802 matches
-
multe planuri pentru Slovacia. Decizia finală a lui Hitler a fost să creeze un stat separat slovac aflat sub „protecția” Germaniei, care să reprezinte o bază strategică de atac împotriva Poloniei. Pe 13 martie 1939, Hitler l-a invitat pe monseniorul Jozef Tiso (fostul premier al Slovaciei autonome, înlăturat prin forță de trupele cehe cu câteva zile mai înainte) la Berlin, pentru a-l îndemna să proclame independența Slovaciei, alternativa fiind împărțirea țării între Ungaria și Polonia. Această posibilitate a fost
Istoria Slovaciei () [Corola-website/Science/323173_a_324502]
-
O măsură a importanței apartenenței etnice și a importanței autonomiei slovacilor a fost poate apelul lansat de un scriitor slovac în 1968 pentru o evaluare istorică mai pozitivă a Republicii Slovace. Deși ca marxist, el considera că „statul clerico-fascist” al monseniorului Jozef Tiso fusese o aberație politică, el recunoștea că „Republica Slovacă a existat ca stat național al slovacilor, singurul în istoria noastră. . . ." Sentimente comparabile au ieșit la suprafață din când în când în anii 1970 în scrisori către redacția Pravda
Slovaci în Cehoslovacia (1960-1990) () [Corola-website/Science/323175_a_324504]
-
există un catalog informatic. O parte din obiectele Bibliotecii Apostolice Vaticane sunt expuse în prezent în Muzeul Bibliotecii Apostolice Vaticane al Muzeelor Vaticane. Accesul în Biblioteca Apostolica Vaticană este permis doar docenților și cercetătorilor universitari. Actualul prefect al Bibliotecii este Monseniorul Cesare Pâșini; din 25 iunie 2007 până în 9 iunie 2012 bibliotecar al "Sfintei Biserici Române" a fost cardinalul Raffaele Farina.
Biblioteca Apostolică Vaticană () [Corola-website/Science/323191_a_324520]
-
a fost conferită în Bazilica Sfântul Petru din Roma, de către papa Ioan Paul al II-lea, la 6 ianuarie 2003. La 30 ianuarie 2008 Eparhia de Prešov este ridicată de către papa Benedict al XVI-lea la rangul de arhiepiscopie, iar monseniorul Ján Babjak a devenit primul arhiepiscop al Arhiepiscopiei de Prešov și mitropolit Bisericii Greco-Catolice din Slovacia.
Ján Babjak () [Corola-website/Science/324518_a_325847]
-
1934). "" s-a născut la Beratzhausen, în Bavaria, Germania, la 14 decembrie 1883. A fost hirotonit preot la 10 februarie 1907 și a fost trimis în China, în Vicariatul Apostolic din Sud-Shandong, administrat de "Societas Verbi Divini" (în ) și de Monseniorul Henninghaus. În anul 1925, vicariatul a creat Prefectura Apostolică de "Tsingtao" (Qingdao), iar Monseniorul Georg Weig a fost numit în fruntea acestei instituții bisericești, la 18 martie din același an. A fost consacrat episcop "in partibus" de Antandrus, la 23
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
fost hirotonit preot la 10 februarie 1907 și a fost trimis în China, în Vicariatul Apostolic din Sud-Shandong, administrat de "Societas Verbi Divini" (în ) și de Monseniorul Henninghaus. În anul 1925, vicariatul a creat Prefectura Apostolică de "Tsingtao" (Qingdao), iar Monseniorul Georg Weig a fost numit în fruntea acestei instituții bisericești, la 18 martie din același an. A fost consacrat episcop "in partibus" de Antandrus, la 23 septembrie 1926. Prefectura a fost ridicată la Vicariat apostolic, în iunie 1928. A hotărât
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
23 septembrie 1926. Prefectura a fost ridicată la Vicariat apostolic, în iunie 1928. A hotărât construirea unei catedrale la Qingdao, "Catedrala Sf. Mihail", care a fost realizată între anii 1931 - 1934. Catedrala a fost consacrată / sfințită la 28 octombrie 1934. Monseniorul Georg Weig a murit la 3 octombrie 1941, în timp ce orașul Qingdao era sub ocupație japoneză (1938 - 1945). A fost înmormântat în "catedrala Sf. Mihail", pe care a ctitorit-o. După moartea episcopului "Georg Weig", i-a urmat în episcopat, un
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
Weig a murit la 3 octombrie 1941, în timp ce orașul Qingdao era sub ocupație japoneză (1938 - 1945). A fost înmormântat în "catedrala Sf. Mihail", pe care a ctitorit-o. După moartea episcopului "Georg Weig", i-a urmat în episcopat, un chinez, Monseniorul Thomas Tien Ken-sin, la 10 noiembrie 1942, cel care, în 1946, a fost creat cardinal de Papa Pius al XII-lea. Monseniorul "Thomas Tien Ken", a fost primul cardinal chinez. În anul 1952, Catedrala a fost închisă de noile autorități
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
Mihail", pe care a ctitorit-o. După moartea episcopului "Georg Weig", i-a urmat în episcopat, un chinez, Monseniorul Thomas Tien Ken-sin, la 10 noiembrie 1942, cel care, în 1946, a fost creat cardinal de Papa Pius al XII-lea. Monseniorul "Thomas Tien Ken", a fost primul cardinal chinez. În anul 1952, Catedrala a fost închisă de noile autorități comuniste chineze, iar Gărzile Roșii, în timpul Revoluției Culturale, au vandalizat-o. A fost redeschisă în 1981. În aprilie 2008, eparhia romano-catolică de Qingdao
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
de merite semnificative, episcopii pot solicita acordarea în mod direct a titlului de pronotar apostolic supranumerar, fără îndeplinirea condiției ca persoana candidată să fi împlinit vârsta de 55 de ani și 20 de preoție. Pentru fiecare dieceză, numărul total de Monseniori (pronotari, prelați și capelani) nu trebuie să depășească 10% din numărul membrilor clerului. "Protonotarii Apostolici supra numerum" sau supranumerari "ad vitam" sunt și canonicii prelați ai celor trei bazilici papale de la Roma, de la data preluării funcției, și canonicii prelați ai
Pronotar apostolic () [Corola-website/Science/328126_a_329455]
-
este atribuit, de obicei, la cererea episcopului diecezei pentru preoți considerați merituoși, deși foarte rar în comparație cu celelalte titluri onorifice. Sunt pronotari apostolici și canonicii catedralelor din Milano, Bergamo, Genova, Veneția, Napoli și Palermo. Lor li se adresează cu formula de Monsenior și au anumite privilegii, precum și niște veșminte ecleziastice distincte de ale celorlalți preoți. Pronotarii apostolici sunt membri ai administrației pontificale. Veșmintele folosite de prelații de onoare ai Sanctității Sale sunt prevăzute în Instrucțiunea Secretariatului de Stat "„Ut sive sollicite”" cu privire la
Pronotar apostolic () [Corola-website/Science/328126_a_329455]
-
poate fi acordat preoților din clerul secular care au cel puțin 35 de ani și 5 ani de preoție (10 pentru clerul din serviciul diplomatic al Sfântului Scaun și pentru funcționarii din Curia Romană). Pentru fiecare dieceză, numărul total de Monseniori nu trebuie să depășească 10% din numărul membrilor clerului. Este o practică comună atribuirea acestui titlu către preoții foarte bătrâni sau cu merite deosebite; nu de puține ori, în trecut, a fost acordat și preoților cu origini nobile. În conformitate cu scrisoarea
Capelan al Sanctității Sale () [Corola-website/Science/328125_a_329454]
-
Roma și a catedralei din Lodi poartă acest titlu deține acest titlu "durante munere" (adică în timp ce dețin acea însărcinare). Titlul nu mai expiră, dar necesită reînnoire la moartea Papei care l-a acordat. Lor li se adresează cu formula de Monsenior și au anumite privilegii, precum și niște veșminte ecleziastice distincte de ale celorlalți preoți. Veșmintele folosite de capelanii Sanctității Sale sunt prevăzute în Instrucțiunea Secretariatului de Stat "„Ut sive sollicite”" cu privire la veșmintele, titlurile și însemnele cardinalilor, episcopilor și prelaților minori, promulgată
Capelan al Sanctității Sale () [Corola-website/Science/328125_a_329454]
-
și bogăție a imaginației unui geniu ar fi putut să îl facă să dea simplelor povestiri ale călugăriței umile o strălucire și o perfecțiune a detaliilor care nu îi aparțineau. Acestor obiecții nu putem decât să le răspundem prin cuvintele Monseniorului de Cazales, care în prefața la traducerea în franceză a „Dureroaselor Patimi” spune că „o suficientă garanție a bunei credințe a lui Clement Brentano este dată de faptul că și-a dedicat întreaga viață unei sarcini pe care o considera
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
Ceahlău. Ulterior, marele paharnic Gheorghe Coci a donat și alte moșii cumpărate în această zonă. Vasile Lupu a întărit mănăstirii toate aceste moșii printr-un act din 24 august 1646, acel privilegiu. Aflat în Moldova ca prefect al misiunilor catolice, monseniorul Vito Piluzzi din Vignanello menționează existența unei mănăstiri ortodoxe la Hangu într-un raport către Congregația De Propaganda Fide, scris la Baia în 26 august 1671. La începutul anului 1672, Șerban Cantacuzino, viitorul domn al Țării Românești (1678-1688), a fugit
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Ioan Paul al II-lea, la data de 11 februarie 2005, ziua sărbătorii Notre-Dame de Lourdes. El succede cardinalului Lustiger care era în funcție din 2 februarie 1981 și care demisionase la vârsta de 75 de ani, după cum cere regulamentul. Monseniorul a fost instalat la 5 martie 2005 devenind astfel cel de-al 30-lea arhiepiscop al Parisului. La 9 martie 2007 a fost numit membru al "Congregației pentru Episcopi" de către papă Benedict al XVI-lea. A dat cuminecarea / împărtășania și
André Vingt-Trois () [Corola-website/Science/328862_a_330191]
-
de 75 de ani, József Tempfli și-a anunțat intenția de retragere din funcția de episcop de Oradea Mare (conform Codului de drept canonic). Papa Benedict al XVI-lea l-a numit la 23 decembrie 2008 la conducerea diecezei pe monseniorul . El a fost consacrat ca episcop la 7 martie 2009 în catedrala romano-catolică „Sfânta Maria” din Oradea de către episcopul Martin Roos de Timișoara, asistat de arhiepiscopii Ioan Robu de București și Balázs Bábel de Kalocsa-Kecskemét.
László Böcskei () [Corola-website/Science/334977_a_336306]
-
nou în 1790. Sub Primul Imperiu, în 1804, închisoarea a găzduit prizonieri condamnați în conspirația lui Cadoudal împotriva lui Napoleon Bonaparte. S-a folosit în 1811 pentru câțiva înalți demnitari ai Bisericii Romano-catolice, care se opun încălcării ale prerogativelor Papei: Monseniorul Hirn, episcopul din Tournai, Monseniorul de Broglie, episcopul din Ghent, și Monseniorul de Boulogne, episcopul din Troyes. Acesta a fost ținut în detenție încă o dată în 1813. Cu această ocazie, a realizat în celula sa fresce păstrate până în prezent. După
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
Imperiu, în 1804, închisoarea a găzduit prizonieri condamnați în conspirația lui Cadoudal împotriva lui Napoleon Bonaparte. S-a folosit în 1811 pentru câțiva înalți demnitari ai Bisericii Romano-catolice, care se opun încălcării ale prerogativelor Papei: Monseniorul Hirn, episcopul din Tournai, Monseniorul de Broglie, episcopul din Ghent, și Monseniorul de Boulogne, episcopul din Troyes. Acesta a fost ținut în detenție încă o dată în 1813. Cu această ocazie, a realizat în celula sa fresce păstrate până în prezent. După căderii Monarhiei din iulie în
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
condamnați în conspirația lui Cadoudal împotriva lui Napoleon Bonaparte. S-a folosit în 1811 pentru câțiva înalți demnitari ai Bisericii Romano-catolice, care se opun încălcării ale prerogativelor Papei: Monseniorul Hirn, episcopul din Tournai, Monseniorul de Broglie, episcopul din Ghent, și Monseniorul de Boulogne, episcopul din Troyes. Acesta a fost ținut în detenție încă o dată în 1813. Cu această ocazie, a realizat în celula sa fresce păstrate până în prezent. După căderii Monarhiei din iulie în 1848, liderii republicani Armand Barbès, François Raspail
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
de 15, destinate vizitatorilor, confesorilor și capelanilor, cât și magistratului din Bezonvaux când acesta se deplasa la abație. Această clădire se afla în fața tindei și turnurilor bisericii la care se ajungea prin galeria situată de-a lungul locuinței abațiale. Camera Monseniorului era cea mai luxoasă (acolo sta Monseniorul de Hontheim când rămânea la abație; secretarul său locuia alături de el). Încăperea, cu plafon în stil francez, planșeu de stejar, era mobilat cu un pat (de ducesă ?) cu perdele verzi, străjac, pat de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
cât și magistratului din Bezonvaux când acesta se deplasa la abație. Această clădire se afla în fața tindei și turnurilor bisericii la care se ajungea prin galeria situată de-a lungul locuinței abațiale. Camera Monseniorului era cea mai luxoasă (acolo sta Monseniorul de Hontheim când rămânea la abație; secretarul său locuia alături de el). Încăperea, cu plafon în stil francez, planșeu de stejar, era mobilat cu un pat (de ducesă ?) cu perdele verzi, străjac, pat de pene, 2 saltele, cu sul de căpătâi
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Aley, Country Club și Heritage. Orașul numără 14 școli - 4 publice și 10 particulare. Cea mai însemnată și una din cele mai bune din Liban este Colegiul Universal din Alley (Universal College of Alley) (UCA), întemeiat în anul 1907 de către monseniorul Shebl Khoury. Există și două universități: Universitatea Libaneză - Facultatea de Stiinte Economice și Administrație de afaceri, precum și Universitatea modernă de afaceri și știința MUBS. În apropiere de Aley mai află și Universitatea Balamand în localitatea Souk Al Gharb. Aley are
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
Aurel Sergiu Marinescu, Aristide Buhoiu, Petre Popescu, Zahi Pană etc. Printre artiști s-au ilustrat regizorii Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Jean Negulescu, dirijorul Ionel Perlea, interpreții Șerban Lupu, Iolanda Mărculescu etc. În domeniul spiritualității pot fi amintiți episcopul Valerian Trifu, monseniorul Octavian Perlea, Maica Alexandra, preotul Gheorghe Calciu Dumitrasa. Multă vreme s-au aflat în America, în calitate de membri ai Comitetului național român, adevarat guvern în exil, sau ca membri ai Ligii românilor liberi, importante personalități, precum generalul Nicolae Rădescu, Grigore Gafencu
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează, între altele, o importantă contribuție științifică: „O teorie fabricată și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]