15,494 matches
-
Elixirul tinereții și cuprinde două schițe de Plan demisol și două de Plan parter. Aflat, cum spune el însuși, în "miezul lavei" new-yorkeze de după atacul terorist, A.P. nu a apucat, s-ar zice, să citească despre planul arhitectonic al izvorului minune, care ne asigură tinerețe veșnică. Ar fi fost mai puțin îngrijorat de ce i se poate întîmpla, de frică, unui român în trecere prin America zilei de 11 septembrie 2001. Cu ce e de vină Paul Grigoriu? Mai nou în mass-media
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
atît mai mult, dacă amintim și prima proză, �existențialistă", camusiană ar dori autoarea, care ne oferă și un motto din Mitul lui Sisif, o piesă complet ratată, preferata lui Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva zeci de pagini descriu o călătorie în inima cartierului Militari cu autobuzul respectiv, extrem de aglomerat, plin de pensionari enervanți. În paralel, personajul principal, o tînără, suferă grave perturbări de percepție: vede oglindindu-se
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
acest fel de la noi, Manuscriptum este o instituție față de care oficialitatea culturală trebuie să se arate mult mai interesată decît este. Redactori neplătiți, numere tîrzii și multiple, acestea nu sînt condiții firești de apariție. Aspectul grafic elegant, conservat printr-o minune, e rodul unui efort eroic. Dar cultura nu trebuie să fie rezultatul actelor de eroism, ci al unora cît se poate de obișnuite. Urînd revistei La mulți ani!, încheiem cu cîteva cuvinte din admirabilul editorial inaugural scris de Perpessicius acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
în mod legitim) la iveală, el dă viață, în fundal, la tot ce compune "atmosfera acelor ani"! Iar această viață survine, în jurnal (indiferent dacă acesta e inclus de specialiști în paraliteratură) ca și în alte scrieri literare, parcă prin minune. Lungile serii de banalități, citatele excesive din cărți și publicații, unele reflecții neîndoielnic marcate de "gândirea medie" a anilor când au fost notate se amalgamează cu nu mai puținele elanuri de cugetare inspirată și sensibilă, cu visarea, cu luciditatea în fața
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
departe de a rupe tiparele originalității, însă transparența și greutatea lor paradoxală, dau valoare poemelor de citit în după-amieze de octombrie. Uneori câte un singur cuvânt se încarcă de conotații multiple și fulgurante, ca în poemul acesta: "Apelativ de dragoste,/ Minune,/ Pedeapsă,/ Floare de crin,/ Lancelot,/ Har,/ Neatenție a zeilor,/ Vis îmbătat de sare,/ Furtună,/ Izvor." Laitmotivul acestei cărți ar putea fi nu neapărat un cuvânt sau o idee, ci muzica lui Mozart, să zicem uvertura Flautului fermecat. Sunt poeme eterate
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
fost, până la Eco, prea puțin studiate. Nici identificate n-au prea fost ele - nu suficient. Vor fi acum, cu o poftă care compromite ludic orice încercare viitoare de a mai aborda astfel de fenomene fără o minimă detașare. Umberto Eco, Minunea Sfântului Baudolino, trad. Sorin Mărculescu, Humanitas, București, 2000, 177 pag. Fericirea? Cea mai mare corvoadă! Dacă Eco se salva prin umor de capcanele alienării contemporane (micuțe, ele, dar multe), lui Pascal Bruckner îi vine mai greu să râdă - francezul exersează
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
ei prietenă din România, doctorița Asklepia, - mama Ka îi povesti acesteia cele petrecute. Doctorița o rugă să aibă răbdare, să aștepte, deoarece Zeița-focă nu ar fi putut înșela o ființă atât de bună, precum Ka, spunându-i vorbe deșarte... Și minunea se întâmplă. Era tot în România, în luna decembrie a celui din urmă an al ultimei mii de ani ce o trăi omenirea... Un viscol cumplit se dezlănțui deodată, începând să ningă bogat și troienind totul. Doctorița Asklepia și cu
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
ochi o substanță care l-a orbit. Acrobatul a fost bine îndopat cu dulciuri de ceilalți doi, pînă nu a mai fost în stare să meargă pe sîrmă, iar poetului i s-a băgat în cap că se pricepe de minune la desen și la acrobație și a devenit complet neinteresat de literatură. Cam atît cu povestirea. Nu va urma o interpretare a parabolelor de mai sus. Cred că o literatură precum cea scrisă de Alexandru Ecovoiu își provoacă într-un
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
dispăruse din viața ei, toate drumurile aveau o țintă și erau contra cronometru - hoinăreala într-un oraș imens îi dădea o euforie de drog ", cartografierea nu mai ține cont de realitate în povestirile Adrianei Bittel. Intrați într-o Țară a Minunilor o dată cu Alice în Bariera Vergului, dăm peste taxatoare-zgripțuroaice ("una cu cap mare, așezată la un fel de tejghea, i-a înșfăcat din pumn o monedă ș...ț, i-a dat o hîrtiuță, apoi și-a pus capul pe tejghea și
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Nicolae Minei (amîndoi dispăruți dintre noi), la Editura Politică. Aceste memorii, tulburătoare, au apărut într-o ediție mult expurgată. Din păcate, nu se știe unde se află manuscrisul, pentru a întregi, într-o nouă ediție, textul complet. Încît numai o minune va putea determina aducerea la lumină a textului integral al acelor memorii. Pînă atunci, buna editură "Compania" a soților-scriitori Adina Keneres și Petre Romoșanu, a achiziționat, la un preț firește pipărat, manuscrisul însemnărilor jurnaliere ale anului 1915 ale principesei Bibescu
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
ca în Sonetul 20: Rezist și eu cum pot, să nu se vadă Puțin bătrân, puțin falit, puțin șomer, Ca-ntr-o necunoscută Iliadă Compusă după moartea lui Homer. Piețe pline, bunătăți grămadă. Eu, cu sacoșa strânsă, și stingher Adulmecând minuni dinspre livadă, Mai socotesc, mai număr și mai sper. Încheierea se află, ca și în alte sonete, sub auspicii evident eminesciene: "E-o lume care ne cam dă emoții. Ca lumea, însă, nu suntem cu toții? A spus poetul! Crede-l
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
un volum de povestiri intitulat Lovers for a Day, tradus și probabil îngrijit (căci textele provin din mai multe antologii) de Gerald Turner. Nu sînt genul care se declară "transportat" de lectură, decît atunci, nu foarte des, cînd simt că minunea chiar se întîmplă (mai curînd cred că e nevoie de eforturi conștiente pentru ca noi să pătrundem în spațiul unei cărți). Dar citind, la întîmplare inițial, una dintre povestiri, intitulată "Long-distance conversations" (Telefoane din străinătate), m-am trezit pur și simplu
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
în viitorul mesia. " Că nicăieri nu se spune că legea iudaică este umbra și chipul răsfrînt al vreunei alte legi; că dimpotrivă peste tot stă scris că legea lui Moise trebuie să fie veșnică. " Că orice profet, chiar dacă ar face minuni ce ar schimba cîte ceva din legea mozaică, ar trebui pedepsit cu moartea. " Că, într-adevăr, unii profeți le-au proorocit evreilor, în timpul unor prăpăduri de-ale lor, că într-o zi se va ivi un liberator, care liberator însă
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
zadarnică. "Că legea mozaică nu a avut niciodată un înțeles mistic. " Că ar însemna să înșeli oamenii spunîndu-le lucruri ce ar trebui înțelese într-un sens diferit de cel în care au fost spuse. " Că apostolii nu au egalat niciodată minunile lui Moise. " Că evangheliștii și apostolii nu erau cîtuși de puțin oameni simpli, deoarece Luca era medic, Pavel învățase cu Gamaliel, căruia evreii i-au păstrat scrierile. " Că nu era cîtuși de puțin simplitate și sărăcie cu duhul să ți
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
festivalului editată în dublă formulă, pe Internet și pe hîrtie o contribuție considerabilă: confesiuni de creație, declarații de intenții, interviuri, chestionare, opinii severe, sugestii prețioase. Prin concesia făcută senzaționalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecțiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul Cinematografului "Studio", pus la dispoziție cu generozitate de către UCIN. Într-unul din programele matinale am descoperit nestemata acestei ediții
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna tare se minună, bătând veselă din palme. Era un semn bun, se vede. Și întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune aduci? Vorbea cu palmele frumos împreunate sub bărbie. Atunci, gărgărița, mare minune! Grăi, deși cu un accent ardelenesc: ,, No, că mi-e io, Gărgărița Rița, dar am știință a grăi cu omenetul..." Ti! Se mira Doica, ținând în poală ghergheful. Așa ceva nu mai pomenise. Dar culmea era alta. Culmea era că se
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
prințesa urgisită... Veți crede că e un basm. Dar așa s-a întâmplat... Nașa fu Rița pe care o purtară la Palat pe un bănuț de aur așezat pe o căleașcă minusculă săpată într-un diamant. 2 ian. 1997. Editura Minunea. Redactoare, Dora Scarlat.
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
trecut, chiar dacă ele sînt mai mari decît ale României literare. În ce le privește, revistele de cultură nu prea mai plătesc colaborările. R.: Cum vedeți perspectivele presei culturale în aceste condiții? N.M.: Sper și eu, ca noi toți, într-o minune, deși îmi aduc bine aminte de versurile lui Grigore Alexandrescu. Pe cînd prezentam revistele culturale la emisiunea mea de la Protv, am descoperit cu oarecare uimire că numărul periodicelor culturale din țară e mai mare decît îmi închipuiam: în jur de
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
și cine ai zice că ți-a influențat poezia? Prima mea experiență literară adevărată a fost T.S. Eliot. Citisem mulți poeți înainte să-l găsesc pe Eliot, dar am găsit în The Waste Land un peisaj care se potrivea de minune cu ceva special din viața mea. Mai mult decât Wordsworth, Coleridge m-a mișcat profund. Poate din cauza elementului germanic din Coleridge, ale cărui poeme, mă gândesc la cele mai bune dintre ele, îmi amintesc, oarecum inexplicabil, de basme și de
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
de mărci ale oralității transpuse în scris (deictice, interjecții, exclamații, intonație afectivă sugerată de abuzul semnelor de punctuație și de repetiția literelor, sintaxă foarte simplă, juxtapunere de enunțuri scurte etc.): "Ei! Dar ce fel de carte e asta?!!! uite-te minune!!! aci lipsesc o grămadă de slove! ăștia vor să ne lase săraci! Vai de mine ce grosime și mojîcie!!! ia te uită că ăștia și pe delicatul și plinul de dulceață l-au scos! nu zău ăștia sînt Rumâni groși
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
S.U.A., în frunte cu președintele, să pornească un război eficient împotriva URSS, fără de care eliberarea țărilor pe care le ținea în captivitate nu era posibilă? Știm, azi, bine că nu, deși, în țară, destui deznădăjduiți mai investeau speranțe în această minune. Dar astăzi, repet, acest raport sobru devine, la lectură, brusc zguduitor. Raportul dezvăluia trista realitate a alegerilor din noiembrie 1946: "În campania de alegeri, Blocul Partidelor Democratice, dominat de comuniști, a susținut o singură listă electorală și, potrivit rezultatelor date
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
am așteptat de la el altceva, nu vorbe. După ratarea calificării, imputabilă 90% antrenorului, trebuie să ne mulțumim însă cu vorbele. În privința detrimentului, care a ieșit din gura selecționerului cu sensul de avantaj ori beneficiu ori folos, cuvîntul se pretează de minune la psihanalizare. În definitiv, junele antrenor chiar în detrimentul fotbalului a făcut ce a făcut. În orgoliul lui, el n-a acceptat niciodată pe față că a greșit. S-a mărginit să-și asume ,,întreaga răspundere", ceea ce e frumos, dar retoric
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
negreșit interes. Mai întîi de toate pentru scrierile teologale. În 1907, semnînd cu numele său originar Grigore Pisculescu, își susține teza de licență în teologie (în același an se va și căsători cu aleasa inimii). Teza de licență se numea Minunea din drumul Damascului - argument apologetic. Teza, publicată, a fost bine primită de revista Biserica ortodoxă română, relevîndu-se că e scrisă din convingere adîncă. Să citez un fragment de la începutul tezei de licență: "Creștinarea Sfîntului Pavel, examinată de aproape și judecată
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
cel puțin o taină nepătrunsă, dacă nu sincer și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de explicare independentă, se arată într-adevăr ca urmare a unei minuni și ca îndeplinirea unui ordin dumnezeiesc: urmarea Minunii din drumul Damascului, în care Sf. Pavel primi de la Domnul darul Grației și ordinul Apostolatului". Subiectul tezei de licență, știe dl Teodor Vârgolici, l-a preocupat, apoi, obsesiv, pe autor. Tot meditînd
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de explicare independentă, se arată într-adevăr ca urmare a unei minuni și ca îndeplinirea unui ordin dumnezeiesc: urmarea Minunii din drumul Damascului, în care Sf. Pavel primi de la Domnul darul Grației și ordinul Apostolatului". Subiectul tezei de licență, știe dl Teodor Vârgolici, l-a preocupat, apoi, obsesiv, pe autor. Tot meditînd la tema sa, a ajuns la alte concluzii
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]