1,061 matches
-
un spațiu virtual, înlăuntrul limbajului, deci obligatoriu între mine și lucruri, pe care trebuie că-l creez de fiecare dată pentru a putea să-mi construiesc geometria verbală, imagistică, afectivă"48. Dacă poeticul se pune ca raport de limbaj ce mijlocește între poet și lucruri, în ce fel surprinde el și oferă adăpost semnificabilului și imaginii care însoțesc nașterea cuvântului? Și apoi, ceea ce semnifică în mod originar acest raport de creație apare intuiției imaginative înaintea discursului pe care-l instituie? Face
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Din nou, o punere în scenă a timpului, dar în ordinea inversă trecerii și absorbției în nemanifestare. Acum, timpul e manifestarea a cărei lucrare e pusă sub semnul daimonic al unui spirit intermediar, cel care face și desface cursul lumii, mijlocind între muritor și nemurirea în care toate devin. Distanța e refăcută, dar de data aceasta intervalul este locul devenirii, al prefacerii și al transformării. Timpul vechi se înnoiește, noul fiind însă posibil abia în deschisul vechiului, în ștergerea semnelor vizibile
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în umbra urmei, în numele unui sălaș de neștiut 36. Intervalul deschide vederea întrucât el e Deschisul întrevăzut, interfața unui revers. Nu surprinde, prin urmare, imaginea inversă a eclipsării rosturilor mundane, înclinarea perspectivei înspre pragul de jos al încă nerostitului: "Dar mijlocește, lasă pentru mine/ cuvânt la cer, să-ncline pentru noapte,/ și dealul aplecat să fie panta/ pe care sfera lumii-n asfințire/ să piară-n văi cu tot ce duce umbră". Sfera lumii-n asfințire nu e imaginea elocventă a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a desemna Biserica romană. 66 La asediul Vienei participă și țările române care promovează o politică antiotomană. Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești (1678-1688), alături de Gheorghe Duca, pentru a treia oară domn al Moldovei (1678-1683) și Mihai Apafi, principele Transilvaniei, au mijlocit mișcările trupelor austriece și circulația emisarilor Habsburgilor. (Vlad Georgescu, op. cit., p. 68). 67 "Jansenismul" vine de la numele lui Jansenius, teolog olandez, episcop de Ypres (1585-1638). Doctrinele lui Jansenius tind spre liberul arbitru al omului și predestinare și se bazează pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
între A FI și A TRĂI; A FI „sarea pământului și lumina lumii”, și A TRĂI, toate durerile și nedreptățile lumii. Iar între A FI și A TRĂI, este raza de lumină, Călăuza iubitoare, este EA, SFÂNTA FECIOARĂ MARIA, ce mijlocește rugile, între noi și pentru noi. La picioarele CRUCII, s-a petrecut acel moment cutremurător, al filiațiunii universale: „Fiule, iată mama ta! Femeie, iată fiul tău!” (In. 19.26-27). Și EL, PĂRINTELE, O invoca mereu, rugându-se! PREOTUL IOAN BALTHEISER
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de tip MHC cl. I-a se comportă precum palmele cu care celulele prezentatoare (APC) oferă „marfă“ (oligoproteinele antigenice) celulelor „cumpărător“, respectiv limfocitelor helper. În mod normal, la indivizii clinic sănătoși, cu o imunitate satisfăcătoare, procesul de prezentare a antigenului (mijlocit de MHC cl. I-a) se desfășoară la nivel molecular, ca în fig. 7-18. Oligopeptidele provenite din descompunerea antigenului înglobat și digerat în citosolul macrofagelor (puncte roșii), sunt transportate în canaliculele reticulului endoplasmatic de către molecule transportator specializate, respectiv tAP (transportors
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ci numai o parte dintre ele, îndeosebi acelea care fac parte din grupul romanic occidental și din grupul germanic. În principiu, influențarea se realizează oricînd, dacă sînt întrunite condițiile de contact cultural și lingvistic, mai ales atunci cînd acest contact mijlocește o relație în care unul dintre parteneri are un statut de superioritate. Cu toate acestea, se poate observa că influențarea este favorizată dacă se adaugă și alte condiții, dintre care cele mai importante sînt afinitățile culturale și lingvistice dintre influențat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Fenomenul este posibil deoarece limba însușită în mediul comunitar în care se dezvoltă individul în primii ani ai vieții nu epuizează posibilitățile de manifestare a facultății limbajului, încît individul își poate însuși și alte limbi, devenind bilingv (sau polilingv) și mijlocind transferul interlingvistic și interco-munitar de valori culturale. În acest mod, mijloacele lingvistice înseși devin elemente ale transferului cultural (îndeosebi sub forma cuvintelor, dar și sub cea a unor afixe, a grupurilor fixe de cuvinte, a semnificațiilor, a manierelor de structurare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ducă la o soluție și în cazul Petrus ferit Paulum, și, pe de altă parte, filius de rege oferea modelul logic al atributului care succedă substantivul. În general, elementele de relație trebuie să ocupe o poziție între cuvintele cărora le mijlocește un raport, fiindcă altfel acest raport nu mai este relevant și, de aceea, latina avea regula ca prepoziția să fie plasată înaintea cuvîntului al cărui caz îl indică. Totuși, acest aspect, care are manifestare exclusivă în cazul limbilor analitice, poate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndeosebi prin distingerea a tot mai multe realități, fie prin disocieri în cadrul celor deja cunoscute, fie prin expansiunea dincolo de limitele lor. Substantivele sînt nume pentru aceste realități, în măsura în care sînt cuprinse cu mintea, sînt cunoscute, și, ca atare, denumirile realităților sînt mijlocite în mod obligatoriu de cunoașterile despre ele. De aceea, limbile literare europene au preluat din latina savantă îndeosebi substantive și mai ales substantivele care denumesc realități construite cu mintea, adică entități abstracte. Între aceste elemente preluate, cele care în latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor în speculație de vite ce uneltesc,cât și spre mai multă ieftinătate și îmbelșugare pentru norod ți s-au rugat ca să-s mijlocească unde se cuvine a li se da voie de a înființa acea salhana acum mai curând până a nu se trece vremea toamnei.” Departamentul Trebilor din Lăuntru comunică la 13 august 1835 Isprăvniciei aprobarea înființării salhanalei propuse de Dumitrachi Stoian
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cer de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor, în speculație de vite ce uneltesc, cât și spre mai multă eftinătate și îmbelșugare pentru norod și s-au rugat ca să-s mijlocească unde să cuvine a li să da voie de a înființa acea salhana, acum mai curând până a nu să trece vremea toamnei pentru care acea Sfântă Episcopie ce are dritul proprietății va avea folos iar nu păgubire. O asăminea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cât vor fi înlăuntrul țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință viețuirii cu atâta va fi îmbelșugare și ieftinătate mai mare. Cu toate că au poruncit isprăvniciei acelui ținut că de este neaparată trebuință pentru acea salhana apoi ea să mijlocească către Preosfinția Voastră a slobozi jăluitorilor a asămenea voie. Dar apoi prin aceasta de-a dreptul însuși Departamentul a socotit de trebuință a pofti cu căzuta cinste pe Preosfinția Voastră să binevoiți a învoi pe jăluitori pentru înființarea acelei salhanale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât spre nepăgubire lor în speculația de vite ce uneltesc cât și spre mai multă ieftinătate și îmbelșugare pentru norod și au rugat ca să să mijlocească unde se cuvine a li se da voie de a înființa acea salhana acum mai curând până nu să trece vremea toamnei. Pentru care propriataoa va avea folos iar nu pagubire o asămenea a lor încuviințată și de către opște cerere
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai multe fabrici lucrătoare orișâce fel al da material cu atât va fi și îndestulare și ieftinătate mai mare patriei. Aceasta alăturează Isprăvniciei în original pomenita mărturie și îi scrii că de este neapărată trebuință de acea salhana apoi să mijlocească către Sfânta Episcopie ce are dreptati proprietății a slobozi jăluitorilor o asemine voie cu nepăgubirea sa, fiindu aceasta și pentru folosul obștesc și de urmări să raportuiască pentru care și de a dreptul de aici s-au scris cele de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ducă la bunăstare și la fericirea tuturor. Ea a provocat apariția unor noi concentrări industriale și financiare, dar și o consolidare evidentă a organizațiilor sindicale (cel puțin în țările democratice) cărora li s-a recunoscut pe deplin dreptul de a mijloci cu patronatul condițiile și reglementările muncii în întreprinderi. Ea a fost însoțită de o generalizare și o aprofundare a politicilor sociale. Odată cu indemnizația de șomaj, crearea alocațiilor familiale, a concediilor plătite, a apărut și noțiunea de "salariu social" care nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în stăpânirea a unora dintre cele mai mari și frumoase moșii, mai cu seamă în Moldova. Negreșit, prețul pământului se urcă, dar nu e mai puțin adevărat că, dacă lucrurile au să meargă tot pe calea aceasta, dacă nu va mijloci o reformă socială însemnată, în o sută de ani tot pământul României va deveni proprietate evreiască. Iată numai o neînsemnată parte a moșiilor trecute în mâna bancherilor evrei de la 1879 la 1885: Bancherul Michel Daniel a cumpărat: 1) Ienășenii a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ana Blandiana, Mariana Marin, Eugen Negrici, Mircea Zaciu etc. Lor, dînșilor, le grăia despre noi; nouă ne vorovea cu privire la ei. Și tot așa mai departe: întreținea legăturile vechi, nexuri noi crea, promova și intensifica, pe îngerul sincategorematic făcea, inumerabile conjuncții mijlocea, admirabil go-between cultural se dovedea, de Internet loc ne ținea. A nu se uita că îi Aurel diseminat, printr-un sparagmos dionisian ce o fi durat vreo douăzeci de primăveri, și în epistole. Nicolae Sava îmi mărturisea, taciturn poet nemțean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Aveți În el un aliat prețios. Nu dez nă dăjduiți, rugați-vă Sfintei Fecioare. Ea vă va deschide calea. și, mai ales, fiți prevăzători! Părintele Bernhard Îi sfătui pe tineri să nu se mai Întâlnească Între zidurile castelului. El le mijloci câteva Întâlniri sus la mânăstirea Sfântul Petru, unde se puteau vedea din când În când. Prietenul său, starețul Urban, era un om deosebit de tăcut și de prudent. Înalta lui slujbă, de mai mare al lăca șului de Îngropare a familiei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ajutor, iar lui Lupul i-a trimis pe Acos Barcsai ca să-i spună că nu va sprijini pe Matei. Barcsai mai n-a pierit acolo din pricina tălharilor. La 1643 Radziwill trimesese doi oameni de încredere la Racoți, rugându-l să mijlocească la Lupu, să-i deie pe Maria, pe care a și luat-o la 1644. Acești trimiși se numeau Nicolaus Schmits și Johann Otto. "Nădăjduiau într-o zestre mare." "Principele (Racoți) a trimis în Moldova o dată cu mine și pe Barcsai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mare în luptele cu Ungaria, care reîncepuseră în această vreme. Regele știa că intervenția voievodului moldovean în conflictul cu Matei putea să fie decisivă. De aceea, în locul ajutorului cerut de Ștefan, regele expedia pe doi dintre nobilii săi pentru a mijloci o pace între Radu cel Frumos și Ștefan cel Mare. Oastea Podoliei, promisă ca ajutor, urma să fie trimisă în anul următor (1474), dacă încercarea de împăcare ar fi eșuat. Nu este greu să ne imaginăm reacția omului politic atât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a luat averea, și alte multe pagube ne-a pricinuit”. Incidentul a fost plasat în 1495, iar, potrivit unei alte interpretări, el a avut loc în 1494. Timofei Petrovici Zamâțki era trimis, în primăvara anului 1495, la Suceava pentru a mijloci o împăcare între Ștefan și marele duce Alexandru. În vară, un alt sol, Mihail Vasilivieci Kutuzov venea în Moldova cu aceeași misiune. În mai 1496, prin solul său, Mihail Eropkin (Iaropkin), Ivan îi cerea ducelui Alexandru să lase liberă trecere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi fost mai lung „dacă [domnul] nu ar fi fost înduplecat prin rugăminți de serenissimul domn, regele Ungariei”. Cele două mărturii ne fac să credem că nu Moldova, ci regele polon se afla într-o situație critică. Birtoc a mijlocit încheierea unei înțelegeri și, după mai multe zile, în care au fost discutate cauzele păcii „nu s-au înțeles [așa că] s-a prelungit armistițiul pentru câteva luni”. După ce s-a încheiat armistițiul și după ce l-a ospătat și l-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că voievodul însuși, dacă nu ar putea obține pacea din partea noastră, intenționează să treacă cu totul de partea turcilor”. În schimb, dacă Polonia renunța la orice pretenție asupra Moldovei, domnul se oferea „dacă va avea pace cu noi, să ne mijlocească pacea cu turcii; iar dacă dimpotrivă nu am dori să avem pace cu ei și mai degrabă am voi să înaintăm împotriva turcilor, împreună cu preaînaltul rege al Ungariei, intenționează și voievodul să ne ajute cu 25.000 de oameni și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova, deoarece domnul nu vrea să aibă război cu regele, el și-a luat doar țara bunicului său. Prin solul său, Ștefan îl ruga pe starostele de Liov, Stanislav de Chodcze (Chodeck) să intervină pe lângă rege: „Acum te rog să mijlocești la Maiestatea Sa Regele, ca să dea pace acestei țări și să renunțe la ea; care țară este a mea și moștenirea pe care eu am primit-o cu încuviințarea domnului rege al Ungariei și din încredințarea sa. Dacă Maiestatea sa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]