2,085 matches
-
a urât cu binele? Chiar vrei să știi cum e sa stai pe farfurie în poziția pană? Dar de-o vulpe care să-ți țină noaptea de urât, ce-ai zice? Sau de o partidă de vânătoare cu alice de mistreț... crezi că ți-ar rezista penajul? Cotcodac, te mai gândești? În fine, șantajul. Bine, surato, tu ai ales. Dar să nu vii la mine să te plângi că Amarie te-a prins cu corupția-n cioc, că ți-a făcut
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
căzând pe pieptul celor doi Înghițiți de un crocodil, au dat viață inimilor acestora Înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, Într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, Un cuplu În vârstă Își dorește atât de tare un copil, Încât purcelul găsit de moș Înlocuiește odrasla mult dorită. Același lucru se Întâmplă În Poveste cu uncheșu și baba. Povestea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
studiu asupra ansamblului faunistic din zonă, ne vom limita la o prezentare sumară a faunei, pe baza bibliografiei existente și a informațiilor primite de la silvicultori. Fauna mamiferelor este reprezentată de speciile obișnuite ale pădurilor: lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes). În număr redus întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
concret: descoperim cu cea mai firească stupoare secretele minții de copil. Natura răului de pe insulă îmbracă diferite forme, inițial fiind răul reprezentat de necunoscut, apoi de fiara din junglă, pentru ca ulterior, răul să prindă o formă concretă, reprezentată de capul mistrețului, 'împăratul muștelor'. Violență acută, străbătută de o enormă dorință de dominare și supraviețuire, fac din niște simpli puști, sălbaticii în devenire. Astfel Golding ne-a apropiat de domeniul pe care l-am considerat ca fiind inclus în situațiile reale, departe
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic. Rozătoarele mai caracteristice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în urmă), au fost introduse și specii de crapi chinezești (Arystichthys, Ctenonophryngodon, Hypophtholamichtus), cu rezultate bune.Fauna cinegetică constituie o importantă bogăție a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ponderea cea mai mare o au animalele vânate (mistreți, căpriori, iepuri) și care au atins cifra de 200-300 kg/an.Legistația acuală reglementează vânatul și pescuitul încât să nu afecteze fondul zoologic de bază. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). VIII. SOLURILE CARACTERISTICILE PEDOGEOGRAFICE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
locuiesc sau desfășoară activitatea. Industializarea în creșterea animalelor. Animalele cu cît au fost domesticite în timpuri mai străvechi cu atît au căpătat unele dereglări ale metabolismului ce le face improprii consumului uman. Porcul de casă are carnea plină de grăsime. Mistrețul (porcul sălbatic)nu are carnea plină de grăsime. Ouăle de rață, găină au foarte mult colesterol. Ouăle de prepeliță japoneză nu au colesterol de loc. Carnea de fazan, curcan, struț este mai bună de consum decît carnea de găină. Laptele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cremene găsită alături de osul șoldului; un vas de ofrandă: cană modelată la roată (descoperită la talpa piciorului drept) având forma unui borcan cu buza evazată, gâtul larg, corpul ovoidal bombat, fundul plat ușor curbat în interior, toarta zoomorfă - reprezentând un mistreț - amplasată pe partea superioară a umărului cănii, dimensiunile obiectului ceramic fiind de 14,2 cm - înălțimea, 8 cm - diametrul gurii, 5,4 cm - diametrul fundului, 12 cm - diametrul maxim al corpului. În Dumeni, în tumulul nr. 16 aparținând Epocii Bronzului
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
47,5 km 2 din pădurea Bialowieza aflată la granița dintre Polonia și Belarus se află sub protecție strictă ca parc național. Este rezervație a Omului și Biosferei (UNESCO, 1977), care adăpostește exemplare de zimbru, râs, elan, cerb roșu, căprior, mistreț, lup, și singurul sit polonez inclus pe lista Patrimoniului mondial (1979). În Rusia există peste 93 de parcuri cu o întindere de peste 6 milioane de hectare; ex., rezervația de stepă Askania Nova. În Cehia există parcul național Plitvice. În Slovacia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor de foioase, fauna de silvostepă, fauna de luncă și cea acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și știuca. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic cele de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Populația Județul Iași este unul dintre cele mai mari județe ale țării, având circa 826.552 locuitori (la 1 iulie 2008) care trăiesc în 516 localități dintre care: 2 municipii, 3 orașe, 93 comune
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Coronella austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), capîntortură (Jynx torquilla), pițigoii (Parus sp.), mierla (Turdus merula), pupăza (Upupa epops); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Natrix natrix); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), mierla (Turdus merula), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus). Dintre mamifere întâlnim: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), ariciul (Erinaceus concolor), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), șoarecele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), turturica (Streptopelia turtur), corbul (Corvus corax), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus concolor), căpriorul (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), pârșul (Glis glis), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus concolor), căpriorul (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dalmatina) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte, iar din categoria păsărilor mici: pițigoi, muscari, sturzi ș.a.; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria), brotăcelul (Hyla arborea). Dintre reptile apar șarpele de alun (Coronella austriaca) și șopârla de câmp (Lacerta agilis). Dintre mamifere se întâlnesc: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius) (vulnerabilă), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
În raport de vârstă și dezvoltarea corporală. Oricum, părțile din corpul vânatului sunt consumate În ordine, după poziția și rangul fiecărui exemplar În cadrul ierarhiei, care se respectă cu strictețe. Hrana preferată a lupului este carnea de căprioară, elan, cerb, ren, mistreț etc., vânate În câmpiile și pădurile Întinse pe care le străbat noaptea, seara și dimineața, iar pe măsură ce vânatul se Împuținează din cauza vânatului excesiv practicat de către om, lupul dă târcoale pe la stânele și gospodăriile sătenilor pentru a răpi oi, capre și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
căzând pe pieptul celor doi înghițiți de un crocodil, au dat viață inimilor acestora înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, "porcul (purcelul cu părul de aur) este o întruchipare zoomorfă a astrului zilei; eroul din basm se poate transforma în purcel sau, invers, așa cum se întâmplă în basmul lui Creangă Povestea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]