951 matches
-
fost bântuite de o îndelungată secetă care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranță în dobândirea unei recolte, Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei" (Petcu, 2009, p. 165). În timpul păstoririi sale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a menține inviolabile drepturile proprietarului. În mâinile celor bogați era concentrat tot capitalul bunurilor" (Popa, 2009, p. 337). Paginile contra bogaților, contra avariției, contra lipsei de omenie abundă în opera Sfântului Vasile. El credea că normalizarea situației putea veni din milostenia și din mărinimia lor față de săraci. El se referă adesea la primii creștini care aveau totul în comun: viața, sufletul, inima, masa; era o fraternitate indivizibilă, o caritate sinceră care din mai multe trupuri nu făcea decât un singur tot
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nr. 108, 1993. Passeron, J. C, "La constitution des sciences sociales", în Le Débat, nr. 90, 1996. Passeron, J. C., Le raisonnement sociologique. L`espace poppérien du raisonnement naturel, Nathan, Paris, 1991. Petcu, L., "Sfântul Vasile cel Mare Panegirist al milosteniei", în Studia Basilica, vol. III, actele simpozionului Comisiei Române de Istorie Ecleziastică București-Cernica, 2-3 octombrie 2008, Editura Basilica, București, 2009. Petrică, I. pr. , Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler, Editura Marineasa, Timișoara, 2008. Petrică, I., Complementaritatea între Biserica
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2010. Plămădeală, A. , "Idei sociale în opera Sfântului Vasile cel Mare", în Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea sa, Editura IBMBOR, București, 1980. Popa, I. D., Sfântul Vasile cel Mare, predicatorul milosteniei, în Studia Basilica, vol. II, Editura Basilica, București, 2009. Popescu, C., "Motivația pentru muncă", în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași, 2004. Preda, M., Dezvoltări recente în managementul organizațiilor. / Motivație și performanță în organizațiile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută, Harap-Alb, zice Sfânta Duminică ieșind și lăsându-l în pace să se liniștească." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Dară împăratul, mulțumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să știe de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două pentru a îmbrăca un cerșetor. Sfânta scenă i-a inspirat în mod deosebit pe italianul Giotto și pe spaniolul de origine greacă, supranumit El Greco, meșterul sticlar al catedralei din Le Mans. În noaptea care a urmat acestui gest de milostenie, Hristos i s-a arătat lui Martin înveșmântat în jumătatea de mantie oferită sărmanului amărât. Ca urmare, mărinimosul binefăcător s-a botezat în ziua de Paști din anul 334. În anul 361, acesta a înființat o comunitate religioasă în Ligugé
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
distribuirea indulgențelor, modalitate prin care se colectau fondurile necesare pentru susținerea unor acțiuni mai mult sau mai puțin caritabile. Forma originală a textului era „Oricine se spovedește și se pocăiește de păcatele sale poate să primească indulgență dacă face o milostenie”. Răstălmăcirea consta în afirmația că “cine posedă o indulgență nu mai are trebuință să se pocăiască” învinuind papalitatea că deturnează scopul carității, suficientă ca să agite spiritele și să pregătească revolta. Forța lui Luther a constat însă în scrierile sale care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și morală. Cel care avea să schimbe radical atitudinea medicului și a societății în general față de omul în suferință, ca și față de omul sărac, a fost creștinismul prin cele două precepte fundamentale ale sale: iubirea aproapelui și caritatea creștină sau milostenia. Dacă primul precept este și una din cele zece porunci, caritatea este definită ca un act voluntar care presupune atât cunoașterea scopului pentru care se împlinește un fapt caritabil cât și mijloacele prin care se realizează. Sorgintea creștină a acestui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
suferință. Din această dorință aveau să se nască primele așezăminte spitalicești în secolul al IV-lea al erei creștine, inițiatorul și fondatorul lor fiind Sfântul Vasile cel Mare, episcopul Cesareei și Capadociei, care credea, cu toată ființa sa, că în milostenie se sintetizează toate virtuțile vieții creștinești. „Tu cel sărac împrumută-L pe Dumnezeu cel bogat’ spunea el ca îndemn la facerea de bine. Minunatele înfăptuiri ale acestui mare sfânt, aparținând spațiului oriental al creștinismului, va stârni admirația creștinătății și va
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trecut la colectarea de fonduri pentru construirea altei biserici. Lemnele au fost date de către boierul Ion Franc. Prin 1948 tablourile lui Ion Franc și ale soției sale erau în cafasul bisericii. Comisii formate din oameni din Vatra au mers cu milostenia prin toate localitățile de la Rădăuți-Prut și până la Dorohoi și de la Cernăuți până la Săveni. La ridicarea noii biserici a lucrat Toader Bordeianu cu echipa lui din Mlenăuți. Picturile au fost executate de către pictorul Molinschi din Herța. Construcția s-a făcut pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fiu” al lui Dumnezeu, transformând nivelurile obligației și datoriei, a poruncilor și ordinelor prin sentimentul iubirii desăvârșite în conduite morale izvorâte din inimă. De aceea, idealul sfințeniei solicită creștinul în totalitatea ființei sale, atât fizic (prin post, prin faptele de milostenie față de aproapele), cât și moral (efortul de a fi bun și de a evita păcatul, rugăciunea). Deși sensul „tare” al termenului de sacru se regăsește în semnificațiile sale religioase, de-a lungul evoluției spirituale a omenirii el a căpătat și
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
de la Arebrignus, actuala zonă de la Beaune și de la Nuits, deja celebră în epoca acea și, în sfîrșit, deteriorarea rețelei de drumuri. Sfîrșitul textului face aluzie la o vizită pe care a făcut-o Constantin la Autun în 311. DOCUMENT 2 Milostenia Sfîntului Martin "Așa se făcu că într-o zi, cînd nu avea asupra lui decît armele și o simplă manta de soldat, în toiul unei ierni care bîntuia cu o asprime mai mare decît de obicei, în așa măsură că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Reorganizarea Galiei, 74 Aristocrația galică și viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile religioase, 79 Prăbușirea Galiei, 79 Documente: 1. Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea, 80 2. Milostenia Sfîntului Martin, 82 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea), 83 Invaziile barbare (secolul al V-lea), 83 Marile invazii, 84 Regatele barbare, 84 Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea), 85 Clovis
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bună decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni." (Matei, 5, 13); "[15] deoarece intrăm goi în lume, tot asemenea trebuie să ieșim. Cu nimic altceva nu trebuie să se îndeletnicească omul în această viață decât cu milostenia." (p. 69) - prelucrare după "Precum a ieșit din pântecele maicii sale, gol se va duce, așa cum a venit, și pentru munca lui el nu va primi nimic, ca să poată lua cu mâna lui"418 (Ecclesiatul, 5, 14) etc. 2.4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Dumnezeu după puterea sa. Isprăvind vizitarea Raiului, a noua zi. după despărțirea sa de trup, Sufletul se urcă din nou la Dumnezeu pentru a I se închina. Pentru aceea Biserica are rînduială de a face a noua zi rugăciuni, pomană, milostenie, pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare, Biserica și rudele roagă pe Dumnezeu de a pune Sufletul repauzatului în numărul celor nouă cete de îngeri. După a doua închinare Domnul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a 40-a zi după moarte, judecătorul etern hotărăște locuința ce se cuvine Sufletului după faptele și viețuirea sa pămîntească. Astfel, judecata particulară are loc în a 40-a zi după moarte, și iată pentru ce Biserica se roagă, face milostenii, pomeni, și în acea zi pentru repauzați. Deci, ziua a 40-a după moarte este Ziua decisivă pentru soarta Sufletului în viața viitoare. Este judecata particulară a lui Hristos, determinînd starea Sufletului numai pînă în ziua Judecății de pe urmă, Judecata
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se înalță de pe pămînt la cer, Sfinții îngeri luminați sînt departe de el și nu-i sînt de nici un ajutor. El trebuie să răspundă singur prin căința sa și prin faptele sale cele bune, mai ales prin îndurare, milă sau milostenie (Iac. 2, 13-16; Mat. 25, 32-40; 5, 7; Dan 4, 2-4). Dacă în viața sa, uitînd, nu se va fi căit de vreun păcat, în ceasul acesta va scăpa prin fapte de milostenie de violența strîmtorărilor diavolești". Vorbind despre judecata
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bune, mai ales prin îndurare, milă sau milostenie (Iac. 2, 13-16; Mat. 25, 32-40; 5, 7; Dan 4, 2-4). Dacă în viața sa, uitînd, nu se va fi căit de vreun păcat, în ceasul acesta va scăpa prin fapte de milostenie de violența strîmtorărilor diavolești". Vorbind despre judecata particulară, Nicodim Măndiță notează: " Fiecare om, creștin îndată după moarte sa trupească, merge cu Sufletul prin vămile văzduhului înaintea dreptului judecător. Acolo este răsplătit după faptele sale bune sau rele. I se dă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de fericire în Rai; iar celor răi un început de muncă în iad. După Judecata particulară unii păcătoși au posibilitatea de a se mai ușura de păcate și a scăpa de munci, pot încă a scăpa și din iad, prin milostenii, rugăciuni cu posturi, Dumnezeiești Liturghii, panahizi, sau parastase ... făcute sau plătite de rudeniile sau de cei de aproape ai lor. Prin acestea și fericiții devin mai fericiți". Ca și în ortodoxie există o cale apropiată de Purgatoriul catolic, de natura
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se arată Patriarhului Bizanțului de la acea vreme: El suspină amar și adeseori căutînd spre rai, se tînguia cumplit. Apoi am văzut un înger luminos apropiindu-se de dînsul și zicîndu-i: Pentru ce suspini în zadar, o, omule! Iată că pentru milosteniile făcute, te-ai izbăvit de munci. Însă, de vreme ce nu te-ai părăsit de spurcata curvie, pentru aceea ești lipsit de fericitul rai..."". În Păcatul și frica, al lui Jean Delumeau (Editura Polirom 1998, traducere de Mihai Ungurean și Liviu Papuc
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acestea (posturile) să fie parte din pregătirea noastră pentru Împărtășanie, dacă ne va da dezlegare duhovnicul. Căci Împărtășania nu se ia așa de ușor cum poate Își Închipuie unii, ci trebuie o atentă și asumată pregătire pentru ea: post, rugăciune, milostenie, participare la sfintele slujbe la biserică și, bineînțeles, părăsirea păcatelor făcute Înainte. Cine se Împărtășește fără această pregătire, o face spre osândă. Unde și cui ne spovedim? Nu În fața unui zid sau a unui copac, ci În biserică, la preotul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
pe cât posibil ceea ce am stricat altădată. Dacă ne amintim cu urme de plăcere ceea ce am greșit, Înseamnă că nu suntem pe deplin vindecați și trebuie să luptăm Împotriva păcatului, care bate la ușa vieții noastre, cu postul, rugăciunea, spovedania, milostenia, legătura strânsă cu Biserica lui Hristos. Apoi, cum mai trebuie să ne spovedim? Cu multă atenție. Ca să nu uităm ce avem de spus, e bine să scriem de acasă pe hârtie. Este mare păcat să ne spovedim În grabă. Păcatele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
lucrătoare, nu declarativă. Ce-a fost odată, a fost, dar de acum Înainte să fie cu totul altceva, după cuvintele Scripturii “faceți-i pocăinței roadă vrednică de ea” (Mt. 3, 8), adică dacă am furat Înainte, acum să dăm multă milostenie, dacă am Înjurat, acum să ne rugăm mai mult, dacă am vorbit de rău pe alții, acum să vedem partea bună a celor din jur și să-i vorbim de bine, dacă am lipsit altădată de la biserică, acum să participăm
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
această cifră la populația Iudeei din acele vremuri de cca 150000 de suflete, rezultă că mai bine de jumătate făcea parte din această organiza- ție ocultă paramilitară. În acest manuscris, la capitolul ,,Despre îndemnul trupelor” găsim următoarea zicere plină de ,,milostenie’’ a neamului ivrit către Domnul Gog și neamul lui: ,, Te vei face cunoscut în fața mulțimii Neamurilor... cînd judecată vei pogorî asupra lui Gog și asupra mulțimii lui și răzbunare vei aduce... căci Tu, vei purta război împotriva lor din ceruri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îl purtau adevărații eseni, uzurpat prin minciună și sabie de către fanaticii zeloți, și care se ocupau printre altele de vindecarea trupului și sufletului celui aflat în suferință indiferent de neam sau religie. Iudeii niciodată nu au avut asemenea practici sau milostenii între ei sau față de Neamuri. Dar cînd i-a luat pe fanaticii zeloți sminteala înălțării de sine și dorința de a conduce imperiul roman, au agățat această podoabă la trăncăneala lor slută pentru că suna foarte bine și era cunoscută de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]