11,487 matches
-
deja... salam! dacă mă frământă carnea e normal, cât sunt viril; să te invit la cafenea? ori la un vin, un pui pe gril? și-om vedea de ai scăpare sau scăpare... nu am eu? am văzut eu domnișoare ducând moșii în... landou! dar când stai pe invizibil mă apucă dracii toți; o să-ți ard eu vreun fuzibil, că la nervi nu știi ce poți! am și viruși, o grămadă; ți-oi trimite vreocâțiva, dar mai stau și ei să vadă
POŢI SĂ BAŢI ŞI ÎN BETON de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Poti_sa_bati_si_in_beton_george_safir_1344379399.html [Corola-blog/BlogPost/365562_a_366891]
-
până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul lui Neag (Nzakmezeu), Morișoara, în Vulcan (Marisowar), iar puțin după aceea, în 1501, lângă acestea se amintește Kaprisowar
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde, devenit prin maghiarizare Kendeffi, întinsele pășuni montane, bogatele fânațuri și marile păduri, au trezit interesul noilor stăpâni de terenuri asupra utilizării marilor moșii cu folos, dar și dorința unor țărani din Țara Hațegului, care își pășteau turmele și cirezile de vite în munții din jurul Petrilei, de a se așeza statornic pe aceste meleaguri, declanșând astfel primul val de colonizare, care va continua mult
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
se găsesc și sunt stăpânite, aflate pe pământurile din Petrila, Maleia, Rotunda, Merișor, Câmpu lui Neag. Într-un alt document semnat la 19 noiembrie 1504, regele Vladislav al II-lea permite aceluiași nobil din Râu de Mori să aducă pe moșiile sale 12 șatre cu faraoni (țigani) și să-i țină în forma altor iobagi sau coloni, fiind liber să pretindă și să perceapă de la aceștia veniturile obișnuite. Până la începerea exploatării cărbunilor, Petrila rămâne o așezare pastorală slab populată - popularea așezării
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
greco-catolici, absoluți de preparandie publică, care după cel puțin de un an de praxă au depus examenul de cualificațiune și au câștigat DIPLOMA DOCENȚIALĂ”. Marii latifundiari din Țara Hațegului și din Valea Jiului, pentru a obține venituri tot mai mari pe moșiile lor, au înăsprit mereu jefuirea populației, taxele au devenit insuportabile, prezentând o obligație foarte grea pentru țărani. Starea locuitorilor din Petrila, ca de altfel din întreaga Transilvanie, devenea tot mai grea. Ei nu se mai puteau bucura de veniturile pământurilor
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
dulceața delicată. Vinul se poate degusta acum, dar și pește mulți ani, având potențialul de învechire foarte bun. Vinul este produs din strugurii culeși din cele 0,7 hectare de vită de vie aflate în proprietatea Alteței Sale Regale pe moșia de la Tohani, într-o serie limitată de cinci mii de sticle. Vinul „Principele Radu” a fost distins cu medalia de argint la Concursul Mondial de la Bruxelles (Merlot Anul I - 2010 - ediție limitată - 5000 sticle). Referință Bibliografica: Vinul „Principele Radu” produs
VINUL „PRINCIPELE RADU” PRODUS DE DOMENIILE TOHANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1418629759.html [Corola-blog/BlogPost/367880_a_369209]
-
mod extraordinar și nici măcar nu îndrăznesc să afirm că aș putea face ceva mai frumos. Voi relata doar câteva impresii personale, așa cum mă pricep eu mai bine. Ruginoasa..., un loc binecuvântat de Dumnezeu, încărcat de istorie, credință, cultură, tradiții..., fostă moșie boiereasca, azi o localitate prosperă, cu oameni harnici și gospodari, păstrători ai tradițiilor străbune. Am descoperit în carte nu doar date despre istoria Ruginoasei, ci și informații detaliate despre originile românilor, a limbii române, încă de la începuturi, de pe vremea lui
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1439826084.html [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
nu ei, măcar să încercăm să lăsăm ceva bun în urma noastră. Răspunsul la întrebare am să-l dau reproducând din versurile scrise de doi regretați poeți, Alexandru Mateevici: „Limba noastă-i o comoară/ În adâncuri înfundata,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsata...” și Gheorghe Sion: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Că ea nu găsim/ Salța inima-n plăcere/ Când o ascultăm,/ Și pe buze-aduce miere/ Când o cuvântam/ / Românașul o iubește/ Că sufletul său,/ Vorbiți
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_george_roca.html [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
metafizic, ne întậlnim pe undeva, în viață - dar, mai ales, mi-e teamă că nu iubim, la fel, acelasi soare, ca-n fiecare zi averea-mi v-o las pe veresie - mai dragă-mi este noaptea, pe-o brazda de moșie, măi ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare - iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg, cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare - dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o
ELOGIU DOINELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_doinelor.html [Corola-blog/BlogPost/356259_a_357588]
-
ascultarea de paraclisier și predă educația civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniștii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învățătura creștină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea și s-a retras la o moșie pe care călugării de la Mănăstirea Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a rămas un an și jumătate, de unde a fost luat de Părintele Gherasim Iscu - Starețul Mănăstirii Tismana, județul Gorj. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/stelian_gombos_1468480605.html [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
și cum vrei tu... Ce să mai spui!? Așa o dulceață de fată rar găseai mai ales că nici nu se lăcomea! Un ducat de aur pe săptămână era suficient, spre deosebire de fițoasele alea de aristocrate cărora trebuia să le dai moșii, castele ori atelaje cu șase cai iar de primit, în afară de leșinuri artistice, mai primeai ca bonus și câte un sifilis de nu mai scăpai toată viața de el. Așadar, ziua începea bine! Fluieră și, conform protocolului, în salon intră măturătorul
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472656950.html [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
chiuind la cânt de flaute: adâncind lumini în suflet - vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cețuri stinși sunt Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au de grinzi nici măcar pe Răstignitul - nu-L mai ai - Iudă - să-L vinzi... din clopotniță cocorii cad greoi la mine-n brazdă pe moșie năpădit-au viermii beznelor de caznă Cățelul Pământului și cu Inorogul se-mpăcară-n noapte șui - ca surdul cu orbul regi și neamuri au apus - îngropate-n sorburi mlaștina-a-asmuțit în munți bufniți șerpi și scorburi bieți stejarii plâng pe prispe
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
privește bucuroasă. - De aceea-ți dăruiesc Și îți dau și act domnesc, Plaiurile peste care Îți lași cântecul să zboare, Tu și neamurile tale Fiți stăpâni pe astă vale, Și pe munții cu izvoare, Și codrii cu căprioare! Așa-ncât, astă moșie V-o dau vouă pe vecie, Dar să vă-nchinați mereu Mulțumind lui Dumnezeu! El a vrut așa să fie, Să scăpați de sărăcie. Anii au trecut încet Și s-au adunat buchet, Iar aici, unde-a vânat Ștefan-Vodă, s-a-nălțat
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
ci și de ieri, care împreună se prelungesc în ziua cea de mâine și-n îndepărtata vreme viitoare. Uitarea atâtor cântece a costat atâtea vieți sufletești golite de vis. Fiecare om poate trăi în rând cu boierimea făr-a stăpâni o moșie, pentru că îl îmbogățește cântecul cu ceea ce e mai scump și rar: hrană și oxigen sufletesc inepuizabil. Și cerurile cu sfinți, dacă sunt, cântă pasămite spre mântuire și îmbogățire cu duhuri. Dar nu sunt alte spuse mai false ca acelea care
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397145915.html [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
evenimentelor sunt vii, sunt aprinse în Monumentele ce se înalță peste prezent și viitor, în conștiința noastră spre cinstire. Ei nu au tăcut atunci, iar creațiile și jertfele lor grăiesc sublim și permanent în noi: „...Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm, de-un car de ani, același jug./ Cum oare să tăcem când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?...// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular/ se-ntoarce din adâncuri să cuprindă/ tot plânsul țării într-
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
care a dus la unirea unei părți a clerului și a credincioșilor de aici cu Biserica Romano-catolică. Este enunțat faptul că odată cu ocuparea acestei regiuni de către habsburgii catolici, raportul de forțe trebuia schimbat în favoarea catolicismului, prin reînființarea episcopiilor romano-catolice, restituirea moșiilor către bisericile catolice și prin readucerea iezuiților în Transilvania. Deoarece câștigarea luteranilor și a calvinilor la catolicism era practic imposibilă, iezuiții și-au îndreptat atenția spre românii ortodocși, care erau mai numeroși decât celelalte națiuni „recepte” la un loc. Sunt
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_alexandru_mizgan_.html [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
între emigrare și toleranță (pp.71-76) urmărește rezultatul acțiunilor de catolicizare a românilor năsăudeni prin intermediul uniației. S-a constatat o creștere a emigrărilor românești din cauze religioase, politice, precum și material (de pildă în Țara Românească și Moldova clăcașii munceau pe moșiile boierești de opt ori mai puțin bogați decât iobagii din Transilvania). În locul celor plecați autoritățile ungurești și mai târziu habsburgice au început în fiecare an și în fiecare secol să aducă coloniști, ce s-au bucurat în primul rând de
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_alexandru_mizgan_.html [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
Cioran («E. Cioran a ajuns ca Ceaușescu pe toate gardurile») și denigrează U.S. («Uniunea Scriitorilor se va desființa; s-o ajutăm să se prăbușească»); Având în vedere că în redacție se poartă dictatorial, socotind redacția si Oltenia ca pe o moșie proprie, devenind o piedică în dezvoltarea spirituală a acestei regiuni; Îl recuzăm pe Marin Sorescu din funcția de redactor șef al revistei «Ramuri». Menționăm că laureatul Premiului Herder nici nu primește salariul de la revista noastră, fiind salariat la edit. «Scrisul
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_sorescu_ironistul_sin_ion_ionescu_bucovu_1384598369.html [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
sunt broderii foarte fine de fragmente confesive, adaptate la situațiile și personajele evocate, încărcate de autenticitate, când se aplică vieții din Ruginoasa; ele constituie prilejul reflexivității, fiind cu totul aureolate de o puternică notă morală și de iubirea față de familie, moșie și satul ardelean. Narațiunile sunt scrise în stilul concis, sentențios al reflecției înfrigurate: „- Ce bine-ar fi de am cunoaște un entomolog ... , ne-ar putea explica de ce au venit aici toți ... , spune pentru sine Eric. - Știu eu de ce au venit
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Confesiunea_amintire_ca_retori_al_florin_tene_1377619057.html [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
de demult Aici, dinspre Carpații de est, apus și sud Români sunt toți, adică din spiță de roman Și pus-au bunii-dacii, căciulă de moșnean Iubesc grădina țării, cu iarba din câmpie Cu lanuri de bucate, cu-n petec de moșie Cu marea și cu piscuri semețe înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și strâng nectar de poame în milenare uncii Dansez cu brazii liberi în susur de izvoare Și
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1486226514.html [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
și mai că-i venea să-l adopte ca pe fiul său. Dar voia să-l învețe cu munca, iar când va crește mai mare, dacă îi va merge mintea, îl va da la scoală și poate îi va lăsa moșia să aibă grijă de ea când el și conița nu vor mai fi în lumea asta. Bănuind că Ionel va afla de darurile făcute în sat și se va întrista,conașul hotărî să meargă la el, să-l mângâie și
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1402898696.html [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura Academiei RPR, București, 1952, pag 35) Trebuie avut în vedere faptul că satul Obislavu, din Grădiștea, atestat documentar în anul 1722, a fost un sat de moșneni. Nu contest faptul că Hamza ar fi putut avea moșie acolo, dar nu a stăpânit satul ca să-l poată asocia la nume. Satul Obislavu, azi satul Grozăvești din comuna Corbii Mari, Dâmbovița, atestat documentar în anul 1475, a fost un sat de robi țigani proprietate a lui Hamza ban. În
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
în marea lui dragoste pentru rostirea românească prin poemul extraordinar „Limba noastră”, dovedind că, până și-n pământul adâncului e scris numele ei, al limbii românești: „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.// Limba noastră-i foc ce arde/ Într-un neam, ce fără veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastră-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” by http://uzp.org.ro/vad-poeti-ce-au-scris-o-limba-ca-un-fagure-de-miere/ [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]