1,469 matches
-
în sens religios și moral, umplând un gol important în educarea maselor, contribuind la înălțarea prestigiului preoțimii. În numărul unu al revistei sunt articole semnate de I.P.S.S. Mitropolitul Nectarie, preot G. Negură, pr. O. Tarangul. Redacția profesor N. Cotoi, Palatul Mitropolitan, administrația N. Lazariuc, strada Mărășești nr.29, Cernăuți. * Credința revistă pentru cultură religioasă și națională, Cernăuți, strada Flondor 49, numerele 4-5/1922 are următorul conținut: N. Cotos „Să vă fie obiceiurile fără iubire de argint”; C. Morariu - „Lasă alături ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei Foaia oficială a Mitropoliei Bucovinei era un fel de îndrumar legislativ pus la dispoziția personalului din teritoriu. În revista Lumina, organul profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, se fac referiri la mai multe dispoziții legale publicate în Foaia Mitropolitană, pe care n-am găsit-o în arhivele consultate. Astfel Foaia, în nr.16 din 17 august 1938, publica o circulară referitoare la cultivarea cântăreților bisericești și chema p.c. preoți să recomande din bibliotecile parohiale, cărți corespunzătoare acestora, pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
această datorie, fie personal, fie îndemnând pe alți intelectuali din localitate, dacă personal nu are calități de dirijor, nu poate fi calificat cu media foarte bine și nici nu poate aspira la un post mai bun” se spunea în dispoziția mitropolitană. Foaia oficială a Mitropoliei publica în numărul 20 o circulară privind prezentarea la viza livretelor militare a cantorilor, iar în nr.21 altă circulară prin care se arată că preotul și cântărețul bisericesc trebuie să aibă un stat de serviciu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dreptate istorică. Cercetări din ultima vreme consideră că locul Dereptate este un toponim, după numele unui stăpân pe care-l chema Direptate. Adevărata ceremonie a închinării și ungerii domnului de către mitropolit nu s-a putut face decât ulterior, la biserica mitropolitană din Suceava. Cine era însă noul domn și care este situația țării sale în contextul politic al vremii? Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, era fiul lui Alexandru cel Bun, sau, după alți istorici, fiul lui Bogdan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceste lăzi, fără a se deschide, au fost depuse în vechea biserică Sf. Gheorghe și date în păstrarea marelui eclesiarh al Mitropoliei. Drept care s-a dresat acest jurnal în 4 exemplare, din care unul se va păstra în arhiva Cancelariei Mitropolitane, altul se va înainta Ministerului de Culte A.C.B., iar două s-au încredințat d-lui Al. Tzigara-Samurcaș. Directorul Cancelariei Mitropolitane, ss. indescifrabil Mare Eclesiarh, ss. Protosinghel Policarp Leca LADA I TREI IERARHI 1.Tetraevanghel slav, ferecat. 2.Evanghelie gr.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Mitropoliei. Drept care s-a dresat acest jurnal în 4 exemplare, din care unul se va păstra în arhiva Cancelariei Mitropolitane, altul se va înainta Ministerului de Culte A.C.B., iar două s-au încredințat d-lui Al. Tzigara-Samurcaș. Directorul Cancelariei Mitropolitane, ss. indescifrabil Mare Eclesiarh, ss. Protosinghel Policarp Leca LADA I TREI IERARHI 1.Tetraevanghel slav, ferecat. 2.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1799, ferecată. 3.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1793, ferecată. 4.Evanghelie slavă, tipărită Pecersca, 1697, legată pluș și argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să funcționeze în mod normal. Iași în 10/23 aug. 1918 Directorul Cabinetului Ministerului Afacerilor Străine Ministru plenipotențiar / ss/. indescifrabil 74 1918, noiembrie 15/28, joi, Cernăuți. Proces-verbal al lucrărilor Congresului General al Bucovinei ținut în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan (fragmente) [...] Ordinea de zi: Stabilirea raportului politic între Bucovina și Regatul României. Începutul: la orele 11 î.m. Prezenți [...] Dl. Dionisie Bejan, președintele Consiliului Național Român, deschide ședința la orele 11 î.m. cu următorul discurs: „Ilustră Adunare, Consiliul Național
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o dioceză săracă, pe care episcopul a ridicat-o spiritual și material prin mare strădanie și prin darul său de gospodar desăvârșit. Revenind în Moldova, după Pacea de la Iași, semnată în 1792, Wolf l-a regăsit pe episcop în scaunul mitropolitan. El consemna în 1796, existența în Moldova a 13 parohii catolice cu credincioși, mai ales, maghiari, cea de la Huși fiind a doua enumerată, după Iași: Iași, Huși, Roman, Valea Seacă, Focșani, Săbăoani, Hălăucești, Răchițeni, Iacobeni, Adjudeni, Rotunda, Călugăra și Grozești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
toți inculții, convins de victoria lor, își făcea treburile cu ei. mitropolitul atanasie mironescu Am trecut la mitropolitul Atanasie Mironescu, pe care îl cunoșteam înainte de a fi, pe nedrept, catehirisit și care era singurul prelat de atunci demn de tronul mitropolitan. Albise, dar păstra aceeași ținută demnă. Vorbea convins de înfrângerea Centralilor, dar arunca vina intrării noastre premature [în război] pe regină și pe d. Emil Costinescu. Nu se gândise că, de mai zăboveam, revoluția rusă ne condamna la o pasivitate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de cruce greceacă, în al cărei mijloc se află o singură turlă monumentală. Istoricii presupun că a fost locaș al Mitropoliei până la instalarea la domnie a lui Vlad Dracul, care construiește un alt edificiu în acest scop, apoi schimbă reședința mitropolitană la Târgoviște, dîndu-i o triplă semnificație: „funerară, dinastică și cruciată”, „așa cum o vădește stema de piatră, centrul luptei cruciate împotriva expansiunii otomane”. Necropolă domnească, acest monument este celebru prin pictura în stilul bizantin paleolog din vremea lui Vlaicu Vodă ( 1364
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
simbolismul furtunii), demonii din Tehom, Leviatanul, amplifică reacția adversă din mediul de receptare ortodox. Tot astfel, domnitorii români realizau o resurecție politică urmată de o renaștere spirituală, atât a sinelui, cât și a neamului lor. Ctitorii „de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se poate urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
nimeni nu ne va slăvi după moarte! O viață dusă în nimicnicie nu folosește nimănui. Nici măcar analfabetului respectiv. Cât timp am locuit în apartament, timp de 30 de ani am mers în fiecare an la Slujba de înviere la Catedrala Mitropolitană. Pe timpul bolșevicilor așa ceva „nu cadra" cu „ideologia Marxist-leninistă despre lume și viață", dar ca de obicei, îi sfidam pe analfabeți și din acest punct de vedere. Mergeam la înviere pur și simplu pentru că așa simțeam eu „chemare". La un moment
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
1643 Gheorghe Rakoczi întărește de mitropolit de Alba Iulia, printr-o dipălomă a sa, pe Ștefan Pop Simion, cu condiția de a se angaja că va desființa credința bisericii răsăritene în Transilvania, învățarea de către toți românii de pe întreg cuprinsul provinciei mitropolitane a catehismului calvinesc, impunerea unui bir de 32 de piei de jder și de râs pe care mitropolitul era obligat să le dea principelui cu adaosul că acolo unde se poate, se va face școală și pentru români, și încă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor și diacon la Patriarhie. Transferat la Centrul eparhial Iași (1 martie 1945) a fost hirotonit ieromonah (25 martie 1945) și hirotesit arhimandrit, în 1946. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filologie din Iași (1945-1947). La Catedrala Mitropolitană din Iași a fost preot slujitor (1945), apoi mare eclesiarh al catedralei, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948), vicar al aceleiași Arhiepiscopii (1948-1950). La propunerea patriarhului Justinian Marina, la 28 februarie 1950, a fost ales Episcop-Vicar Patriarhal de către Sfântul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Bolgrad, un demn continuator al tradiției acestui liceu. MUSICESCU, GAVRIIL (1847-1903ă COMPOZITOR, DIRIJOR ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
un secret doamna preoteasă că- „părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o bursă și să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost întâmpinată de părintele Vicar mitropolitan Vladimir Pușcaru cu: „Noi nu suntem pepinieră nici de profesori universitari nici de viitori episcopi”. În timp ce eram preot II la Volovăț am lucrat ca profesor la Școala Mănăstirească din mănăstirea Sucevița un întreg an școlar, cu maicile care erau obligate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str. Ștefan cel Mare - Pr. Loghin Țurcanu (jud. Bălți). Casa pr. Sava devenise sală de concerte. Aici, zeci de ani, vocile basarabenilor și pianul care a aparținut compozitorului Alex Cristea reuneau foști coriști de la Catedrala mitropolitană din Chișinău, de la Seminarul Teologic și Școala Eparhială. În anul 1971 foștii elevi ai liceului „Ion Creangă” l-au omagiat la Casa Universitarilor pe bătrânul profesor Nicolae Grosu membru marcant În Sfatul Țării. Cuvintele sale adresate atunci pentru ultima oară
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În care s a subliniat actualitatea poetului. La Iași Ginta Latină a evocat la Biserica Mitocul Maicelor personalitatea luptătorului pentru românitatea Basarabiei iar În anul 1991 Împreună cu Filiala Ginta Latină din Chișinău a fost ridicată o troiță În parcul Catedralei Mitropolitane În locul Stelei funerare așezată În anul 1923 și distrusă de autoritățile de ocupație. Refăcută și reașezată placa de marmură cu numele luptătorilor Al. Mateevici, S. Murafa și Hodorogea a fost distrusă din nou În Întregime. În anul 2000 la Cimitirul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
definitiv la studiile de teologie practică”. Ilustrația volumului este bogată și cuprinde fotografii reprezentând imagini din cimitirul satului Stulpicani (mormântul tatălui mitropolitului), poze cu chipul mitropolitului, biserica și satul natal, hărți ale Bucovinei, poze ale bisericii Catedrale și ale Reședinței mitropolitane din Cernăuți, imagini cu capela mortuară mitropolitană din Cimitirul Central din Cernăuți sau cu mormintele profanate ale mitropoliților Bucovinei și altele. Lucrarea de față reprezintă o certă contribuție la mai buna cunoaștere a istoriei Bisericii din Bucovina, în general, dar
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
volumului este bogată și cuprinde fotografii reprezentând imagini din cimitirul satului Stulpicani (mormântul tatălui mitropolitului), poze cu chipul mitropolitului, biserica și satul natal, hărți ale Bucovinei, poze ale bisericii Catedrale și ale Reședinței mitropolitane din Cernăuți, imagini cu capela mortuară mitropolitană din Cimitirul Central din Cernăuți sau cu mormintele profanate ale mitropoliților Bucovinei și altele. Lucrarea de față reprezintă o certă contribuție la mai buna cunoaștere a istoriei Bisericii din Bucovina, în general, dar și a vieții și lucrării unuia dintre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Liturgica Bisericii Ortodoxe, pe care a completat-o și a reeditat- o), prin acțiunile întreprinse în Fondul Bisericesc al Bucovinei. Cum este și normal, informații despre timpul păstoririi lui Cotlarciuc se găsesc în arhivele de la Cernăuți, unde a fost scaunul mitropolitan, însă accesul la aceste informații este destul de anevoios, în primul rând pentru faptul că inventarul la aceste arhive este în limba ucraineană, astfel încât, pentru un necunoscător al acestei limbi, este greu să ajungi la documentele românești fără să ai un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
culturale autohtone, dar teritoriul pe care se află astăzi Bucovina este menționat și în scrierile lui Herodot, care „în întinsele lui călătorii a ajuns și până la coasta nordică a Pontului”. În timpurile mai noi, cât timp reședința domnească și scaunul mitropolitan au fost la Suceava, grija domnitorilor pentru ținuturile bucovinene era una foarte mare, dar când acestea s-au mutat la Iași, în zilele voievodului Ieremia Movilă (1595 - 1606), interesul pentru această zonă a scăzut. La aceasta s-a adăugat și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
clerului ortodox dar și a școlilor. La 15 iulie 1844 s-a pus piatra fundamentală a Catedralei episcopale din Cernăuți, fiind sfințită după 20 de ani, în 1864. Imediat după sfințire, în 1864, s-a început construirea palatului pentru reședința mitropolitană, care s-a terminat în 1882. Mitropolia Bucovinei, care devenise între timp, după al Doilea Război Mondial, Mitropolia Sucevei, a fost desființată prin Decretul 244 din 17 septembrie 1948, înființându-se Arhiepiscopia Sucevei și Maramureșului, cu sediul la Suceava. Această
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
avut o păstorire scurtă, de un an, iar abia în anul 1879, în fruntea mitropoliei se va afla Silvestru Moraru Andrievici, care a luptat foarte mult pentru păstrarea drepturilor românești în Biserica din Bucovina. După moartea sa, în 1895, scaunul mitropolitan a fost încredințat bătrânului arhimandrit și vicar general, Arcadie Ciupercovici. Nici acesta nu a fost pe placul românilor, pentru că și el era doar o unealtă în mâinile guvernatorului Bucovinei. Ultimul mitropolit al Bucovinei sub stăpânirea austriacă și predecesorul lui Cotlarciuc
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
votul dat de membrii Marelui Colegiu Electoral, Nectarie a întrunit 217 voturi din 270 posibile. La 9 noiembrie, același an, regele Ferdinand I semnează Decretul de investire și o zi mai târziu, pe 10 noiembrie a fost instalat în scaunul mitropolitan din Cernăuți. „Pe cât de dureroasă a fost pentru preoțime retragerea Mitropolitului Vladimir de Repta, pe atât de îmbucurătoare a fost sosirea la scaunul arhiepiscopal a Pr. S. Episcop al Cetății Albe și Ismail dr. Nectarie Cotlarciuc [...]. Nu a fost om
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]