1,112 matches
-
care se opunea proiectelor acelora care, îndepărtați de la putere, aspirau să restabilească autonomia municipală. Atunci când spiritul comunal a reapărut temporar, cu ocazia Ligii (1585-1594), apoi cu ocazia Frondei (1648-1653), reprimarea lui a însemnat o și mai mare înăsprire a tutelei monarhice. Aceasta a corupt toate vechile proceduri de desemnare a elitelor în favoarea numirii de către rege. Astfel, Ludovic al XIV-lea putea să-l anunțe pe domnul Le Pelletier, fără să se ferească, într-un loc public, că "a fost ales starostele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în consecință, aceea a intendenților săi, necesitatea de a controla agitația populară ură surdă împotriva monarhismului centralizator, toate acestea i-au făcut pe burghezii orașelor să constituie, începând cu luna iulie 1789, noile municipalități. Orașele regelui se eliberează de centralismul monarhic. "În 1789, dispariția puterii centrale oferea orașelor ocazia de a redeveni acele "comune" liber administrate, după care erau nostalgice"5. Societățile populare pe care le admira Hannah Arendt întruchipau în maniera cea mai distinsă această socialitate politică a orașului: ele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a compromite existența colectivității.5 Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban Capitolul 1 Crearea orașului modern Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația Flagelurile orașului Fie că a fost făcută în numele statului monarhic, fie în numele Bisericii sau al burgheziei, guvernarea orașului a constat mult timp doar în înfrumusețarea sau în dotarea sa cu comodități suplimentare. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ghidate de considerente de prestigiu și de agrement, dar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
masei și a elementelor; depu tat supleant în timpul Revoluției, a făcut parte din comisia însărcinată cu stabilirea sistemului metric; a fost executat la 8 mai 1794, în calitatea lui de fost fermier general - rang înalt în sistemul fiscal al guvernării monarhice. LEDRU-ROLLIN, ALEXANDRE AUGUSTE ăParis, 1807 -Fontenay-aux-Roses, 1874). Fiu de medic, debutează ca avocat în 1830 și se afiliază partidului republican. Orator de talent, devine unul dintre primii deputați radicali, iar în 1843 lansează Reforma, organ al radicalismului. La 24 februarie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei perioade a ajuns John Locke(1632-1704). El a avut un rol decisiv în fundamentarea spirituală a puterii burgheze monarhice din Anglia. Concepția sa a reprezentat expresia disponibilității burgheziei engleze predispuse la compromisuri, pe plan ideologic și existențial, cu vechile suprastructuri ale scolasticii. 1. Cele două izvoare ale experienței Deja din start, sistemul lui Locke a purtat nota duplicității asupra
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ediție de data aceasta tematică, în trei volume, aparține lui Cassian Maria Spiridon 166: primul volum înglobează textele despre distribuția teritorială a românilor (Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Dobrogea), al doilea volum reunește articole referitoare la problemele economice, istorice, culturale și monarhice, iar cel de-al treilea include paginile despre religie, parlament, guvern și învățământ. Organizarea tematică a materialului permite urmărirea în diacronie a concepțiilor politice eminesciene, a nuanțelor pe care le înregistrează scrisul gazetarului pe parcursul carierei jurnalistice, dar exclude textele care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de cei mai bogați, girează interesele cetății; ea veghează liniștea prin întreținerea zidurilor de apărare și printr-o bună poliție internă și ridică în acest scop impozitele necesare; dar această autonomie se vede puțin cîte puțin redusă din cauza creșterii autorității monarhice, mai ales începînd cu Ludovic al XIV-lea. În acest cadru urban, parohia sau cartierul și, mai ales, apartenența la o aceeași meserie, corp sau comunitate sînt cele care constituie solidarități fundamentale. Tensiunile sociale. Dar aceste cadre de siguranță au
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Hristos. Dar, în secolul al XVI-lea, se vede pretutindeni în ei un pericol pentru ordinea socială și se încearcă închiderea lor pentru a-i pune la muncă. Această tentativă de strîngere masivă a săracilor, reluată în special de autoritatea monarhică la mijlocul secolului al XVII-lea, se soldează, de fapt, cu un eșec: locurile de internare sînt insuficiente, iar vagabonzii prea numeroși. Pe de altă parte, viața socială nu merge fără tensiuni. Cînd survine o recoltă slabă, cînd impozitele regale devin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prea grele, atunci nemulțumirea populară poate izbucni într-o revoltă violentă: după o scurtă explozie de mînie, adesea ucigătoare, "emoția", fără program precis, adesea fără șef, cade de la sine sau este obiectul unei dure reprimări. Ultimul cuvînt rămîne totdeauna statului monarhic, care, bazîndu-se pe teama care pune foarte repede stăpînire pe toți cei avuți, face să se respecte ordinea, oricît ar costa. DOCUMENT 1 O familie sub Vechiul Regim Louis Simon, născut în 1741, în La Fontaine-Saint-Martin, mică parohie rurală din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stăpînă peste Milano și Napoli, dar păstrează cele Trei-Episcopate în ciuda protestelor împăratului Ferdinand. Întărirea autorității regale sub Francisc I și Henric al II-lea Puterile regelui. Sub Francisc I și Henric al II-lea, Franța cunoaște o întărire a autorității monarhice. Concepția însăși despre puterea regală tinde să evolueze. Noțiunea medievală a regelui ca prim suzeran, vîrf al piramidei feudale, deținînd prin încoronare un caracter religios, se completează cu trăsături împrumutate din dreptul roman: regele este singurul suveran în regatul său
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și avea să permită protestanților francezi să-și exercite în pace religia. Restaurarea autorității regale. Regele, care are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe care îl va face duce de Sully, sau de catolici care i s-au raliat încă din timpul Ligii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Puy în 1577. Ele puneau în joc, în general, efective mici, dar deplasarea acestor trupe trăind pe spinarea ținutului avea consecințe dramatice pentru locuitori, fără să mai socotim și faptul că soldații contribuiau adesea la răspîndirea ciumei. DOCUMENT 2 Loialitate monarhică, patriotism și toleranță în 1610 Protestantul Philippe Duplessis-Mornay (1549-1623), guvernator al orașului Saumur din 1589, anunță, la 19 mai 1610, adunării orașului, compusă din protestanți și catolici, moartea lui Henric al IV-lea, asasinat cu cinci zile mai devreme. "Domnilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar politica sa de război contra habsburgilor și taxele pe care ea le antrenează suscită vii rezistențe. Această politică, continuată de Mazarin, în timpul minoratului lui Ludovic al XIV-lea, provoacă un război civil, Fronda, care se termină cu triumful autorității monarhice. Ludovic al XIII -lea și Richelieu (1610-1643) Tulburările de la începutul domniei. Ludovic al XIII-lea neavînd decît nouă ani la mortea tatălui său, regina mamă Maria de Medici exercită regența. Dar, fără experiența treburilor statului, ea se lasă dominată de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un întreg plan al civilizației înseși a acestei prime părți a secolului al XVII-lea. Într-o țară abia refăcută din tulburările secolului precedent, o nobilime turbulentă încearcă, fie prin complot, fie prin război civil, să se opună progresului absolutismului monarhic, referindu-se la vechile valori cavalerești sau feudale, în timp ce, copleșită de impozite, populația se revoltă în strigăte de "Trăiască regele fără gabelă (taxă pe sare)" și găsesc adesea în clerul sau seniorul local un apărător contra cerințelor comisarilor regali (document
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Nașterea clasicismului. Dar această Franță barocă este de asemenea traversată de puternice curente opuse, făcute din ordine, măsură, atașament față de reguli. Așa se întîmplă în politică cu eforturile lui Richelieu și ale lui Mazarin pentru a face să triumfe ordinea monarhică față de toate forțele centrifuge. La fel în literatură cu crearea în 1635 a Academiei Franceze și cu succesul primelor tragedii ale lui Corneille, care pregătesc triumful idealului clasic. La fel în domeniul gîndirii cu publicarea în 1637 a Discursului asupra
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care, menajîndu-l pe tînărul rege, îl înțeapă cu cruzime pe cardinal, căruia i se reproșează că înmulțește taxele și impozitele. Acest cîntec, așa-zis popular, este fără îndoială opera unui om de condei parizian. DOCUMENT 2 Opozițiile la întărirea puterii monarhice sub Ludovic al XIII-lea În septembrie 1636, Jean d'Etampes, comisar al regelui, este trimis la Rennes, sediul parlamentului provinciei Bretagne și capitală a provinciei, pentru a ridica un împrumut forțat de la parlamentari. De la unirea sa cu Franța (1532
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unității religioase. Dorința sa de hegemonie în Europa îl antrenează, începînd cu 1672, în războaie aproape continui care compromit opera de redresare financiară și economică întreprinsă de Colbert. Dar scriitori și artiști clasici asigură domniei sale o mare strălucire. Întărirea autorității monarhice și realitățile economice Regele și colaboratorii săi. Imediat după moartea lui Mazarin, 9 martie 1661, Ludovic al XIV-lea, care avea atunci 22 de ani, își anunță dorința de a conduce de acum încolo el însuși, fără prim ministru. Gustul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și raportori la Consiliul de stat și care are competență administrativă, legislativă și mai ales judiciară. Intendentul în provincie. Imediat după luarea puterii, Ludovic al XIV-lea, ajutat de Colbert, se dedică operei de restaurare a ordinii și a autorității monarhice, amorsată de Mazarin după Frondă. Marile organe ale statului, clerul, nobilimea, parlamentele, sînt strict supravegheate. Guvernatorii de provincie, toți mari seniori, sînt invitați să locuiască la Curte. Stările provinciale, acolo unde există, și municipalitățile trebuie să accepte intervențiile constante ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai mare manifestare de artă clasică. Totuși, această strălucitoare reușită nu trebuie să eclipseze marile construcții pariziene ale aceleiași epoci, piețele regale Victoires și Louis-le-Grand (astăzi Vendôme), colegiul Quatre-Nations (astăzi Institut), Hôtel des Invalides. Reversul Marelui Secol. Splendorile "marii arte monarhice" nu pot face să fie uitat ceea ce a putut fi numit "reversul Marelui Secol": agravarea soartei celor mai mulți, la sfîrșitul domniei, din cauza războaielor continui și a presiunii fiscale pe care ele o antrenează (documentul de mai jos); înfrîngerile militare ale Războiului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre propriile lor valori. Această tentativă de culturalizare, cel mai adesea insidioasă, răspunde totodată pretențiilor absolutiste și centralizatoare ale statului monarhic și voinței bisericii de a purifica religia populară de toate elementele sale considerate *superstițioase. Atacată din exterior, amenințată din interior de lenta contaminare a scrisului și de regresul analfabetismului, cultura populară reușește totuși să supraviețuiască cu credințele și practicile sale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
financiară. Impopularitatea regelui este și mai mare, mai ales de cînd Madame du Barry, foarte hrăpăreață, este amantă en titre (1769). Cînd Ludovic al XV-lea moare de variolă la 10 mai 1774, opoziția parlamentară este aparent învinsă, dar instituția monarhică este profund discreditată. Începutul domniei lui Ludovic al XVI-lea (1774-1789) Nepot al lui Ludovic al XV-lea, noul rege are douăzeci de ani. Greoi și timid, el nu este lipsit de calități, dar manifestă foarte devreme un caracter slab
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de franci. Vîrsta pentru a fi elector este coborîtă de la 30 la 25 de ani; pentru a fi eligibil, de la 40 la 30. Revoluția din Iulie are o dublă semnificație, politică și socială. Ea confirmă victoria suveranității naționale asupra dreptului monarhic, victoria burgheziei liberale asupra aristocrației și clerului. 1830 este într-adevăr reușita lui 1789. Regimul se sprijină pe o miliție burgheză: garda națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și care pot să-și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al IV-lea, 190 Ridicarea regatului sub Henric al IV-lea (1598-1610), 191 Edictul din Nantes, 191 Restaurarea autorității regale, 192 Sully și redresarea financiară și economică, 192 Documente: 1. Un episod din războaiele religioase în Auvergne, 193 2. Loialitate monarhică, patriotism și toleranță în 1610, 195 16. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia, 205 Tratatul din Pirinei, 207 Documente: 1. O mazarinadă, 207 2. Opozițiile la întărirea puterii monarhice sub Ludovic al XIII-lea, 209 17.Domnia personală a lui Ludovic al XVI-lea (1661-1715), 211 Întărirea autorității monarhice și realitățile economice, 211 Regele și colaboratorii săi, 211 Intendentul în provincie, 213 Colbert, finanțele și economia, 213 Afacerile religioase
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ani și tratatele din Westfalia, 205 Tratatul din Pirinei, 207 Documente: 1. O mazarinadă, 207 2. Opozițiile la întărirea puterii monarhice sub Ludovic al XIII-lea, 209 17.Domnia personală a lui Ludovic al XVI-lea (1661-1715), 211 Întărirea autorității monarhice și realitățile economice, 211 Regele și colaboratorii săi, 211 Intendentul în provincie, 213 Colbert, finanțele și economia, 213 Afacerile religioase, 214 Gallicanismul și jansenismul, 214 Revocarea Edictului din Nantes, 215 Reforma catolică, 216 Războaiele Olandei și ale Ligii de la Augsburg
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]