1,265 matches
-
și imposibila lui decriptare sunt doar constatate în variantă, în timp ce nuvela le va problematiza și le va pune în "capul unghiului", în sensul că vor aduce începutul sfârșitului edenic pentru Dionis. (H5a) El puse jos dulcea lui sarcină pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toată cununa de dumbrave ce-l încunjura și deschidea ochilor o lume întreagă în adânc. [...] El își întinse mâna asupra pământului. El se contrase din ce în ce mai mult și iute, până ce deveni, împreună cu sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
esteticului și al senzorialului ca variantă de exploatare a lui drept formă de cunoaștere deplină a lumii, în toate ipostazele ei, într-un fel de împărtășire simbolică, prin intermediul celor cinci simțuri, cu tainele lumii divine. "Floare pré înfrămsețatî și dulce mirositoare adusă den raiul vederei ceriului" cartea provoacă la un exercițiu cognitivo-senzorial unde "măna [...] grabnică îmblătoare", în concert cu mintea, aducând cartea-floare și așezând-o în fața cititorului, oferă prilejul acestui banchet senzorialo-sapiențial ce surprinde ritualul apropierii și aproprierii cuvântului scris prin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
moartea mea nu mai am ce să fac ea oricum va veni de la soare-răsare șontâc cu aripa bleagă și moale intrându-mi în gură ca o licoare dar nici cu moartea altora nu am ce să fac atâta materie urât mirositoare nu pot să manevrez ca un pilot de curse nici ca un grădinar înconjurat de flori uriașe m-am gândit uneori la moartea mea ca la un bărbat cu pielea neagră lucioasă în fața căruia aș dansa exact șapte ore întregi
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună/ Sânzienele Îmbină/ să le crească floare floare/ galbenă mirositoare/ fetele să o adune/ să le prindă În cunune/ să le pună la pălărie/ struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
numai că se teme de Celălalt. El este arogant, descriindu-l cu multă convingere pe Celălalt ca pe un gunoi inferior, ca pe un zero fără valoare. Celălalt este văzut ca nedemn de respect sau recunoaștere din cauza respirației sale urît mirositoare, a mîncărurilor ciudate, a deprinderilor neigienice, a muzicii zgomotoase și din cauza limbii sale bîlbîite și de neînțeles care îl plasează în afara și sub nivelul "nostru". Ceilalți nu au decît puține drepturi sau chiar nici unul, nici chiar atunci cînd constituie o
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
vatră-arzînd, mireasmă dulce Împrăștiau departe-n tot ostrovul. La stative, lucrînd o pînzetură, Țesea zeița-n casă c-o suveică 85 De aur și cînta cu-atîta farmec. Iar peștera-mprejur era cu totul împădurită. Înfloreau puternici Arinii, plopii, chiparoșii negri, Mirositori. Și-acolo zburătoare 90 Se cuibăreau, ba huhurezi, ba ulii, Ba ciori limboase ce trăiesc pe mare. Iar mai încolo podidea în jurul Boltitei peșteri spornică-n putere O vie-nstrugurită. Și din patru 95 Fîntîni zidite-aproape-n șir și-ntoarse Cu fața
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schimbarea rolurilor destabilizând ordinea firească a lucrurilor). Dar, deși se răzvrătise nu de mult împotriva urmașelor Evei, în prezența lui Lulù își descoperă treptat "un suflet nou" și începe să respire "numai atmosfera ei de nevinovăție", uitând de trecutul rău mirositor. În varianta ultimă a romanului, sincronă cu teoriile despre originea muzicală a creativității artistice (expuse pe larg în Memorii), revelația "noului suflet" e pusă pe seama unor "amintiri literare" și "muzicale" deopotrivă, care "îl duceau spre camera Margaretei" (modelul purității feminine
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și pasajul paralel pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian în documentele sale: „În scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul, curată ca argintul și laptele, dulce ca fagurele de miere”. Simbolurile culinare ca și albumul botanic sunt mai puțin diversificate, dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lîngă apă se mai pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulcină, peliniță, lemnul Domnului, precum și multe alte buruieni și flori mirositoare, anume ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la mort. Explicabil: omul se reîntoarce în lumea minunată a „raiului de sus
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil să miroasă frumos”. Și reia, în scopul lărgirii schiței ritualice: „Datina spălării cu vin și a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositoare o întîmpină foarte adesea”. Putea să adauge că modelul se află în Sfînta Evanghelie, ca îndrumare ritualistică ante și postmortem. Prin scaldă, busuiocul ajută la transsubstanțializarea corpului pămîntesc al omului, îl întărește pe dalbul de pribeag, în lunga lui călătorie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
departe cu înălțimea zidurilor ei crenelate. Era păzită de ieniceri special instruiți, care ca și captivii, trăiau într-o lume deosebită de aceea a orașului. De jur împrejurul fortăreței, în curți urâte și pe terenuri virane, erau întinse la uscat pieile groaznic mirositoare abia scoase din gropile în care fuseseră puse la argăsit, cartierul tăbăcăriilor și al pielăriilor ridicându-și până la înălțimea crenelurilor miasmele insuportabile, așa că viața atât a paznicilor cât și a încarceraților era grea. În turnuri, la etajele superioare erau amenajate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aici lucrurile serioase. În aceste ocazii se folosește o mână de deținuți pentru curățarea drumurilor publice; aceste mijloace nu sunt suficiente pentru îndeplinirea sarcinii. În majoritatea zonelor locuite, apa fetidă pătrunde în interiorul caselor; se condensează în băltoace stătătoare și urât mirositoare, și oamenii se mai minunează că febra domnește în permanență și că fiecare primăvară aduce câte o epidemie! La câteva zile după scrisoarea pe care am citat-o, coloanele Vocii României consemnau cele ce urmează: "Pericolele semnalate de spiritualul dumneavoastră
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prin vot unanim după ce i-au ascultat doleanțele, cerându-i supunere, tăcere și ascultare. La ieșirea din memfis, fața i se acoperă cu o eșarfă neagră, de către, un preot anonim. Ușa enormă de aramă se deschide triumfală, aerul cald, frumos mirositor îl lovi cu putere în față, năucindu-l. Din adâncuri zgomote bizare și reverberații de ecou străbat eterul, lovindu-i dureros timpanele. Intrase într-o lume halucinantă, a netimpului altei dimensiuni. Voci misterioase îl ademeneau, îl chemau fascinându-l. Preludiul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mine ca s-o bag În seamă, fără să latre. Merg pe aleea străjuită pe o parte de petunii și pe cealaltă, de flori de piatră, Încă Înflorite (când locuia mama aici, aleea era străjuită În ambele părți de călțunași mirositori) și admir grădina de flori: cârciumărese În toate culorile, dalii pitice albe, galbene și roșii, trandafiri Încă Înfloriți și zorelele cățărate pe stâlpii de la verandă.Casa este Îngrijită de sora cea mare cu soțul ei care sunt la pensie și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
fără să găsești mântuire. Lanțurile somnului peste ochii noștri, vise urâte și de rele închipuiri... „Lăudat fie cel care nu lasă vreo lipsă în lumea sa și a creat într-însa făpturi frumoase și pomi plăcuți, marea cea întinsă, lemne mirositoare și ierburi mirositoare și mirosul plăcut al fructelor și omul și lumina focului.“ Mă ridic, mișcarea este lentă, exagerat de lentă, trenul gâfâie, încetinește, proiectându- mă înainte, mă clatin, întind brațul, să-i pun mâna pe umăr, odată cu puținele cuvinte
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mântuire. Lanțurile somnului peste ochii noștri, vise urâte și de rele închipuiri... „Lăudat fie cel care nu lasă vreo lipsă în lumea sa și a creat într-însa făpturi frumoase și pomi plăcuți, marea cea întinsă, lemne mirositoare și ierburi mirositoare și mirosul plăcut al fructelor și omul și lumina focului.“ Mă ridic, mișcarea este lentă, exagerat de lentă, trenul gâfâie, încetinește, proiectându- mă înainte, mă clatin, întind brațul, să-i pun mâna pe umăr, odată cu puținele cuvinte pe care le
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
răni. Dacă ți se dă rația de grăunțe și apă și te lasă să cânți puțin, chiar dacă cu aripa legată, mai uiți. Dar fără grăunțe, doar cu dresori. Mai bine, mai clar, mai clar, se văd mai clar îngrășămintele rău mirositoare cu care încearcă să-și încropească fiecare sera sa cu flori și floricele ? Florile cad la primul vânt, la prima ploaie, arșiță sau ninsoare. Ortansa tace, ascultă. A.P. a sărit de la trapez, fără plasă. O privește, înțelege, ezită, da, nu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
speranțelor mele și numai pentru tine mai exist ! Mă visez iarăși în clasa a cincea, de data aceasta la școala cea nouă din sat, acolo unde ne-au străjuit dragostea copacii tineri, abia răsădiți, florile de romaniță sau tufele frumos mirositoare de lămậiță . Tu nu-ți mai amintești, Yoane, e mult de atunci, dar eu am hoinărit adesea pe holurile școlii, încercậnd să-ți deslușesc privirea, căutậndu-ți sprậncenele frumos arcuite și așteptậndu-ți în tăcere dragostea. Dar a venit brusc despărțirea de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
nu te Înțepi la degete, că văd că ești intelectual, nu dai cu sapa, scrii de-alea neînțelese pentru mine. Hai, conașule, că ești fercheș și cu portofelul doldora, fă-i safteaua lu’ Carolina, producătoarea primantâi la trandafiri cu miros mirositor. Tot cartieru’ ia de la mine, mă știe directorii și patronii, toți e clienții mei dă dinainte de revoluție. Ia de aci, conașule! Gicu dă din cap de la stânga la dreapta, În semn că că nu vrea să cumpere flori - privirea lui
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
un nou asediu. Conașule, fercheș ești, să mor dacă te mințesc, du-te la cocoana cu bochetul, să se bucure și inima ei de prințesă din povești, nu te zgârci la bani, că la mine trandafirii e și buni, și mirositori și ieftini. La Carolina nu e criză, sunt făcută numa’ din suflet! Gicu ia o mină serioasă și spune ducând halba către gură: Carolino, oi avea tu suflet mare, că ești destul de lată, ca să zic așa, dar cocoana mea are
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lor-eternitatea. {EminescuOpIV 87} DEMONISM O raclă mare-i lumea. Stele-s cuie Bătute-n ea și soarele-i fereasta La temnița vieții. Prin el trece Lumina frântă numai dintr-o lume, Unde în loc de aer e un aur, Topit și transparent, mirositor Și cald. Câmpii albastre se întind, A cerurilor câmpuri potolind Vânăta lor dulceață sub suflarea Acelui aer aurit. Acolo stă la masa lungă, albă, Bătrânul zeu cu barba de ninsoare Și din păhare nalte bea auroră Cu spume de nori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și împlu aerul cel cald cu o lumină Verzuie, clară, aromată. Fluturi - {EminescuOpIV 93} Cu părul de-aur și cu aripioare De curcubău - în haine de argint Din floare-n floare fîlfîiesc și-și moaie Gurițele-umede și roșii în potirul Mirositor și plin de miere-al florilor. Tufe de roze sunt dumbrăvi umbroase Și verzi-întunecoase, presărate Cu sori dulci înfoiați, mirositori - E-o florărie de giganți. Într-un loc Crăpată-i bolta de granit, de cauți Prin streșina de codru până
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aripioare De curcubău - în haine de argint Din floare-n floare fîlfîiesc și-și moaie Gurițele-umede și roșii în potirul Mirositor și plin de miere-al florilor. Tufe de roze sunt dumbrăvi umbroase Și verzi-întunecoase, presărate Cu sori dulci înfoiați, mirositori - E-o florărie de giganți. Într-un loc Crăpată-i bolta de granit, de cauți Prin streșina de codru până sus, Unde în ceruri lin plutește luna. Ea-i o regină tânără și blondă În mantia-i albastră constelată, Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n plăceri molateci e-mbătată, somnoroasă. Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase Și la mese-n veci întinse e culcat Sardanapal; Și sub degete măestre arfele cugetă mite, După plac și-mpart mesenii a cântării flori uimite, Vinuri dulci, mirositoare și femei cu chipul pal. Azi? Vei rătăci degeaba în câmpia nisipoasă: Numai aerul se-ncheagă în tablouri mincinoase, Numai munții, garzi de piatră stau și azi în a lor post; Ca o umbră Asiatul prin pustiu calu-și alungă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
argint! Și cuminți frunzele toate își comunică misteruri. Surâzând, clipind ascultă ochii de-aur de pe ceruri, Crenge rele imitează pîn-și sgomotul de guri A cărărilor pierdute de pe valea cu isvoare. De s-ar ști... câte mâni albe rupe-ar flori mirositoare, Câte buze ar închide gândul sântelor păduri! Cine are-urechi s-audă ce murmur-gurile rele Și vorbărețele valuri și prorocitoare stele De-ale grațiilor amoruri, de-ale nimfelor iubit; Cine-ascultă și nu-nstrună arfa-i de cântări bogată, Căci comori de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]