respectivi cu paza interveniră... Cu Napoleon, fusese altceva. La mijloc era fraza lui Tolstoi, rostită în 1857, la Paris, când ajunsese întâia oară în fața mormântului imperial: "Oribilă, zeificarea acestui scelerat!" Precum și celelalte cuvinte ce se adaugă portretului făcut în Război și pace: "Napoleon, această insignifiantă unealtă a istoriei, care, niciodată
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
la locul ei și dau geniului un nou avînt, ci ca ucideri în timp prin obsedante reiterări ale unor idealuri vii la origine. Căci căderea și decăderea, altfel spus, decadența, se manifestă atunci cînd idealul se dovedește a fi inferior mijloacelor folosite pentru a-l însufleți. Au existat genii ale decăderii muzicii savante, genii care aidoma albinelor au zburat din floare în floare, furîndu-le nectarul, polenizîndu-le, fără ca acestea să-și piardă din strălucire ori ca petalele lor să-și împuțineze parfumul
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
epocă subiectele lucrărilor enciclopedice, ale literaturii populare sau ale reportajelor senzaționale. Departe de a avea prioritate asupra acestor subiecte sau o competență tehnologică superioară, valoarea lui Verne constă în "capacitatea sa de transfigurare literară". Mașinile verniene, remarcă Lucian Boia, sunt mijloace de evadare: "calitățile scriiturii lui nu depășeau media, dar știa să viseze mai bine decât alții". Pe lângă Emile Souvestre, Albert Robida sau H.G. Wells, contemporani lui și adevărați precursori ai SF-ului, Jules Verne face figura unui scriitor cuminte ("un
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
epocii. Romanele sale fanteziste nu vizau reconstruirea sau explorarea tehnologică ale unor lumi necunoscute, cât evadarea din lumea cunoscută tocmai prin tehnologie. (Fac aici o paranteză pentru a observa asemănarea izbitoare în intenții dintre Sadoveanu și Verne, deși motivațiile și mijloacele evadării sunt perfect opuse. Dacă la Verne evadarea din colectivitate era una individuală sprijinită de tehnologie, la Sadoveanu fuga din modernitatea tot mai tehnologizată se făcea în sânul unei colectivități arhaice. Primul are convingeri de dreapta, al doilea de stânga
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
jucînd farse, înscenînd cu bucurie deopotrivă ascunsă și exhibată. Poate un mauvais démiurge. Oricum, el vorbește fără disperare despre abis; stă pe marginea lui și îl pipăie cu voluptate. Textul însuși e o oglindă. Calamburul, vorba de duh, Witz-ul sînt mijloace de a proiecta materia în limbaj și de a pulveriza eul. Teatrul lumii devine, astfel, un teatru al limbii. Cu cît mai consistentă lumea, cu atît mai iluzorie lumea. Realul e depășit doar prin excesul de real. Limbajul, prin pulverizarea
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
de Aur și a caror contribuție de-a lungul timpului este recunoscută așa cum se cuvine la manifestările dedicate acestui Centenar. Lectură este astăzi obiectivul fundamental al educației, iar dorința Comisiei este aceea de a-i da un impuls prin toate mijloacele, prin programele oficiale coordonate cu cele din America Latină. Este vorba despre crearea unui climat care să considere - la fel ca Don Quijote - cartea și bibliotecă drept valori supreme, alături de stăpânirea temeinică a limbii scrise. Comisia dorește să contribuie la realizarea unor
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
anume prosperitate financiară, o rubrică într-o publicație de mare tiraj: iată tot atâtea adjuvante pentru o "carieră" pe care numai volumele scrise și publicate o pot realmente contura. Sunt de admirat, atunci, acei scriitori care se folosesc exclusiv de mijloacele profesiunii lor, înfățișându-se în fața publicului și a criticii cu cărțile curate, fără anabolizante extraliterare... Prozatorul Virgil Duda se numără printre ei. Emigrat în Israel în 1988, după ce semnase, pe durata a două decenii, un număr semnificativ de cărți (titlul
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
a murit de plictiseală trecea un copil pe o bicicletă veche de damă - i se furaseră doar niște accesorii fără importanță - o stare de fapt care altundeva și-ar fi găsit locul într-o poezie unde în rîndul strîmb din mijloc o mînă ezitantă a ascuns un "i" în ghilimele * un aer primăvăratec zorea măturătorii cu roabele lor doldora de copii nervoși în orășelul apropiat pe străzi strigau după o ieșire la mare îi îmboldea firește o poftă năvalnică după rugina
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
echipă puternică, dar n-a mai fost mare. O dată cu jucătorii, Steaua i-a absorbit o parte din stilul de joc și din voința de victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de curînd că Universitatea trebuie să folosească toate mijloacele, să nu retrogradeze. Ce mijloace? Ca să cumpere meciuri, oltenii n-au bani. Și tare mă tem că nu e doar o glumă. Dacă Universitatea va pica în B, ceea ce e aproape sigur, asta nu va fi totuși o tragedie. Poate
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
mai fost mare. O dată cu jucătorii, Steaua i-a absorbit o parte din stilul de joc și din voința de victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de curînd că Universitatea trebuie să folosească toate mijloacele, să nu retrogradeze. Ce mijloace? Ca să cumpere meciuri, oltenii n-au bani. Și tare mă tem că nu e doar o glumă. Dacă Universitatea va pica în B, ceea ce e aproape sigur, asta nu va fi totuși o tragedie. Poate că aerul dimineții îi va
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
poza lui de artist iritat. La ora actuală, succesul există, în general, pentru cărți proaste sau foarte proaste. Premiile literare sau celelalte manifestări ale succesului sunt distribuite de gașca din "mainstream", râul acela de plictiseală care a curs molcom prin mijlocul literaturii americane din anii '50. Ultimii scriitori într-adevăr iubiți, deci cu succes, au fost cei din generația Beat: Allen Ginsberg, Gregory Corso, Jack Kerouac, William Burroughs. Singurul dintre ei încă în viață este magicul Lawrence Ferlinghetti. Iubiți erau și
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
cum să îi "lumineze" pe confrați, cum să le facă adevărul, binele și frumosul, dar nu într-atât încât aceștia, lămuriți, să le pericliteze jilțurile, să le râvnească, să le jinduiască. Nebun trebuie să fie acela care îi oferă celuilalt mijloacele cu care acesta să se întoarcă împotrivă-i, să îl concureze în, nu-i așa, atât de (ig)nobila bătălie pentru sărmanele resurse ale planetului. Nu e oare mai simplu, mai firesc(?) să îi manipulezi superb, rafinat, din ce în ce mai diamantin, pe
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]