1,659 matches
-
ce nu se întâlnește oriunde, care face cinste nu numai Rucărului, ci românilor în general”( prof.univ.dr. Ion Chelcea). „Am vizitat această perlă a românilor, minunatul muzeu al prof.dr.Gh. Pârnuță. Am rămas profund impresionat de adânca și puternica sa dragoste pentru mioriticul plai rucărean” (Horia Alexandru Dascălu, colabotator R.T.V.). „Aduc cel mai sincer omagiu creatorului muzeului” (C.Dumitrescu, doctor în științe juridice). „Câtă muncă, câte sacrificii, cât pasiune au fost depuse pentru aceste documente, descoperite, adunate și puse în slujba neamului nostru
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
cu fidelitate nouă muritorilor de rând, părintele și-a îndeplinit cu succes menirea și misiunea pe care a avut-o în viața efemeră de pe acest tărâm creat de Bunul Dumnezeu și dăruit cu binecuvântare omului spre stăpânire. Pe aceste meleaguri mioritice, între stânca Munților Lotrului și apele Oltului, acest al doilea ctitor de Cetate Împărătească, a înălțat pe parcursul a trei decenii un adevărat templu al credinței, pe corabia dumnezeirii din Țara Loviștei. Sfântul Schit Cornet, lăcaș de cult și rugăciune, este
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
românii - susținea el - o încearcă în prezența vestigiilor măreției lor apuse. „În acest sens, spre deosebire de emoția românilor, străinii au o sensibilitate turistică în fața acelorași vestigii. Cele patru caractere fundamentale enumerate, s-au dezvoltat la români în secolele trecute, în spațiul mioritic, în viața socială, în muzică, poezie și proză, în special acolo unde cultura nu a suferit influențe străine. Promovarea culturii românești la scară universală este posibilă, dar nu poate avea success decât prin cultivarea celor patru caractere în arte și
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DEȘERTUL DE CATIFEA (24) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului 24. CÂND SE CONJUGĂ VERBUL A IUBI (lll) Deși brunetă sută la sută, Florica nu-i țigancă .Părul mioritic, se lasă mângâiat numai de vânt și de pânza albă ce-i mai domolește sălbăticia întunecată. Fața prelungă și măslinie pare desenată în jurul ochilor mici și iscoditori. Trupul îi este bine proporționat : șoldurile nedepășind linia armonioasă a coapselor ; mijlocul pare
DEŞERTUL DE CATIFEA (24) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345846_a_347175]
-
1989 la Cluj, ne-ai lăsat mărturii ale vieții în dinamismul desfășurării ei, ne-ai lăsat moștenire o stare de spirit și de suflet unică - starea Constantin Mustață, în permanență în conexiune cu evenimentele cele mai noi, cu atitudinea, nu mioritică, ci mereu în asediu contra Răului care face ca România să fie într-o perpetuă tranziție și criză. Ai crezut cu disperare, domnule Mustață, în idealul național, acum când se descurajează patriotismul și se culpabilizează cu mare aplomb ideea de
ADIO, DOMNULE CONSTANTIN MUSTAŢĂ, DE VASILE LECHINŢAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345961_a_347290]
-
în formă. Reîntoarcerea definitivă pe plaiurile natale și spectaculoasa Valea Lotrului cu minunățiile și legendele sale, cu oameni gospodari ce-și poartă tradițiile și obiceiurile din moși strămoși pe aceste meleaguri ca o mărturie a existenței lor în acest spațiu mioritic binecuvântat de Dumnezeu, domnul Goriță Oprescu, fiu de moșnean, harnic și priceput în descifrarea tainelor ascunse de multe documente din trecut, a demarat o muncă asiduă în cercetarea și punerea cap la cap a multor documente aflate la Arhivele Naționale
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
partea a doua a lucrării sunt anexate o serie de documente care atestă veridicitatea studiilor din arhive, dar și pe baza Ocolniței Brezoi. Lucrarea „ Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” va rămâne o vie mărturie a continuității tradiției moșnenești pe aceste meleaguri mioritice al Văii Lotrului. Referință Bibliografică: Istoria Moșnenilor Brezoieni / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 846, Anul III, 25 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
de eseuri, de iluminări poetice, ba, de-o vreme și de redactor de revistă CETATEA LUI BUCUR, majoritatea scriitorilor din cartea aceasta fiind publicați și în această reprezentanță capitalistă (Bucur fiind, toată lumea știe, un capitalist stăpân de oi pe pajiști mioritice dâmbovițean-argeșene, om care și-a făcut și o cetate, să știe lumea în 2014 că sunt și alți scriitori, vorba ceea din cărțile de liceu, necanonici, deși...). Cum această scriere a mea nu este un studiu, ci doar o semnalare
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > A ÎNFLORIT ȘI PRIMA ROMANIȚĂ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1210 din 24 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului a înflorit și prima romaniță pe plaiul mioritic și străbun și-aș vrea atât de mult să treci, bădiță, diseară pe la mine ca să-ți spun că uite-acuși ni se termină veacul și ce frumos miroase liliacul!... a înflorit și prima romaniță, e semn că încă pot să te
A ÎNFLORIT ŞI PRIMA ROMANIŢĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347935_a_349264]
-
în ziua de azi, cine nu are bani nu mai poate să meargă la școală. Tendința în România, dar și în alte țări, este de a fi mărite costurile cu școlarizarea, în special la universități. Circula o vorbă pe plaiurile mioritice care spunea că dacă toți suntem ingineri, juriști și economiști, atunci cine va mai da cu sapa? Din păcate, de cele mai multe ori, chiar aleșii neamului consideră că prea multă școală strică, iar cine are bani, de ce ar mai avea nevoie
OAMENI, MENTALITĂŢI ŞI (IN)COMPATIBILITĂŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347972_a_349301]
-
român dar mă tratez monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele ( * Am văzut Limba Română ca pe-o mireasă: intangibil de fatală! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Condamnat să fiu român, pledez vinovat! Costel Zăgan în Retorica lui Dracula * Mioritici din tată-n fiu Zău românul relativ n-are niciun motiv iar românul absolut încă nu s-a născut poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote * Să nu mai fiu român? Dar nu mă pot abține! Costel Zăgan în
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
al Stancăi din oligarhicul neam cantacuzinesc, a fost cel mai bine definit, în posteritate, nu de un istoric, ci de un poet și un filosof, și anume Lucian Blaga, acum mai bine de cincizeci de ani, în celebrul său „Spațiu mioritic”: „Domnia și opera lui Constantin Brâncoveanu, minunat amestec de renaștere și de bizantinism, de baroc și de orientalism, ne apar, cu cohorta lor artistică și de binefaceri, ca o aluzie reconfortantă la ceea ce ar fi putut fi o epocă de
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Se crucii de-a binelea și hotărî să convoace de urgență Marea Adunare Națională! În drumul său întâlni câțiva bătrâni rătăciți în anii vremii cu toiagele din mâini intrate în putrefacție. De la dânșii află cu stupoare că tineretul părăsise plaiurile mioritice și se răspândise în lume. Ajunse la Casa Poporului unde descoperii parlamentarii și guvernanții în frunte cu șeful statului cufundați într-o meditație profundă, dincolo de granița somnului. Alături, pe fotoliile parlamentare, zăceau la întâmplare, la fel de obosite, laptop-urile care se
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
parte a istoriei naționale. Recursul la istoria abundând în figuri ilustre, războinici fără de teamă, voievozi înrudiți cu divinitatea, denotă patriotismul lui Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e pentru Voi, nu pentru Soare-Apune! (Aurul dacilor). Fiorul dulce al rădăcinilor, vibrația pentru tot ceea ce se referă la Patria inimii sale, excursul prin istorie, îndemnurile de
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonți sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât orice produs al imaginației. Poate că mirajul cărții se explică prin faptul că Blacker a scris-o în mod expres pentru conaționalii săi, pe care dorește să-i
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
în orice talkshow. Nu ești trendy dacă nu ești cârcotaș! CTP-ul ocupă, detașat, locul I. „Nu trage, dom' Semaca!" Se simte, mai mult ca oricând, nevoia unei solidarități a neamului românesc. Pentru a opri tăvălugul nimicitor, pe care televiziunile mioritice îl prezintă cu o satisfacție nedisimulată. Mai vine și crivățul FMI! Tăvălug, care trece peste o Europă aflată în mare impas. N.B. Sunt zile când ești porumbel și zile când ești monument ! Sergiu GĂBUREAC început de an 2013 București Referință
NICI MAYAŞII NU MAI SUNT CE-AU FOST...! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348833_a_350162]
-
un vocabular ca la ușa cortului, maneliștilor care aruncă cu euroi spre sfidarea întregii națiuni și a “parodiilor” susținute de actorii politici. Creațiile noastre ne leagă de țară ca de o MAMĂ și ne unește atât pe cei de pe plaiurile mioritice cât și cu cei din neamul nostru de pe alte ținuturi sub bolta arealului românesc din care renaște demnitatea de român. Confesiuniule fiecărui autor în parte sunt foarte emoționante și nu constituie o emulație a generațiilor, ci mai mult o solidaritate
MANIFESTARE VALORICĂ A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI .EXEGEZA. ION NĂLBITORU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348888_a_350217]
-
să o cunosc, ca să-i sărut mîna cu venerație, a publicat două volume de poezie, care nu numai că m-au încîntat cu profunzimea sensibilă a autoarei, dar mi-au și redat încredera în perenitatea artei poetice pe plaiul nostru Mioritic ! Mai au timp poetele să se dedice poeziei ? Casa, muncile zilnice, copiii... Ei bine, cînd talentul este incontestabil, poeta se detașează de condiția ei feminină și scrie. Și bine face ! Ziceam că este bine că se scrie mult în Romania
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
Autorului Debut revuistic concomitent: 1970- revistele Famila, Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna de Cluj. Debut editorial prin concurs, „ Toate iubirile”, editura Facla, Timișoara, referințe Ștefan Aug. Doinaș. Poezie : “Toate iubirile”- editură Facla ( prin concurs național) „ Caietele Editurii Eminescu”- editură Eminescu „ Muntele mioritic”, ed. Facla, debut editorial prin concurs național „ Dragă omule”- poeme- Deva „ Umbră norilor”- poeme- Deva „Cu fața spre stea”- poeme- editură Facla “Ram cu oglinzi” - poeme-editura Facla “La lumină mâinilor”- poeme- editură Facla “Țară poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească
EUGEN EVU de EUGEN EVU în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346908_a_348237]
-
dorul prin doine romantice,francezii sau germanii ascultau lucrările romantice ale lui Schumann,Schubert,Wagner,Mendelssohn,Berlioz și Chopin.A fost de-ajuns un secol și jumătate pentru a-l avea pe Enescu,exponent al expresiei superior cultivată a ciobanilor mioritici. -Opera viabilă și chiar cea genială este un fenomen dintr-un lucru bine închegat legat de perenitatea timpului,de individul care l-a conceput,în perspectiva adevărului universal. -În cei două mii de ani de la Cristos nu cred că a existat
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-9 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347016_a_348345]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Marian Barbu între viziunea existenței și a literaturii La începutul lunii septembrie când vara insista să mai rămână pe meleagurile noastre mioritice am primit de la amicul literar, dar și de suflet, Marian Barbu, o casetă cu patru cărți de poezie, (primite cu dedicația: “D-lui Al.Florin Țene, scriitor prolific, autentic în toate demersurile sale ... critice, gazetar de forță și neîmblânzit pe
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
păpuc freamătă de aur,/ Din doască firul trece prin șaitroc,/ Apoi strălucește-n albul soarelui.// Dacii ne-au dat putere,/ Și trăinicie, și veșnicie,/ Și munți bogați.“(Țărâna). Obsedat de himera profunzimii, dar și de amărăciunea că pe aceste meleaguri mioritice mai dăinuie “viermi “, Menuț Maximinian desfide existența amorfă și derizorie: “Viermii ăștia grași/ Sunt din pământul meu,/Iar lăcustele de împrumut.Mai am șerpi orbi și șobolani cântători,/ Din flora acidă./ Toate cu suflet “.(Mister). Folosind elementele fabulei poetul face
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
Sub poarta biruinței, / Martirii veșniciei/ Își pleacă mâna / Pentru a ne mângâia''. Sintagmele : ,, flacăra Unirii'', ,, clopotul Reîntregirii'', ,, Soarele Dreptății'', ,, geneza istoriei'', au nu numai valoare stilistică, ci și una de document istoric. În poezia,, Neamul tău'' găsim reflecții despre spațiul mioritic : ,, Un deal , o vale, iar valuri de dealuri''. ,, Casa luminii'' este metafora existențială în care ființa umană se zbate între,, focul vieții'' și anotimpurile vârstelor. Poetul cântă faptele așa cum se petrec ele, folosind un stil degajat, liber, spontan, spune ceea ce
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
an de studenție în Țara Epocii de Aur. Îi place să converseze în romglish! Încep să-i povestesc despre mine, de iliada, odiseea: -Păi, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai... Bla, bla, bla... și ale vaiete mioritice... Mă doare spatele... și aici! Și aici! Și rinichiul, și inima, și ficatul, și vezica biliară și burta. Au! -Ești cam grăsuț. Maybe mâncat ceva și făcut indigestion. You look cam palid. Rog scos limba! Fă „Aaaa”! Nu mușca spatula
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
să o cunosc, ca să-i sărut mîna cu venerație, a publicat două volume de poezie, care nu numai că m-au încîntat cu profunzimea sensibilă a autoarei, dar mi-au și redat încredera în perenitatea artei poetice pe plaiul nostru Mioritic! Mai au timp poetele să se dedice poeziei? Casa, muncile zilnice, copiii... Ei bine, cînd talentul este incontestabil, poeta se detașează de condiția ei feminină și scrie. Și bine face! Ziceam că este bine că se scrie mult în Romania
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]