2,504 matches
-
deci că prestigiul enorm al baladei printre români nu se datorează exclusiv universului mental păstoresc și precreștin moștenit de acest popor, ci și enormei capacități de resemantizare simbolică a mioarei. În noile circumstanțe creștine, departe de a-și pierde valoarea mitologică, oaia urma să și-l consolideze. Dar Miorița nu este un miel, ci o oaie, iar eroul sacrificat În acest caz nu este ea, ci stăpânul care o iubește și răsfață. Balada relatează un caz de sacrificiu inversat. De astă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
legionară, mitul sacrificiului creator a avut o pondere Însemnată, fiind așezat la baza unui soi de morală stoică intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a ultimei, ceaușiste), și Miorița a oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului partener de viață, conștiință a eșecului oricărei inițiative creatoare și strategie a zborurilor frânte. Asemenea „manipulări
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Idei estetice și literare în anchetele din presa românească a perioadei 1900-1950. Încă elev, publică versuri și însemnări literare în foi școlare de cultură, în a căror redactare se implică. Încercările poetice, în dicție livrescă, practicând mica emfază a aluziei mitologice, surprind prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1989; Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Iași, 1995; Aurel Leon, Cafeaua de dimineață, pref. Ioan Holban, Iași, 1995; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, introd. Lucia Berdan, I-II, Iași, 1998; Vasile Alecsandri, Pasteluri. Dan, căpitan de plai, Iași, 1998 (în colaborare cu Silvia Durnea); De ce scrieți? Anchete literare din anii ’30, pref. edit., Iași, 1998 (în colaborare cu Gh. Hrimiuc-Toporaș); N. Iorga, Generalități
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
nu este de natură emoțională, ci intelectuală: „- Din ce se hrănește poezia? - Din poezie. Exprimarea corectă este următoarea: discursul poetic se hrănește din diversele tipuri de discurs care se înrudesc cu el însuși: discursul filosofic [îndeosebi metafizic și cosmologic], discursul mitologic, discursul simbolic, discursul religios.” Se situează aproape întotdeauna, concomitent, în două câmpuri de semne, abstracte, indiferent afectiv față de obiectele-trăirile care le-au produs. Unul este câmpul formelor de expresie preconstituită (tipuri de ritm, tipuri de vers, diversitate strofică, reguli de
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
unui principiu) strămută discuția din planul politic în cel ontologic. Două trăsături se vor conserva de la începutul la sfârșitul activității literare a lui D.: practicarea a ceea ce el însuși a numit „discursul mixt”, discursul poetic ce interferează cu discursul filosofic, mitologic, religios, istoric etc.; conceperea operei ca replică intertextuală, referentul fiind nu o realitate trăită, ci o realitate metamorfozată anterior în discurs artistic, poetul mergând până la a afirma, repetat, că nici una din experiențele sale de viață nu i-a alimentat opera
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
acum într-o proiecție alternând respingerea cu participarea întregitoare prin iubire a bărbatului la misterul ,,autocrat”, și „muzical”. Într-o înțelegere care a existat, cu mult înainte ca Baudelaire să se regăsească întreg și în ,,rană”, și în ,,cuțit”, în mitologicul apokatastasis (nume al indistinctului totalității, citat de M.) și care se va întâlni în acel ,,entrelancement de contraires et de toutes les contradictions” clamat, în numele vieții ca sens ultim, de primul manifest Dada al lui Tristan Tzara, poetul va fi
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
românesc și sub aspectul tehnicii poetice. Poetul este un plăsmuitor de viziuni. De o virtuozitate unică sunt însă micile cântece, cu „inefabila” lor simplitate (În Arhanghel, Libelule, Rondelul domniței), miniaturile delicate și grațioase, lucrate cu artă de bijutier, pe motive mitologice sau orientale. Multe reiau, din perspectivă impersonală, vechi și stabile teme macedonskiene, implicate într-un descriptiv simbolic: Rondelul cupei de Murano sau Rondelul apei din ograda japonezului propun simboluri ale elevației și purității artei (ipostază a motivului „excelsior”); chiar formula
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
M. este între primii noștri prozatori citadini, peisagist urban, evocator al Bucureștilor. Preferințele sale se îndreaptă spre colțurile cu o viață tihnită, copleșite de invazii florale (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor). În descriere introduce ordinea artificialului prin comparații savante, aluzii mitologice, ornamente stilistice. Viziunea asupra naturii este cea a estetului și a citadinului obosit. M. este și autorul unor pagini de umor negru (Între cotețe) și de explorare a himericului și a patologicului (Nicu Dereanu). Cu Thalassa el impune romanul liric
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
noi o culegere de zece poeme de dimensiuni diferite, unele cu caracter ocazional, cum sunt epitalamurile, suasoriae, versuri în cinstea maestrului Felicianus, sau chiar poeme epice de dimensiuni reduse (cele denumite în literatura păgână epilli), în general axate pe subiecte mitologice: Hylas (Hylas), Răpirea Elenei (De raptu Helenae), Medeia (Medea). Această culegere nu are un titlu de a cărei autenticitate să fim siguri: de obicei, este intitulată Poezii romane (Romulea), dar, în realitate, acest titlu este valabil doar pentru o culegere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
interesante (chiar dacă nu e sigur că au fost scrise de Draconțiu) pentru că ne ajută să cunoaștem acest mediu literar african în care practicarea credinței creștine nu era resimțită ca un lucru nepotrivit cu divertismentul poetic centrat pe motive păgâne și mitologice tradiționale. b) Poemele creștine Ne-am referit deja la motivațiile și la situația istorică ce au dus la scrierea lor. Cântecul de dezvinovățire (Satisfactio) e scris în distihuri elegiace; „dezvinovățirea” de care vorbește poetul este aceea prin care el încearcă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nunta lui Ruricius, viitor episcop de Limoges, cu Iberia), descrieri de edificii etc. Sidonius se exprimă în aceste scrieri ca un poet profan, așa încât folosește fără nici o reticență instrumentele tradiționale, considerate indispensabile, ale poeziei clasice, cum sunt divinitățile și episoadele mitologice. Aceasta nu înseamnă însă că Sidonius n-ar fi creștin, dat fiind că acele instrumente retorice erau considerate doar instrumente și nimic mai mult; sigur, suntem cu siguranță departe de severa angajare a lui Prudențiu sau a lui Paulin din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ca un exercițiu retoric plicticos și inconsistent, a fost considerat în ultima vreme ca o formă de prețiozitate extremă, asemănătoare cu aceea întâlnită la atâția alți literați din epocă (și e adevărat). Nu se poate tăgădui că însăși densitatea erudiției mitologice, în care se amestecă elemente când prețioase și rare, când obișnuite, atinge un ridicat grad de bizarerie. Realitatea nu este niciodată văzută în sine, în mod obiectiv, ci întotdeauna prin filtrul literaturii pe care Sidonius o stăpânește cu o precizie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
episcopul de Milano. În poemele sale, Ennodius i se adresează frecvent lui Arator. Ulterior, Arator a părăsit Milano și Ennodius i-a scris atunci și trei scrisori; în ultima îl sfătuiește să aleagă pentru poemele sale subiecte creștine și nu mitologice. Într-o scrisoare în versuri, Arator declară că a studiat gramatica la Ravenna împreună cu un nepot al lui Ennodius care i-ar fi repetat sfatul unchiului său, acela de a se dedica poeziei creștine. Într-o scrisoare din Variae, operă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor folclorice e sporită de acribia notării filologice și
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
atașat legilor clasice ale armoniei și firescului, ci „este sincron în adâncime ideilor modernismului european”. Poeziile din volumele Lola, Lolita, Bonita (2000) și Grădina lui Athis (2002) sunt niște meditații în care eul liric filtrează lumea prin metafore și simboluri mitologice, imaginând un tărâm al seninătății și plenitudinii. SCRIERI: Figuri ale romanului, Târgoviște, 1997; Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1999; Dinastia de cărturari a Ciorăneștilor (în colaborare cu Mihai Gabriel Popescu), Târgoviște, 2000; Lola, Lolita, Bonita, București, 2000; Proximitatea lui Eminescu
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
proiectarea guvernării și, ca urmare, nu numai că nu au stimulat dezvoltarea cercetării în această direcție, ci au stimulat și construcțiile teoretice care consacrau ideologia cotidiană inclusiv ca teorie ideologică. În plus, dezechilibrul dintre ideologia cotidiană - mai ales de natură mitologică - și teoria cu privire la comunism, de natură mai ales rațional-științifică, a fost asigurat și de faptul că intelectualitatea din România, căreia îi revenea această sarcină, nu a produs o teorie postcomunistă a comunismului. Cercetarea științifică a comunismului care s-a dezvoltat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
moștenirea comunistă” a rămas nu numai neînțeleasă, dar în mare măsură chiar necunoscută, astfel încât reformele politice care au dominat tranziția postcomunistă au fost edificate în cea mai mare măsură pe baza unei duble imagini construite nu doar ideologic, ci chiar mitologic - cea referitoare la comunismul „cel rău”, care trebuie desființat, și cea referitoare la capitalismul „cel bun”, care trebuie introdus în societatea românească. Rezultatele au fost păguboase, atât direct, în forma efectelor nemijlocite ale reformelor, cât și indirect, prin crearea unui
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
valorile și alegerile politice continuă să joace un rol important în orientarea cunoașterii, însă una puternic desprinsă de mitologia cotidiană și bine ancorată în cunoașterea științifică. Iar primul pas care trebuie făcut în această direcție constă în a respinge paradigmele mitologice ale comunismului și postcomunismului consacrate, prin eforturile grupurilor intelectuale dominante, după prăbușirea acestuia. Construite sub dominația publică a unei intelectualități cu prioritate umaniste, care și-a întemeiat autoritatea intelectuală mai degrabă pe disidența politică față de comunism și postcomunism decât pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei sunt vulnerabili prin trecutul lor, iar de această vulnerabilitate profită foștii angajați ai fostei Securități care, prin șantaj și manipulare, au reușit să ocupe poziții prioritare atât în economie, cât și în sistemul politic al postcomunismului. Această ideologie cotidiană mitologică a postcomunismului a fost teoretizată și i-a fost asociată toată greutatea academică a sistemului occidental de cunoaștere. În privința României, succesul de public al acestei ideologii teoretice a fost deplin, el penetrând nu numai mass-media, dar și discursul academic și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de orașe și au condus la incendierea a 9.000 de autoturisme. O parte din aceste mituri au fost „deconspirate” de cercetări conduse de Lucian Boia și un colectiv de istorici de la Universitatea din București. Ele se referă la interpretarea mitologică a istoriei naționale. Din păcate, acest exemplu nu a fost continuat și în alte domenii, mai ales în economie au în cercetarea socială. Este dificil - dacă nu imposibil - de argumentat că această politică de reorganizare a întreprinderii „Tractorul” Brașov a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la chestionarele lui B.P. Hasdeu, a studiilor lui S. Fl. Marian și Tudor Pamfile. H. tratează chestiunea de pe poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
chestiunea de pe poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În Pentru o mitologie difuză (2000), autoarea afirmă că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
s-a adăugat producția reprezentanților unei noi generații, atrasă de mitul unei rezistente naționale eroice. Celebrarea grupurilor de rezistență armata din munți (active până În 1955) era un răspuns la punerea În discuție a pasivității românilor Înainte de decembrie 1989 prin inventarea mitologica a unei continuități a rezistenței anticomuniste. Cei care nu și-au renegat trecutul, În maniera lui Mircea Eliade, au fost sacralizați că fondatori de istorie, În vreme ce ceilalți, «democrați» Într-un regim de democrație populară repudiata că totalitara, sau foștii fasciști
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]