1,033 matches
-
și completa înțelegere de care dispunem în fiecare epocă dată. Nici unul dintre acești factori opuși nu poate fi omis fără a se modifica întreaga poziție. Dacă disprețuim înzestrarea rațională, pentru că nu poate cuprinde totul, ajungem în cele din urmă la misticism, care decade repede, la rîndul său, în dogmatism 82. 35. Humorul în lupta concepțiilor despre viață Într-un mod asemănător se situează humoristul față de realitatea că oamenii, chiar și cei mai ageri gînditori, se deosebesc între ei într-o foarte
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
unei modificări a culturii și, în felul acesta, a dezvoltării unor noi dogme, cum s-a întîmplat cu adorarea Madonei. Însă autoritatea bisericească a avut grijă, fără excepție, să nu depășească limitele dogmatice, nici măcar prin cele mai îndrăznețe oscilații ale misticismului. Nu existau nici un fel de condiții de dezvoltare pentru un sentiment total, care să se fi întemeiat pe o experiență de viață imediată. Renașterea a adus în această direcție o schimbare, parțial, prin dezvolatrea omului natural, parțial, prin lărgirea imaginii
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și-a scris admirabila sa carte De docta ignoratia (1440), a început o interesantă discuție despre cît timp ar fi nevoie să ne păstrăm înțelegerea condiționărilor cunoașterii, de vreme ce am apucat să pricepem că aceasta e mărginită. Unii au crezut că misticismul pur ar fi trebuit să fie consecința. (Vansteenberge, Autour de la docte ignorance, Münster, 1915). 83 Cf. Psychologie, publicată de mine, Cap. IV și Der menschliche Gedanke, § 4. Importanța punctului de vedere genetic față de cel pur analitic a fost puternic accentuată
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poemul O toamnă. Pe Sofia Nădejde o vom regăsi în capitolul despre roman. Dimitrie Nanu, născut în 1873, are, după cum indică titlul culegerii sale poetice Nocturne (1900), tristețea neamului său. A făcut numeroase traduceri. Prin poemele sale biblice, reprezintă drepturile misticismului în poezie. Naum trebuie să ne rețină un moment atenția. Anton-Theodor Naum, născut la Iași în 1829, și-a făcut studiile la Paris. Inspector general pentru învățământul secundar, profesor la Universitatea din Iași, membru al Academiei Române (secția literară), a tradus
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
componentă mitică a vieții sale, cea pe care megastarul american a ilustrat-o în cele mai spectaculoase versiuni kitsch cu putință. Cel de-al doilea exemplu este cel al reginei muzicii pop: Madonna. Absolutul ei de astăzi este Kabbala. Însă misticismul iudaic în versiunea specială a divei nu convinge. Nu generează fenomene sociale. Nu produce convertiri în masă. De văzut însă în ce măsură sensurile (subtile?) ale Kabbalei se regăsesc în muzica Madonnei și în stilul ei de viață. În concluzie, cultura pop
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și în toate, trebuie doar să privim în lăuntrul FIINȚEI, pentru ca să-L regăsim (omul este făcut după chipul și asemănarea Lui). Adevărata mântuire se află în noi, în puterea de a ne elibera spiritul de conveniențe, de angoase, de monștrii misticismului. Divinul concretizat, substanțializat, este supus umanului: Persiflarea mitului reînvierii descoperă sub zâmbetul sarcastic al autorului o meditație tulburătoare asupra naivității cu care ne pregătim pentru moarte, lăsând responsabilitatea faptelor noastre în grija unei forțe exterioare: . Personajul are revelația finală a
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
timiditate bizară și parcă un sentiment personal de smerire și de mortificare prea puțin în armonie cu scăpărările și cu străfulgerările vii și cu iluminările filozofice, observațiile îndrăznețe care țâșneau din acest amestec de modestie îndurerată și de melancolie, de misticism și de joasă senzualitate. Nimeni nu povestea și nu formula mai bine decât el. Nimic greoi și nimic prea impetuos. O oră a trecut ca un minut; și și-a luat rămas-bun fără zgomot, ca oamenii din secolul al optsprezecelea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în ea. Marii creatori au funcția aceasta de a vorbi pentru mai mulți, scutindu-i pe aceștia de căutare"184. Părăsind registrul expresiei verbale în favoarea conținuturilor publicisticii eminesciene, Eugen Lovinescu insistă pe naționalismul gazetarului "amestec de criticism junimist și de misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea unui naționalism extremist
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să răspundă neliniștilor populației greu încercate. Aceasta este bîntuită de moarte și se observă dezvoltîndu-se o liturghie a morții și o artă funebră, înmulțindu-se capelele și monumentele funerare. Pietatea oscilează între două tendințe: o formă individuală, care duce la misticism, și mari ceremonii comunitare predici, procesiuni, patimi interpretate în piața din fața bisericilor (parvis) care exprimă aspirația la penitență și la mîntuire colectivă. Arta flamboyantă și poemele lui Francois Villon sînt reflectarea acestei epoci frămîntate. Tulburările sociale. Asemenea tensiuni duc la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
definitorii: ambiția Mesteacănul. Activă, lipsită de prejudecăți. Ai o înteligență scânteietoare și ești sentimentală, fără a deveni însă patetică. Trăsături definitorii: creativitatea. Bradul. Ești puțin inflexibilă în atitudinile tale. Dragostea este singurul domeniu în care uiți de sine. Trăsături definitorii: misticismul. Alunul. Nu ești deloc pretențioasă, nevoile tale sunt modeste și dovedești o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau situație. Trăsături definitorii: farmecul magic. Nucul. Uneori pari puțin artificială, ba chiar lipsită de spontaneitate. Îți place să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
prin excelență și plasticizată prin capodoperele artistice ale inegalatului geniu grec, religia Eladei sfârșește prin absorbirea totală în frumusețea artei. Istoricii antichității ne vorbesc de frecvența cazurilor când cultul pseudo rcligios al formelor marmoreenc îmbrăca aspectul cu totul degenerat al misticismului erotic. E vorba de oameni care înnebuneau contemplând sânii și șoldurile statuare alezeițelor. Fenomenul de divinizare a culturii nu e însă specific grecesc. El se întâlnește oriunde imaginea zeiței e confundată cu zeitatea însăși. Cele mai vechi rudimente de artă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistic al lui Lenin. „Sub pretextul că onorează amintirea mortului, aparatul politic a recurs la artificiile cele mai grosolane ale religiilor fetișiste modernizate prin procedeele reclamei celei mai triviale. Presa ( care la moartea lui a publicat un Requiem) întreține un misticism factice, elaborând un cult de circumstanță ca să-i supună mulțimea ignorantă, pe care are misiunea s-o lumineze. Îmbălsămat ca un faraon, corpul marelui revoluționar materialist servește la interminabile ceremonii spectaculoase, expus în permanență curiozității publice, deșteptată și alimentată prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imagini îi alcătuiesc iconografia, iar cărțile și broșurile hagiografice sunt nenumărate. S-a creat, continuă Suvarin, „un mit al infailibilității lui Lenin, iar cultul lui e un delir colectiv în care fariseismul se amestecă cu elanul natural”. Exploatându-se astfel misticismul nativ al poporului rus, adorarea lui Lenin a luat proporțiile unei pseudo-religii, cu un aparat ritual caricaturizat după ritualul ortodox. E aceeași încovoiere silnică a elanului religios, abătut din direcția lui firească pentru a-l fixa în fetișismul acesta derizoriu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a tăiat legătura ombilicală, i se refuză și sânul matern. Aproape nici un tratat de estetică nu vorbește de această legătură mulțumită căreia artele au atins culmile supreme de dezvoltare, dar în majoritatea lor aceste tratate iau atitudine împotriva așa-zisului „misticism estetic” care trebuie expulzat din preocupările cercetătorilor experimentali, fiindcă altfel i-ar împiedica să găsească esența artei. Trebuie să spunem de la început că, pe cale experimentală, esența artei nu s-a găsit încă. Sistemele de estetică nu sunt de acord nici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
reamintim însă că metoda lui Claude Bernard, practicată și dezvoltată cu strictețe științifică, l-a călăuzit pe doctorul Nicolae Paulescu la descoperirea ideilor de suflet și de Dumnezeu 112 Nichifor Crainic în fiziologie. Charles Lalo e un adversar hotărât al „misticismului estetic”; și totuși s-ar putea întâmpla ca metoda fiziologică, aplicată conștiincios la studiul artei, să ducă prin analogie la descoperirea acestui misticism estetic. Împotriva căruia se aplică. Am dat acest exemplu pentru a ridica un singur colț al vălului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de suflet și de Dumnezeu 112 Nichifor Crainic în fiziologie. Charles Lalo e un adversar hotărât al „misticismului estetic”; și totuși s-ar putea întâmpla ca metoda fiziologică, aplicată conștiincios la studiul artei, să ducă prin analogie la descoperirea acestui misticism estetic. Împotriva căruia se aplică. Am dat acest exemplu pentru a ridica un singur colț al vălului, care acoperă dezorientarea esteticii autonome și pentru a vădi, prin contrast, necesitatea unor norme generale ceva mai limpezi și mai sigure în considerarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai mare parte pe cea veche, adică pe cea care era în vigoare până mai deunăzi, obiectându-i că s-a lăsat anexată fie de metafizică, fie de psihologie și n-a știut să fie o știință de sine stătătoare. „Misticismul estetic”, pe care îl resping din principiu teoreticienii contemporani, se referă îndeosebi la acel frumos și înălțător capitol metafizic al esteticii tradiționale, care se străduia să lămurească filosofic ce este frumosul în sine și care socotea inspirația artistică drept un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
despicăm elementele eterogene ale acestei confuzii estetice. Psihologia mistică e incomparabil mai bogată, mai profundă și mai subtilă decât știința psihologică modernă, care oscilează între metode contradictorii și consideră sufletul, ca să zicem așa, numai epidermic. După cum esteticienii vorbesc ironic despre „misticismul estetic”, tot așa psihologii de azi disprețuiesc vechea psihologie speculativă și resping din principiu psihologia mistică fără să bănuiască măcar imensa comoară de cunoștințe cuprinse în ea. Căci psihologia mistică, întemeindu-se firește pe speculația teologică, e o știință eminamente
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unde studiază pe cele estetice, nu face decât întâmplătoare referințe la cele dintâi, evitând o confruntare mai largă și mai amănunțită. Un alt autor, James-H. Leuba, cu o atitudine franc pozitivistă, se simte în stare să precizeze factorul comun al misticismului religios, al celui patologic, al celui moral, al celui științific și al celui artistic. Cercetând problema extazului la poeții englezi în raport cu extazul religios, Leuba pune următoarea concluzie: Fiecare din trăsăturile, pe care am învățat să le considerăm ca tipice ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne îndreptățește să tragem o asemenea concluzie, precum același mod fiziologic de producere a lacrimilor nu ne îndreptățește să confundăm cauza bucuriei cu aceea a durerii, deși amândouă, pe rând, au provocat lacrimile. Cercetătorii pozitiviști, care studiază diferitele aspecte ale misticismului, conduși de identitatea mecanismului psihologic, pe care îl observă în toate aceste manifestări, se grăbesc să tragă de aici concluzia că nu există diferență de natură între puterile care l-au pus în mișcare. James H. Leuba, pe care l-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
grăbesc să tragă de aici concluzia că nu există diferență de natură între puterile care l-au pus în mișcare. James H. Leuba, pe care l-am citat, are perfectă dreptate bunăoară când găsește notele oarecum comune de manifestare a misticismului în transele religioase, în transele artistice, în transele isterice și epileptice, dar devine pur și simplu un maniac când identifică puterile ce cauzează aceste transe cu epilepsia. Procedeul său e tot ce poate fi mai lipsit de responsabilitate științifică. Epilepsia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
definitorii: ambiția Mesteacănul. Activă, lipsită de prejudecăți. Ai o înteligență scânteietoare și ești sentimentală, fără a deveni însă patetică. Trăsături definitorii: creativitatea. Bradul. Ești puțin inflexibilă în atitudinile tale. Dragostea este singurul domeniu în care uiți de sine. Trăsături definitorii: misticismul. Alunul. Nu ești deloc pretențioasă, nevoile tale sunt modeste și dovedești o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau situație. Trăsături definitorii: farmecul magic. Nucul. Uneori pari puțin artificială, ba chiar lipsită de spontaneitate. Îți place să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ceea ce urmează să se întâmple, pe baza unei analize a realității deja existente, iar cel de prophecy reprezintă o acțiune de ordin pulsional, fără legătură cu reprezentarea realului, nu poate fi translată în limba română. Am ales să subliniem non misticismul acțiunii chiar cu riscul de a fi privită ca gest rațional, cerebral. 105 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993 p. 457. 106 Septimiu Chelcea, Lucian Radu, Cristian Ciupercă, " O tehnică psihosocială de manipulare comportamentală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de simpatizat tocmai prin smerenia lui și printr-un foarte fin simț al relativității valorilor omenesti 6. Haosului protestant, Biserica Creștină (Ortodoxia si Catolicismul) îi opune rigoarea, disciplina si ordinea. Deosebirea dintre Ortodoxia românească si pravoslavnicia rusească bazată pe un "misticism apropiat de bigotism al mujicilor ruși" constă și în supunerea autorității ecleziastice celei politice, printr-o tendință de cezaropapism (îndrăzneala de a se proclama și cap al Bisericii) pe care unii țari (Petru cel Mare) și-o arogau. Experiența Bisericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]