1,315 matches
-
cuprinse între 1,7-2,9° C. Peisajul din Rezervația Codrul Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a celor ierbacee. Vegetația
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a celor ierbacee. Vegetația forestieră este dominată de molid (Picea abies), sporadic, mai apare scorușul (Sorbus aucuparia), plopul tremurător (Populus tremula), diferite sălcii (Salix cinerea, Salix pentandra). Vegetația este specifică pădurilor de molid, cu câteva elemente endemice precum mușchii Buxbaumia viridis și Dicranum viridis, descoperite recent în cadrul proiectului de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a celor ierbacee. Vegetația forestieră este dominată de molid (Picea abies), sporadic, mai apare scorușul (Sorbus aucuparia), plopul tremurător (Populus tremula), diferite sălcii (Salix cinerea, Salix pentandra). Vegetația este specifică pădurilor de molid, cu câteva elemente endemice precum mușchii Buxbaumia viridis și Dicranum viridis, descoperite recent în cadrul proiectului de cercetare NATFORMAN, exemplare foarte rare în flora Europei și pe cale de dispariție. Pătura ierbacee este constituită din ferigi (Athyrium filixtemina, Dryopteris filix - mas, Polypodium
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
rezervației se întâlnește o pădurea plurienă cu structură pe verticală, arborii având vârste diferite, parte dintre ei cu formă columnară datorită adaptărilor la căderile masive de zăpadă, apărute ca forme de adaptare postglaciară. Forma columnară este caracteristică genotipului primordial al molidului natural. Din cauza condițiilor climatice (temperaturi scăzute, vânturi puternice, căderi masive de zăpadă), arborii nu trec de vârsta de 180 - 200 de ani. Stadiul 2: Colonizarea cu specii de briofite de talie mică (specii hepatice), inclusiv Buxbaumia atinge procent de acoperire
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
doborât, grosimea stratului de mușchi ajungând până la la 2 cm. Este prima fază în care se instalează puieții, care găsesc o primă sursă de elemente organogene apărute prin descompunerea substanțelor organice rezultate din stadiul 1. Important este că semințele de molid pot germina, dar nu rezistă decât câteva luni, datorită unei cantități insuficiente de nutrienți. Până la stadiul 2 pot trece și până la 20 ani. Stadiul 3: Apare după 30 de ani, iar trunchiurile căzute la pământ sunt colonizate de specii de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
de descompunere, pe circa 50% din suprafață sunt deja instalați puieții, care au căpătat vigoare în creștere. Înălțimea puietului poate ajunge până la 50 cm, între puieți găsinduse diferite specii de briofite, menținându-se stabilitatea biocenozei. Stadiul 5: Pe lângă puieții de molid, care au înălțimi mai mari de 50 cm, apar alte briofite de talie mare precum și ferigi sau alte specii de plante ierboase și lemnoase. Datorită concurenței numărul final al puieților se diminuează până la 1 puiet la 3-4 m2, care ating
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
apar alte briofite de talie mare precum și ferigi sau alte specii de plante ierboase și lemnoase. Datorită concurenței numărul final al puieților se diminuează până la 1 puiet la 3-4 m2, care ating vârste de 15-20 ani. Stadiul 6: trunchiurile de molid colonizate inițial dispar în mare parte prin descompunere, rădăcinile puieților ajungând la sol, înălțimea acestora ajungând la o medie de 130 cm. Aceștia sunt mai rari și se găsesc la o distanță de 1,5 - 2 m unul față de celălalt
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și până pe la jumătatea lui septembrie, munc eam pe unde găseam, dar mai ales la... canton. La plivit buruiene în pepinieră, de exemplu. Acolo, cât era ziua de lungă, vara, smulgeam buruienele de pe straturile plantate cu semințe de brad alb, molid sau pin, pentru a preveni sufocarea dezvoltării puieților care aveau deja o înălțime de 10 25 cm. Muncă de loc lesnicioasă pentru că tot timpul eram supra vegheați de către pădurarii care ne însoțeau pas cu pas și ne îndemnau să nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
virgine”, pagini care-și aveau „binemeritată faimă și-n lumea științifică a străinătății”: la vremea respectivă, în 1942-1943, 45% din pământul Bucovinei e pădure; la 1899 din 10.441 km2 peste ½ (5325 km2) era pădure, pădurea seculară de la Slătioara - unde „molidul și bradul e de 300-400 de ani și mai bine”, unde monumentele naturale devin monumente naționale... La 22 august 1942 - spune „Bucovina turistică” a lui Leca Morariu - în registrul Fondului religionar Cernăuți erau declarate monumente ale naturii 274,24 ha
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În sfârșit, iată un om care râde! Galiție țară pustie, țară tristă! La ora 9 Chedorow. La 10 și ceva ajungem la Lemberg gară de mare capitală, acoperită și cu mai multe peroane. Stăm o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în rând cu coadă la stațiunile de tramvai. Academia de științe a U.R.S.S. președinte: Vladimir Leontievici Komarov. Discuții privitoare la problema agrară. Împământenirea nu soluționează. Socializarea e singura cale. 13.VI.1945 Vizităm grădina. Plante de Predeal și Sinaia. Molizi, plopi tremurători, jugastri. 14.VI Vremea urmează a fi deosebit de agreabilă. Vizităm Moscova. Cremlinul îți face o mare impresie prin grandoarea și noutatea lui arhitectonică. (stil italian) O curiozitate, marea biserică a sfântului Vasile, din latura cetății Cremlinului. Străzi foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari de apă, inginerii au înghețat-o și au săpat în stâncă. Sara plecăm la Leningrad, ora 6. Tren domol, vagoane cu paturi, ceaiu. 25 Iunie, luni Ajungem la amiază. Am străbătut o întinsă regiune de mlaștini și păduri: sălcii, molid și pin, mesteacăn și plop. Sate foarte rare. Distrugeri de război. Am vizitat cu automobilul și pe jos Leningradul Nevschi Prospect Cheiurile Nevei Palatul de iarnă Grădina de vară Ermitajul Palatul lui Petru cel Mare (casă modestă) cu grădină în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a scăpat poate pentru totdeauna de bestia războinică. * Syringa Josica un fel de liliac care crește și în munții apuseni. Floarea mai bogată. 1. Călătorie cu avionul. Moscova. Uzkoe și parcul, liliacul, cucul și privighetorile, flora de munte, mesteacăn și molid. Delegațiile poloneză și ucrainiană. Serată la Uzkoe. 2. Priveliști din Moscova. Biblioteca Lenin. Voks. Editura în limbi străine. Muzeul. Cremlinul și Metropolitanul. 3. Colhozul. 4. Institutul lui Nicolai Vasilievici Țâțân. 5. Petrogradul. Leningrad. joi, 28.VI Satul unde s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul spiritual defrișat de semne ale trecerii, teritoriu „pe care vor fi înscrise revelațiile succesive destinate formării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un echilibru secular cu mediul, deci pot fi considerate reprezentative. Concret, poalele muntelui, altitudinile mici deci, care nu se deosebesc cu nimic de orice deal, sunt populate de stejar. Mai sus, e prezent fagul. Înălțimile sunt dominate de brad și molid, iar creasta muntelui de jnepeni și ienuperi. Iar dacă muntele e Încă mai Înalt, mai e loc doar pentru licheni care, deși nu sunt plante lemnoase, trăiesc cu secolele. Dar să vedem ce ne spun toate acestea, procedând invers. E
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a fi oameni, adică - pe atunci - stăpânii lumii. E vorba de ceea ce tăiem, “Împodobim” - de parcă natura n’a pus În el destulă frumusețe - și-i cântăm “o, brad frumos”, deși agonia nu-i deloc frumoasă... Iar pe urmă, dacă e molid, Îl Înjurăm măturând ácele scuturate, ce sfârșesc, laolaltă cu scheletul, undeva la marginea orașului, Între sticle, oase și coji de cartofi. “Frumoasă” soartă pentru unul dintre cele mai pure exemple de negentropie... Poate el n’ar avea nimic Împotriva jertfirii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU Paul Eugen „Astăzi, în zi de Ianuarie, 26, când primul om al celor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tulpină dreaptă pe toată înălțimea sa, are frunze aciculare, persistente, flori și semințe în conuri erecte. Lemnul lui moale și elastic e mult folosit în industria de construcții și pentru lucrările de tâmplărie. O foarte apropiată rudă a sa este Molidul, cunoscut și sub numele de molift (Picea abies), este tot un pinaceu rășinos ca și bradul, are o coroană piramidală înaltă până la 35 de metri, uneori chiar mai mult, lemnul său e folosit în construcții dar și mai ales în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot un pinaceu rășinos ca și bradul, are o coroană piramidală înaltă până la 35 de metri, uneori chiar mai mult, lemnul său e folosit în construcții dar și mai ales în producția de celuloză, și de instrumente muzicale. Din scoarța molidului se extrage taninul, mult folosit în industria încălțămintei, de fapt la tăbăcitul pieilor necesare acesteia. Ienupărul (Juniperus communis) este un arbust din familia cupresaceelor , mult ramificat, având frunze aciculare, persistente, conuri (pseudobace), sferice, negre albăstrui, conținând ulei ce le face
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dimineți reci și brumă de îți dădea impresia că a nins, cu culorile ei, de la galben crem deschis până la roșu bordo, de la verdele cremgălbui la verdele intens al pinilor înalți ca niște catarge de corăbii, de la verdele gri închis al molidului la strălucirea orbitoare în razele de soare, de o blândețe câteodată neobișnuită a brazilor arginti în adierea vântului, care era pe deplin stăpânul, indiferent de anotimp, acestei localități răsfirată pe văile și colinele defrișate de primi coloniști veniți aici din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Astra Bănățeană” din Timișoara cu tema: „Formarea poporului român și a limbii române” 17.X. Un grup de 6 membri ai filialei de la Sângeorz Băi, au mers la filiala din Nisporeni, Rep. Moldova, unde au plantat 500 de puieți de molid În jurul cimitirului eroilor români. Sau distribuit, de asemenea, 500 exemplare carte școlară pentru liceul din Nisporeni, cadouri și material didactic pentru Grădinița nr. 5 din Nisporeni. 18.X. Transport de cărți cu caracter didactic la Pivniceni, Raion Dondușeni, Rep. Moldova
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
asimilări normale. Fascinat de detalii și subtilități, mi-am forțat, nu o dată, inutil, metabolismul intelectual. Am sărit peste etapa „rumegării” cunoștințelor, a reflecției, mai ales în epoca „buletinelor informative”, numeroase la începutul anilor ’70. Eram încărcat de amănunte ca un molid de ace și, pe deasupra, euforic. Credeam că nu se vor scutura niciodată. Eroarea am resimțit o nu în fața unor erudiți, ci în a unor interlocutori de o relativă simplitate. Cîte un „cum?” și cîte un „de ce?” (naiv, fără intenție de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o componentă comună a mai tuturor rășinilor de pe muguri, ca și acizii ferulic și cafeic (Mateescu, 2005). Acizi aromatici nesaturați: acidul cafeic și acidul ferulic (acidul 4-oxi3-metoxicinamic). Acest component provine în propolis în special din rășina de pin și de molid. Alte cinci substanțe au fost identificate atât în propolis cît și în mugurii de plop: chrizina, tectochrizina, galangina, izalpinina și pinocembrina (Păunescu et al, 1988). Flavonoizii existenți în propolis Flavonoizi existenți în propolis: flavone, flavonoli și flavonone, compuși fenolici și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]