1,091 matches
-
foarte diluate - în mare exces de apă, cu sau fără adaos de catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adaos de catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se obține ecuația cinetică integrală în formă logaritmică: Această ecuație poate fi scrisă și sub următoarea formă: Prin scoaterea termenului de sub logaritm, din ecuația (69), obținem forma exponențială a ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
termenului de sub logaritm, din ecuația (69), obținem forma exponențială a ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât scăderea concentrației inițiale cât și creșterea concentrației produsului de reacție decurg după o lege exponențială. Logaritmând în baza zece
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de MgSO4; Compuși cu Ag: se bea soluție de NaCl. Lucrarea 2 MĂRIMI FUNDAMENTALE ÎN CHIMIE I. MASĂ MOLECULARĂ 1. Scopul lucrării. Această lucrarea își propune definirea unor mărimi fundamentale în chimie(masă atomică, masă moleculară, atom-gram și moleculă-gram, volum molar etc.) și determinarea experimentală a masei moleculare a gazelor. 2. CONSIDERAȚII TEORETICE Atomul este cea mai mică particulă din care sunt alcătuite combinațiile chimice simple și compuse. Aurul, de exemplu, este o substanță simplă. Dacă am lua un inel din
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
pe zi, 365 de zile pe an, numărând particule cu o viteză de numărare de o particulă/secundă ar trebuie să treacă aproape 2 miliarde de ani pentru a putea număra câte particule sunt într-un mol de substanță. Volumul molar, reprezintă volumul ocupat de o moleculă-gram din orice gaz în condiții normale ( 0șC și 760 mm Hg) și acesta reprezintă o constantă fiind egal cu 22,41 l. Masa moleculară a unui amestec de gaze este dată de suma produselor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
există o relație matematică mult utilizată pentru exprimarea acestui tip de concentrație, dar ea este derivată din relația de bază deoarece utilizează legătura dintre numărul de moli νd pe de o parte și masa de solut md și valoarea masei molare de solut Md pe de altă parte. Adică, dacă în relația de bază se introduce egalitatea νd= md/Md se obține binecunoscuta relație derivată. c) Concentrația normală sau normalitatea notată cu cN reprezintă cantitatea de solut, exprimată în număr de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
de solvent. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. f) Fracțiile notate cu x reprezintă raportul cantităților dintre un component și toți componenții soluției. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
fi exploatată trebuie cunoscute 4 dintre necunoscute după care se obține pe baza ei și a 5-a necunoscută. Trebuie să menționăm faptul că regula dreptunghiului rămâne valabilă indiferent de modul de exprimare a concnetrațiilor, dar dacă lucrăm cu concentrații molare sau normale, pe latura din stânga și în centru vor fi trecute valorile molarităților sau normalităților iar pe latura din dreapta volumele soluțiilor corespunzătoare. Exemplu de aplicare a regulii dreptunghiului: Bateriile de automobil conțin drept electrolit soluție de H2SO4 cu densitatea de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cu densitatea 1,83 g/mL, concentrația finală a acidului fiind 20%? 4. Acidul sulfuric obținut prin metoda turnurilor are o concentrație de 74,66 % și densitatea 1,67 g/mL. Să se exprime concentrația acidului în toate modurile cunoscute (molară, normală, molală, titrul și fracțiile molare ale acidului sulfuric și ale apei). 5. Se amestecă două soluții de acid sulfuric: una de concentrație 80% și cealaltă de concentrație 10%. Se cere: raportul în care trebuie să se amestece cele două
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
concentrația finală a acidului fiind 20%? 4. Acidul sulfuric obținut prin metoda turnurilor are o concentrație de 74,66 % și densitatea 1,67 g/mL. Să se exprime concentrația acidului în toate modurile cunoscute (molară, normală, molală, titrul și fracțiile molare ale acidului sulfuric și ale apei). 5. Se amestecă două soluții de acid sulfuric: una de concentrație 80% și cealaltă de concentrație 10%. Se cere: raportul în care trebuie să se amestece cele două soluții pentru a obține o soluție
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
20%; cantitatea de soluție 80% și 10% de acid sulfuric care trebuie amestecate pentru a obține 700g soluție de acid sulfuric de concentrație 20%; știind că densitatea soluției de acid sulfuric 20% este 1,14g/mL să se determine concentrația molară, normală și molalitatea soluției obținute; să se determine volumul gazului (măsurat în condiții normale) ce se degajă prin acțiunea soluției de acid sulfuric asupra aluminiului precum și densitatea relativă a acestui gaz față de aer (Maer= 28,9). 97 SĂRURILE ACIDULUI SULFURIC-SULFAȚI
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
atât în cursul TTGO, cât și în cursul TTGiv sau după stimularea cu arginină. Îmbătrânirea se asociază atât cu alterarea secreției pulsatorii bazale de insulină, cât și cu modificări calitative în secreția de insulină, hiperproinsulinemia absolută, ca și creșterea raportului molar proinsulină/insulină fiind observate atât la vârstnicii normoponderali cu toleranță normală la glucoză, cât și la cei cu DZ, în timp ce doar la pacienții cu DZ s-a observat și hiperinsulinemie. Cauzele scăderii secreției de insulină pot fi: 1. Cauze genetice
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
corectează dezechilibrele hidroelectrolitice și acidobazice, concomitent cu refacerea volemiei. Dacă diureza nu se restabilește la 30 ml/h, se forțează diureza cu soluție glucozată 20% sau cu o soluție de manitol. Acidoza metabolică se tratează utilizându-se perfuzie cu soluție molară de bicarbonat de sodiu 100-200 ml/zi în funcție de valoarea acidozei. În acidozele severe se administrează soluție THAM, utilă în special pentru corectarea acidozei intracelulare. Alimentarea orală se întrerupe până la reluarea tranzitului intestinal. Hrănirea parenterală va utiliza suspensii de lipide (Lipofundin
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
H2CrO4 + K2SO4 H2CrO4 CrO3 + H2O 2 NH4Cl + 2 CrO3 + H2O = (NH4)2Cr2O7 + 2 HCl (NH4)2Cr2O7 N2↑ + Cr2O3 + 4 H2O↑ Cr2O3 + 2 Al = 2 Cr + Al2O3 b) Cantitatea de oxid mixt prezentă în masa de minereu este: = 336 kg Masa molară a oxidului mixt de fer (II) și crom (III) fiind: = 224 rezultă că masa de crom care s-ar obține dacă reacțiile ar fi globale este: = 156 kg Cantitatea de crom care se obține în realitate este, însă: η = = 117
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
randamentul de curent, se calculează curentul electric efectiv care parcurge soluția: = 7,5 A Aplicând legile electrolizei și știind că la reducerea ionului de argint este acceptat un electron (n = 1), se calculează durata electrolizei: = 40,53 s b) Masa molară a azotatului de argint este: = 170 Cantitatea de azotat de argint ce conține masa de argint care se depune prin metoda galvanică este: = 535,5 mg⋅ Volumul de soluție salină ce conține această masă de substanță este: = 63 cm3 Luând
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
3 O2 = 2 Cu2O + 2 SO2↑ Cu2S + 2 Cu2O = 6 Cu↓ + SO2↑ Reacția chimică globală care descrie acest proces este: 3 Cu2S + 3 O2 = 6 Cu↓ + 3 SO2↑ Masa de sulfură cuproasă din minereul considerat este: = 80 kg Știind masa molară a sulfurii de cupru (I): = 160 se determină masa de cupru care s-ar fi preparat dacă reacțiile ar fi fost totale: = 64 kg Cantitatea de cupru care se obține, însă, în realitate este: = 48 kg Probleme propuse 1 Se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
obține, însă, în realitate este: = 48 kg Probleme propuse 1 Se supune reducerii cu hidrogen un amestec de oxid cupric și oxid feric. Știind că, în urma reacției, masa amestecului scade cu 28%, să se determine compoziția procentuală - raportată masic și molar - a amestecului inițial. 2 Cel care a obținut pentru prima dată siliciul a fost Berzelius. În 1822, el a redus tetrafluorura de siliciu cu potasiu la temperatura de 400°C. Să se determine cantitatea de siliciu care se obține, cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și oxidul său se dizolvă într-o cantitate dublă de apă, rezultând o soluție cu concentrația de 37,026%. Știind că oxidul conține 72,766% metal, se cer: a) natura metalului alcalin; b) compoziția amestecului (în procente masice și procente molare); c) cantitatea de magneziu necesară pentru a pune în libertate metalul alcalin prezent în 500 g soluție. a) Fie M metalul alcalin necunoscut. Oxidul său poate fi un oxid, un peroxid sau un superoxid; ca urmare, formula moleculară acestuia va
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
magneziu necesară pentru a pune în libertate metalul alcalin prezent în 500 g soluție. a) Fie M metalul alcalin necunoscut. Oxidul său poate fi un oxid, un peroxid sau un superoxid; ca urmare, formula moleculară acestuia va fi M2Ox. Masa molară a oxidului metalic se calculează cu relația: Ca urmare, proporția de metal din oxid se calculează cu relația: care permite exprimarea masei atomice a metalului AM în funcție de numărul de atomi de oxigen x din molecula de oxid: AM = 21,375x
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
amestec (exprimate în grame). Ca urmare, este valabilă relația : a + b = 100 g Reacțiile care au loc la tratarea cu apă a amestecului sunt: 2 Rb + 2 H2O = 2 RbOH + H2↑ 2 RbO2 + 2 H2O = 2 RbOH + H2O2 + O2↑ Masele molare ale superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]