KorAP: Find »[drukola/base=monsenior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 >

809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Directorul "Presei Bune" l-a informat pe Cisar cu privire la noul său proiect de înființare a unei reviste: Dacia creștină, în colaborare cu diecezele. Un alt proiect pe care l-a avut și pe care nu a reușit să-l materializeze monseniorul Gabor a fost cel referitor la organizarea unor dezbateri cu caracter național la București, în problema dezvoltării presei catolice din România. Inițiatorul acestui proiect și totodată personajul cel mai dedicat problemei presei catolice din România, intenționa să adune la această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice din România) a stăruit pe lângă toate autoritățile clericale din România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării unui ziar catolic în capitala țării care să-i

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
atât de importantă, s-a declarat foarte bucuros să aloce 50.000 lire anual, pe o perioadă de 3 ani, pentru publicația viitoare"934. Alocarea fondurilor necesare apariției unui cotidian catolic la București a avut succes ca urmare a cererilor monseniorului Gabor. Chestiunea a fost prezentată Papei, care a decis susținerea financiară a acestui proiect pe parcursul a trei ani; în eventualitatea reușitei lui, finanțarea ar fi continuat pentru o perioadă mai lungă de timp935. Gabor a trimis multiple adrese către Vatican

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în care se discuta chestiunea fondării unui ziar în limba română la București. Revenind din vacanța petrecută la Lugoj, Mons. Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ale unor preoți care făcuseră studiile în străinătate: în Germania, Italia, Franța și care au încercat să aducă și în țara noastră modelul presei catolice din acele state), care ulterior au fost însușite și dezvoltate de autoritățile ecleziastice. În 1913, monseniorul Anton Gabor a început publicarea revistei Lumina creștinului, tot ca un proiect pilot, mai mult personal, care însă a reușit să se mențină și să se dezvolte ulterior; inițiatorul (unul dintre cei mai importanți susținători ai presei catolice din România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Pașcani.Cele mai importante funcții pe care le-a deținut au fost cea de redactor al publicațiilor Lumina creștinului (timp de 23 de ani, până la moartea sa) și Sentinela catolică și cea de director al Institutului "Presa Bună"974. Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"975. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei Lumina creștinului, în paginile căreia aproape că nu a fost număr în care să nu publice ceva976. Activitatea monseniorului Gabor a avut ca scop și stabilirea unor legături strânse cu catolicii din Vechiul Regat, cu românii uniți din Transilvania, dar și cu clericii ortodocși din Basarabia, unde în 1935 a înființat o filială a Editurii "Presa Bună" (la Chișinău

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Arte Grafice și Editura Presa Bună au fost înregistrate la Tribunalul Iași985, iar 9 zile mai târziu, episcopul Mihai Robu a solicitat la Inspectoratul Industrial al Regiunii a III-a Iași autorizațiile de funcționare a tipografiei 986. În august 1927, monseniorul Gabor, aflând de proiectul cultural al ministrului Angelescu privind înființarea a 3.000 de biblioteci populare sătești, i-a scris arhiepiscopului Cisar, pentru a interveni la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în vederea distribuirii publicațiilor editate de "Presa Bună", la bibliotecile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scrierea a fost prezentată și promovată în Lumina creștinului și în Sentinela catolică 994. În luna februarie 1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat pe monseniorul Gabor să facă numeroase apeluri la credincioși în vederea susținerii presei catolice: "Faceți ceva pentru presă! Ascultați glasul timpului (...) La foarte multe se gândesc (creștinii): la clopote, la icoane, la zugrăvirea bisericilor și la altele, dar la susținerea presei catolice, nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1934 a coincis cu sărbătoarea de "Cristos Rege"996; această zi s-a dorit a fi de "cercetare a cugetului pentru toți catolicii pentru ca să vadă ce au făcut și ce mai au de făcut în sprijinul presei, o zi ce monseniorul Anton Gabor a vrut-o extinsă în toată țara și sărbătorită cu deosebit interes prin festivaluri, expoziții de cărți și reviste, împărțiri de cataloage, reclame, pentru ca să se deștepte cât mai mult interesul credincioșilor"997. În anul 1935 s-a deschis

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice din Moldova) a decedat 999. Faptul atrăgea după sine și o altă consecință, deoarece fusese desemnat să reprezinte (în primăvara anului în care acesta a murit) presa catolică din România, la Expoziția mondială a presei catolice de la Vatican. Monseniorul a fost înmormântat în cimitirul "Eternitatea" din Iași1000. Directorii și redactorii care i-au succedat 1001 s-au străduit să continuie misiunea începută de el. Inițial, al Doilea Război Mondial nu a dus la întreruperea activității Institutului "Presa Bună", care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Datoriile depășesc suma de 200.000 lire italiene. Mulțumim încă o dată Sanctității sale pentru remarcabilul ajutor de 35.000 lire, acordat anul trecut, plini de credință ne adresăm din nou dumneavoastră pentru a ne ajuta să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori și nunțiului apostolic, rugându-l să intervină pe lângă episcopi în vederea susținerii, dezvoltării și unificării presei catolice din România, fiind convins că doar așa se puteau obține rezultatele dorite: "După părerea mea, pentru progresul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
instituții de presă din diecezele de Iași și București (de fapt, cam singurul de o asemenea anvergură). Activitatea de la "Presa Bună" a fost semnificativă și a lăsat în urma sa numerose apariții de carte și tipărituri catolice. Prin strădania personală a monseniorului Gabor, care a făcut din presa catolică vocația sa, această inițiativa de înființare a unui Institut catolic s-a concretizat și a ajutat la dezvoltarea publicațiilor catolice din Moldova și la răspândirea culturii române în rândul comunității catolice (și nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu numai). Institutul "Presa Bună" a reprezentat și o încercare de unificare a presei catolice din Moldova care parțial a reușit, însă nu a izbutit să depășească bariera regională și să se transforme într-o inițiativă națională așa cum a dorit monseniorul Gabor. Totuși a fost una dintre puținele acțiuni de unificare a presei catolice (și implicit a catolicismului românesc), fie și regională, care nu a fost în întregime sortită eșecului. Obiectivele presei catolice românești și dezideratul celor implicați în acest domeniu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1936. Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. c. Jurnale, memorii, amintiri, corespondență Bișoc, Anton, Discurs funebru la înmormântarea lui I. Robu, Iași, 1925. Blaga, Lucian, Din activitatea diplomatică, vol. II și III, Editura Eminescu, București, 1995. Gabor, Anton, Omagiu Înalt P. S. Sale Monseniorul Mihai Robu cu ocazia numirii și consacrării sale întru episcop de Iași. Acte și fapte, Iași, 1925. Idem, Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Monseniorul Alexandru T. Cisar episcop al eparhiei de Iași cu ocazia consacrării și instalării sale, Iași, 1920. Gafencu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Din activitatea diplomatică, vol. II și III, Editura Eminescu, București, 1995. Gabor, Anton, Omagiu Înalt P. S. Sale Monseniorul Mihai Robu cu ocazia numirii și consacrării sale întru episcop de Iași. Acte și fapte, Iași, 1925. Idem, Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Monseniorul Alexandru T. Cisar episcop al eparhiei de Iași cu ocazia consacrării și instalării sale, Iași, 1920. Gafencu, Grigore, Jurnal, vol. I, Editura Globus, București. Netzhammer, Raymund, Episcop în România, ediție realizată de Netzhammer, Nikolaus și Zack, Krista, vol. I și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al XX-lea", în Buletin istoric, nr. 8, Iași, 2007, pp. 153-164. Herghelegiu, Dumitru, Cărticica copiilor pentru prima Sf. Împărtășanie, Editura Presa Bună, Iași, 1943. Idem, Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Monseniorul Alexandru T. Cisar episcop al eparhiei de Iași cu ocazia consacrării și instalării sale, Iași, 1920. Lucaci, Dumitru, Maica Domnului de la Fatima, Editura Serafica, Săboani, 1943. Idem, Scapularul Maicii Domnului, Editura Serafica, Săboani, 1942. Idem, Despre preoție, Editura Serafica, Huși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sobre critica, propaganda y publicidad de obras literarias, teatrales, cinematograficas de caracter heterodoxo o inmoral", în Ecclesia, nr. 286, 1950, pp. 6-8. 253 Personajul principal al presei catolice din România (ne referim la România lui Cuza) a fost fără îndoială Monseniorul Anton Gabor (practic artizanul presei catolice din Moldova). S-a născut la Tămășeni, județul Neamț, în ziua de 6 iunie 1883. În 1896 își începe studiile teologice în Seminarul episcopal din Iași, iar în 1906 a fost trimis pentru continuarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în 1906 a fost trimis pentru continuarea studiilor în Germania, la Innsbruck. A fost sfințit preot în anul 1908, însă studiile în străinătate le-a continuat până în anul 1911, obținând doctoratul în teologie, după care se întoarce în țară. Practic, Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București, 2005, pp. 35-76. 260 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca șeful Vicariatului Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă a catolicilor din Moldova și revendicările lor, printre care: recunoașterea oficială a cultului catolic, acordarea de drepturi politice și civile credincioșilor catolici etc. (Ion Dumitriu-Snagov

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
despre această publicație provin din jurnalul episcopului Raymund Netzhammer Episcop în România, volumul I și II, traducere de George Guțu, Editura Academiei Române, București, 2005. 426 Damel Banner, op. cit., p. 175. 427 Privitor la argumentarea conținutului și structurii revistei, redactorul ei, monseniorul Auner, afirma: "De vreme ce planul de mântuire se bazează pe cuvântul lui Dumnezeu, prima pagină a revistei va fi dedicată evangheliei, răspândirii cuvântului lui Dumnezeu în scris. A doua pagină va fi dedicată vieții unui sfânt, deoarece ei sunt modele demne

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolici), în ziua intrării României în război. 479 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Editura Sapietia, Iași, 2002, p. 44. 480 Unul dintre evenimentele prezentate a fost cel al execuției prelatului papal, monseniorul Constantin Budkiewicz în Rusia, de către bolșevici la 1 aprilie 1923, chiar în ziua de Paște. Execuția sa a fost cerută insistent de ziarele bolșevice pe întreaga durată a prizonieratului lui Budkiewicz și s-a realizat prin împușcarea în cap a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în același timp în domeniul infinit al cultului abstract, în ceea ce privește învățământul, susceptibil de a fi apropiat de posibilitățile și aptitudinile elevului. Era capabil de a trezi și îndrepta mintea tânără spre frumoase și utile țeluri ale vieții pământești" (Șt. Dumitrescu, "Monseniorul Carol Auner", în Epoca, 1191/12 ian. 1933, p. 2). 492 C. Auner, Câteva momente din începuturile Bisericii Române, Blaj, 1902. 493 Idem, Schiță istorică a coloniilor maghiare din Moldova, Budapesta, 1902. 494 Dănuț Doboș, "Personalități catolice...", p. 76. 495

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nr. 2/2003, București, pp. 233-249. 538 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Iași, 2002. 539 V. Dancă, " A. Durcovici și neotomismul în România", în Pro Memoria, 3/2004, București, pp. 127-141, "Monseniorul Anton Durcovici. Pastorația intelectualilor din București între 1936 și 1940", în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, D. Doboș și Eugen Bartoș (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp. 187-198. 540 Dănuț Doboș, Eduard Lucaci, "Documentule inedite...", p. 127. 541

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avea loc în Grădinile Vaticanului, anul viitor este deci necesar să ne ocupăm în mod serios de această afacere. Din partea Uniților fu însărcinat de nu mă înșel, P. Tăutu. Din partea Latinilor socotesc că n-ar fi persoană mai entuziasmată decât Monseniorul Dr. Anton Gabor. Rog deci a-mi comunica, dacă aveți ceva în contra, ca Sfinția Sa să primească din partea noastră grija pentru colectarea cărților, a revistelor și ziarelor în colecții cât mai întregi pentru alcătuirea materialului necesar, ce se va trimete la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]