1,104 matches
-
lămuresc raportul în care stau cu Moldova. Pentru mai mare vădire a lucrului, reproducem întreg zapisul tătarilor nohai dat la mâna lui Grigore Vodă: Pricina acestui zapis este precum în anul 1141 (al Hegirei, de la Hristos 1730) Măria Sa înălțatul și milostivul stăpânul nostru MengIi-Gherei Han, trimițând arz la Împărăție pentru ca să ni se orânduiască din pământul Moldovei loc de așezământ și de pășunarea bucatelor, după arzul Măriei Sale și cu știința Măriei Sale, Domnului Moldovei orînduindu-ni-se cu ferman împărătesc din pământul Moldovei 32 ceasuri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mitropoliții au și aplicat hotărârea lor, înainte chiar de a supune dispoziția și grafului Rumianțof, de la care însă a primit în această privință următoarea deslegare printr-o scrisoare (romînește și rusește). Prea Sfințite Arhiepiscope și Mitropolite al Moldovei. Al meu milostiv Arhipăstoriu, După socotința înștiințărilor Preasfinții Tale și a Preasfințitului Mitropolit al Ungro-Vlahiei pentru eparhia Brăilei, și eu așa socotesc că, până se va face hotărâre de la marea stăpânire, povățuirea cea duhovnicească a acelor ținuturi, a Ismailului, a Renilor, a Chiliei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numele lui Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune, cu țara noastră mare și minunată, condusă prin veacuri de bătăuși cronici și ciobani luminați și populată cu fete sfioase, flăcăi harnici și băbuțe demne și milostive, mă năuceau. Poate, cine știe?, chiar erau adevărate, dar, auzite de-atâtea ori și-n atâtea feluri, dădeau pe-afară, ca mâncarea de bame a bunicii Aneta. Le găseam în manuale (mâzgălite și ele, alături de mutrele domnitorilor și-ale scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am consultat din priviri, o fracțiune de secundă. Apoi am fugit spre Universitate, unul după celălalt, prin beznă. Ne-am oprit abia după fântână, între Cazino și restaurantul pescăresc. Suflam greu, trecusem de prima tinerețe. De vizavi, Caragiale ne privea milostiv, cu cravata lui de sectorist. Mihnea a scos capul pe lângă zid și m-a liniștit: „Nu vine nimeni.“ Mă simțeam viu, culpabil, cu prietenul meu cel mai bun alături. I-aș fi mulțumit, nu știu de ce. L-aș fi sărutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al Nostru secretar de stat la departamentul cutare. Semnat: Carol îngăduitorul". Tânărul își face intrarea pe banca ministerială. Glasul său, deși cam ascuțit, e tremurător de emoțiune. Ce minuni! Menajeria nu rânjește... dimprotivă Ea la glasul lui subțire se arată milostivă. Apoteoza dramei a și 'nceput cu mult foc begnal și cu prapuri pe uliță, iar din partea binehrăniților Pătărlăgeni cu sugere a la kilometru. În În orice caz mare efuziune de sentimente patriotice și de vin profir. CREDITUL MOBILIAR (1) 2264
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vindecă‑ rii și la implicarea personală În lucrarea hristologică de restaurare a naturii la starea sa originară. Pe lângă toate acestea, Sfântul Vasile cel Mare, cu spiritul său judicios și practic, subliniază că putem șterge plata vechiului păcat și prin iubirea milostivă arătată aproapelui nostru : „Practicați deci și opriți‑vă la timp, ca să zic astfel, la preceptul dra‑ gostei de aproapele și țineți‑vă strâns de el. Dați puțin pentru a obține mult, ștergeți cu o bucată de pâine pata vechiului păcat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
privință. Deplina Lui compătimire se traduce printr‑o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” pro‑ vine din limba latină (substantivul compassiō, ōnis = sufe rință comună ; adjectivul compassibilis = care Împărtășește sufe‑ rința altuia) și are Înțelesul primar de „a suferi Împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pro‑ vine din limba latină (substantivul compassiō, ōnis = sufe rință comună ; adjectivul compassibilis = care Împărtășește sufe‑ rința altuia) și are Înțelesul primar de „a suferi Împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bună‑ tate”, „considerație”, „clemență” etc. A fi milostiv Înseamnă a fi capabil să te alături celui care suferă, să‑i Împărtășești durerea și chinul. Termenul „simpatic” (În limba greacă veche, cuvântul συμπάσχω are Înțelesul de a compătimi 75, a avea compasiune față de cineva, a avea aceleași sentimente, a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a mângâia, a elibera de rău sau a Întinde o mână salvatoare acolo unde nevoia o reclamă. În fiecare din gesturile pline de compasiune ale creștinului este prezent Hristos Însuși. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 81 După o exprimare hrisostomică, creștinul milostiv devine mâinile și picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să‑i ajute. Însă Același Hristos Se ascunde cum numai El știe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prețuit, stimat și iubit. Pentru cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie numai de inimă bună, de cuvânt bun, de intenție bună, adesea de o singură privire caldă și compătimitoare. Hristos nu doar recomandă gestul sau fapta milostivă, ci mai mult, Se sălășluiește În cei care‑și Împărtășesc mutual iubirea : „De ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne Întru noi și dragostea Lui În noi este desăvârșită” (I Ioan 4, 12). În cartea biblică Facerea (cap. 18), observăm
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ei, mângâindu‑i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându‑le nu puțină ușu‑ rare În amara lor durere 105. Unul din urmașii săi la condu‑ cerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Hristos (I Corinteni 12). Dragostea activează pornirea de dăruire fără rezerve În slujba semenilor și face pe cel ce o cultivă și o dezvoltă perpetuu să fie cuprins de o sfântă bucurie, bucuria pe care o dăruiește el altora. Omul milostiv se „plasează” În locul celui Îndurerat, se roagă, mângâie, dar și el este răsplătit de Hristos cu mângâiere dumnezeiască potrivit cu durerea lui. Cine slujește pe semeni, crește duhovnicește și se susține pe sine prin cei pe care‑i susține. Cine dă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu (Luca 2, 7) este premonitorie : din lipsa de loc, Domnul Iisus trebuie să se nască Într‑un staul. Vine la ai Săi, dar ai Săi nu Îl recunosc (cf. Ioan 1, 11), totuși nimic nu poate schimba intenția Sa milostivă de a deschide uma‑ nitatea către trecerea pascală. Își Întinde mâinile pe Cruce pentru a Îmbrățișa toate marginile pământului, ca din coasta Sa străpunsă să ofere „izvoare de apă curgătoare spre viață veșnică” (Ioan 4, 14) sau „râurile de apă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
răbda și cele rele ?ă (Iov 2, 10). Gândește‑te că cei ce voiesc odihna În toate, vor avea să audă : «Ați luat cele bune ale voastre În viața voastrăă (Luca 16, 25). Să nu ne descurajăm. Avem un Dumnezeu milostiv Care cunoaște mai mult ca noi neputința noastră ; și dacă pentru a ne Încerca aduce asupra noastră câte o boală, avem pe Apostolul care ne Îmbie mân‑ gâierea, zicând : «Credincios este Dumnezeu, care nu vă va lăsa să fiți Încercați
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
porțile cerului Îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de‑acum Înainte adă‑ post deznădăjduiților, ajutor celor Încercați, doctor bolnavi‑ lor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (care Înseamnă prea milostiv - n.n.)”. Spre a nu lua creștinii cinstitul trup al sfântului, acestuia i s‑a dat foc, Însă o altă minune a mărturisit vrednicia aceluia. Credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al lui Pantelimon și l‑au Îngropat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cine căutați aici, copii ai pierzaniei ? Nu vă ajunge focul gheenei ? Ați vrea să furați și o oaie de pe proprietatea mea ? Nu aveți ce căuta aici, plecați !” La acest ordin și din cauza loviturilor de toiag, călăreții au dispărut. Tânărul era milostivul Pantelimon care a alungat pe demo‑ nii ce veniseră deghizați În călăreți malefici pentru a fura un miel din turma sfântului, care era patronul spiritual al mănăstirii. Mielul, Azarie, a privit această viziune. Atunci tânărul s‑a Întors Întristat către
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a mai putut nici să se așeze, nici să se ridice fără ajutor. Nu putea nici să stea În picioare, nici să meargă fără ajutor sau fără o cârjă. Miraculoasa inter‑ venție a sfântului a fost, de fapt, un dar milostiv. Azarie, datorită neputinței lui, a decis În sfârșit să rămână În mănăs‑ tire. După acest episod, el a fost pus să păzească porțile mănăstirii. A fost chemat la Domnul În anul 1836. Moaștele Sfântului Pantelimon au fost răspândite În toată lumea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți. Drumul Întreprins de cei trei feciori pentru a și Încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic, care se dovedește milostiv cu o babă, de fapt, Împărăteasa (mare fermecătoare strigoaie, Îngheța apa În blid În postul Sf. Petru) care, În chip de cerșetoare, a Încercat firea copiilor. După ce-și alege calul cel mai rău și armele cel mai puțin strălucitoare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ielelor arată că epitetele zânelor aeriene din limba română pornesc de la aceeași tendință eufemistă, manifestată la alte popoare. Și aceasta În primul rând pentru numele lor cel mai general, Iele. Forma paralelă Dânsele se explică celelalte nume dezmierdătoare: Frumoasele, Măiestrele, Milostivele, Puternicele, Sfintele etc. care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare. Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta Olteanu În Metamorfozele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
femeia stăruitoare din parabola judecatorului nedrept (Luca 18, 2-7), desigur, în viața viitoare. Simțul dreptății este atât de înrădăcinat în ființa omului, încât este asemănat cu nevoia trupească de hrană și apă, fără de care omul nu poate trăi. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7). Milostenia creștină își are izvorul în iubirea de Dumnezeu și de aproapele (Matei 22, 36-39) și constă din ajutorarea materială și morală a semenilor noștri aflați în nevoie. Milostenia este iubirea lucrătoare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător... și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul să-l arză și dragoste nu am, nici un folos nu mi este” (1 Corinteni 13, 1-3). Dumnezeu le făgăduiește celor milostivi că-i va milui, adică le va ierta păcatele la judecata de apoi, căci, precum spune Sfântul Apostol Iacov: „Judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Și mila biruiește în fața judecății” (Iacov 2, 13) sau, cum
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Această parabolă este cea mai bună ilustrare a celei de-a cincea cereri din rugăciunea „Tatăl nostru”, din care rezultă că iertarea divină, fără de care nu ne putem mântui este condiționată de iertarea „greșiților noștri”, adică a semenilor noștri. Pilda Samarineanului milostiv prezintă cum trebuie înțeleasă iubirea de aproapele. Pentru a lămuri mai bine ideea de aproapele, Iisus menționează că, uneori se poate întâmpla ca unul dintre noi să fie mai puțin aproapele celuilalt, decât un străin. Preotul și levitul din pildă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pregătit pentru întâmpinarea Mirelui Bisericii, care este Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Rugăciunea sa neîncetată îi luminează întreaga viață asemenea unei candele mereu aprinsă, iar faptele sale nu se împuținează niciodată, precum untdelemnul celor cinci fecioare înțelepte. El este bun și milostiv cu cei din jur și ajutător celor din nevoi, nu numai uneori, ci permanent. Prin credință dreaptă, rugăciune și fapte bune, sufletul creștinului se află în stare de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor, conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Din conținutul pildelor studiate (Pilda vameșului și a fariseului, Pilda Samarineanului milostiv, Pilda talanților, Pilda fiului risipitor etc.) elevii pot desprinde ca principii de viață: bunătatea și altruismul, smerenia, curajul, dreptatea, înțelepciunea, iertare. Orbul vindecat de Iisus și cunoscut de elevi în lecția: Hristos, Lumina lumiiVindecarea orbului din naștere, este un model
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
impresiei bune, fără reproș față de sine și, dimpotrivă, aplecarea atentă, serioasă și permanentă la glasul conștiinței. Generozitatea, atitudinea morală care te îndeamnă să-l ajuți pe cel care are nevoi, a fost dezvoltată elevilor prin intermediul mai multor lecții: pilda Samarineanul milostiv, pilda Bogatul nemilostiv și a săracului Lazăr, Cele 9 Fericiri etc., dar și prin implicarea elevilor în mai multe activițăti caritabile organizate ocazional (oferirea de daruri copiilor de la Școala specială Comănești, cu prilejul Nașterii sau Învierii Domnului) sau în situații
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]