1,756 matches
-
ca și Ghiță după judecată) într-un moment de analiză negativistă a propriei vieți. Sfânta Duminică (ca și Bătrâna) îi e, în acest moment, o bună parteneră de dialog. Ambele, "adânc mișcate", își propun să aline suferința și să susțină moralul celui drag: Nu te mâhni, dragul meu, grăi bătrâna adânc mișcată. Mă uit la fața ta, mă uit la părul tău, și nu mai întreb ce s-a întâmplat: văd eu c-a fost mare nenorocire prin care ai trecut
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
continuare de Ralea din perspectiva aceluiași principiu al amânrii și al inhibiției impulsurilor vitale. O interesant și original interpretare d el în acest sens eticii, vzut ca expresie a rsturnrii raporturilor de forț. Dup ce examineaz atent diferitele tipuri de moral, a simpatiei, a plcerii (eudemonist sau hedonist, vitalist (Guyau, Nietzsche, a imperativului categoric sau rigorist (Kant, a valorilor (Max Scheler, Nicolai Hartmann, evidențiind cu receptivitate, în fiecare caz, meritele și insuficiențele, Ralea demonstreaz c actul moral nu se produce niciodat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
mai frecvente și mai aprige reproșuri a fost mereu puterea public, politic, acaparat fie de un individ, fie de o categorie social. Abuzurile ei au declanșat o rezistenț tot mai bine conturat și consolidat sub forma unor mari precepte de moral: dreptate, egalitate, libertate, fraternitate. Etica apare, astfel în viziunea lui Ralea, ca un mecanism de autoreglare social, acționând în sensul domolirii și chiar refulrii spontaneitții formelor de manifestare a impulsiunilor vitale și argumentând în felul acesta și ea teza negației
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a eticii, greu de descoperit, are întrucâtva o unitate. El se întreab ce fel de unitate se poate stabili între legea iubirii și aceea a iertrii totale a aproapelui din morala creștin și legea talionului, ochi pentru ochi, din vechea moral biblic; între principiile moralei hedoniste și acelea ale rigorismului kantian? și pentru c un rspuns simplu nu este la îndemân , iar acesta trebuie s fie demonstrat, filosoful român stabilește și o ipotez de lucru, de abordare a problemei moralei, în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
gata, ci plsmuit cu inteligența uman. Argumentele demonstrației, destul de stufoase în prima parte a eseului consacrat excursului în domeniul istoriei doctrinelor etice, apar mai coerente și exprimate cu puncte de vedere originale și personale în partea secund a capitolului despre moral. Prezentând analitic teoriile lui Nietzsche, Levy-Bruhl, Wund și Durkheim, Ralea struie insistent pe teoriile etice ale lui Max Scheler, N. Hartmann, Bergson și mi ales Kant, pentru a demonstra c Actul moral nu e niciodat direct și automat. Nici în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
psihologic în moralele evoluate, aceast alternativ a înțelegerii fiind strin eticii kantiene. Aspectului formalist, personalist și intelectualist al eticii kantiene, (rupte de orice legtur cu realitatea, dar prețuite cum se cuvine de Ralea: acesta îi va opune Nikolai Hartmann, o moral întemeiat pe existența obiectiv, realist a valorilor, valorile nefiind determinate de dorințele noastre subiective ori de dificultatea de a le îndeplini. Dar cu toate c atît Scheler cât și Hartmann susțin (primul c Actul moral are nu doar o existenț
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
campestru, se dovedește un fin cunoscător al sufletului uman care dirijează în așa fel orchestrația naratologicului, pentru a fi copleșLți și învăluiți de farmecul iubirii, deopotrivă, a naturii. Nu de puține ori, cititorul intuiește că se dorește să se implanteze moralul, prin înzestrarea protagoniștilor cu acea luciditate care înnobilează. Nu de puține ori avem impresia că, prin vocea auctorială, autoarea transferă unora dintre personajele sale ceva din maturitatea omului integru, ca în marturisirea lui Pandele către verișoara sa: „(ști o ființă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
la istorie, Vinovatele meandre) se încadrează - în ceea ce profesorul Nicolae Manolescu numește romane de tip doric, prin obiectivitate, sobrietate, verticalitate, raționalitate, reflectarea unei „lumi” care este „omogenă, coerentă și plină de sens”, multă „energie, întrepiditate, exces”, viziune auctorială, ubicuitate, „preponderența moralului asupra psihologicului...” (Publicat în revista „Constelații diamantine”, Craiova, nr. 7/2012, p. 15-16) Alex. ștefănescu Magnetismul unui critic literar Binecunoscut și remarcabil exeget al literaturii, ALEX. șTEFĂNESCU s-a lăsat surprins în ipostaza de reflector asupra experiențelor cotidiene, învăluit de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a îmbrățișat ideea că valorile creștine erau necesare pentru o societate liberă și o piață liberă. Preocuparea pentru valorile morale a făcut ca ambele administrații să susțină educația morală și religioasă în școli. Vorbind in Statele Unite în 1994 despre "The Moral Foundations of Society" ("Fundamentele morale ale societății"), Margatet Thatcher a detaliat ceea ce ea numea "Moral Foundations of Capitalism" (fundamnetele morale ale capitalismului). Declarând capitalismul ca "sistem moral bazat pe o etică biblică", ea accentuează "Capitalismul încurajează virtuți importante, cum ar
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fel, ajutorul comunității în cadrul educației se bazează pe principiul conform căruia educația este o funcție de cooperare. Sprijinul moral este la fel de important, conștiința și observarea eticii fiind o condiție prealabilă. Suportul material devine real doar când e susținut si de cel moral. 3.4.3. Beneficii și obstacole ale parteneriatului școală-familie-comunitate În cei aproape o jumătate de secol de cercetări asupra implicării parentale, cercetătorii au evidențiat faptul că implicarea părinților și a comunității are efecte pozitive asupra elevilor, în special în privința * anumitor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
to plural (globalisations) reflects the victory of skeptical position towards the idea that it can only be one theory or interpretation of globalization. In terms of its expression in the sphere of education, globalization represents a challenge to intellectual and moral framework of its policies and how they are implemented, requiring a prompt and intelligent response from individuals and institutions. Specialty literature is concerned overall with the promotion and the potential effects of a particular type of educational reform related to
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Ovidiu simte o ură profundă pentru locul lui de exil și și-o exprimă chiar cu riscul de a-i supăra pe bieții locuitori ai Tomisului, care au făcut dintotdeauna tot ce le stătea în putință pentru a-i ridica moralul. Mai mult, de curând, numai Ovidiu pe acele meleaguri tomitane, fusese scutit de la sarcinile publice, împreună cu cei care beneficiau de acest privilegiu prin lege. Localnicii i-au pus pe tâmple o coroană sacră, pe care simpatia populară i-a impus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
putea fi faptul că Ovidiu a intermediat întâlnirile dintre Iulia Minor și D. Silanus: potrivit nouă, însă, e mai puțin probabilă, deși nu exclusă. În această implicare, Ovidiu trebuie să fi văzut mai degrabă aspectul politic și mai puțin cel moral. Nu trebuie exclus nici faptul că greșeala putea fi de natură religioasă: violarea unui mister de-al lui Isis sau poate altceva, îi va fi părut poetului "liber gânditor" o acțiune asemănătoare unei cuceriri amoroase: justificarea o găsea poate în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ruinează echipa, pentru că atitudinea este molipsitoare; când un membru este docil, dornic să învețe, muncește riguros are un impact pozitiv asupra celorlalți. 15. Colegii echipei trebuie să poată conta pe celălalt la nevoie. 16. Când câștigi, nimic nu te afectează, moralul este ridicat și se emancipează echipa. 17. Investițiile în echipă, timp, banii, efortul sunt recuperate în timp. Obținerea performanței echipei înseamnă existența dublei competențe: profesionale și comportamentale. Obiectivele și sarcinile grupului trebuie clar definite, ca la CARTE sau SMART, conform cu
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
directive, îndrumare, control. stilul suportiv și consultativ (mat. scăzută spre medie), axarea spre explicare, clarificarea obiectivelor, sarcinilor și deciziilor, cu luarea în considerare a opiniilor grupului. stilul participativ, aferent maturității medii, când grupul are întreaga competență pentru realizarea sarcinii, dar moralul grupului nu este bun. Stilul acesta este centrat pe relații, participare, implicarea oamenilor în decizii pentru obținerea motivației. stilul delegativ, specific maturității ridicate, acordă rol minim șefului de proiect și largă autonomie grupului. În cazul echipei de proiect, comportamentul managerial
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
În cazul echipei de proiect, comportamentul managerial trebuie să se schimbe în funcție de stadiile de evoluție ale proiectului. Recomandările care pot fi făcute sunt: în primele momente ale proiectului, managerul trebuie să fie recunoscut ca membru al grupului, deoarece contează atmosfera, moralul, stilul estee cel suportiv și participativ, managerul devine apoi direct, se stabilesc obiectivele, structurarea sarcinilor, stabilirea rolurilor și responsabilitățile membrilor, cînd se reduce anxietatea în echipă, mangerul, prin stilul suportiv trebuie să ajute membrii să înțeleagă rolul și să devină
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
distincte : CONDUCĂTORUL, cel care repartizează resursele, atribuie sarcini și evaluează performanțe, ORGANIZATORUL, administrează proiectul pe drum bun, INOVATORUL, promovează idei și variante noi, SUPRAVEGHETORUL, evaluează activitățile celorlalți pentru direcția bună, EXECUTANTUL, transpune sarcinile date de cei din jur, SUSȚINĂTORUL, ridică moralul echipei, INVESTIGATORUL, găsește punctele slabe ale situațiilor și sesizează primul abaterile și FINALIZATORUL, scrie rapoarte finale, adună opinii despre proiect. În etapa de acțiune, membrii echipei își exercită sarcinile stabilite de șef, iar cînd apar probleme îi cer decizii rapide
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
the melodramatic mode as a central fact of the modern sensibility"), sensibilitate modelată de nostalgia centralității și a unei mitologii capabile să explice totul. Aici devine vizibilă apropierea tipologică de expresionism (melodrama este "expresionismul imaginației morale", "the expressionism of the moral imagination", spune Brooks), pe linia acelei tendințe de amplificare vitalistă a eului nu prin eludarea vieții afectelor, ci prin focalizarea asupra substratului lor organic, inconștient. Nu întâmplător, Lucian Blaga sublinia și el într-un eseu de tinerețe faptul că "noul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
În alt context și cu alte mijloace teoretice, Peter Brooks atrăgea atenția asupra caracterului metaforic al imaginației melodramatice, care presupune existența unor valori spirituale ocultate de "realitate" ("the melodramatic mode in large measure exists to locate and to articulate the moral occult"101), dar și semnalate, ca "absență" semnificativă, în forma reminiscențelor mitice inconștiente (după cum am văzut, criticul american apropie tipologic melodrama de expresionism). Astfel, dacă imaginația melodramatică are nevoie atât de document cât și de viziune ("needs both document and
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
regim de ocupație militară foarte sever. Bogățiile României au fost exploatate în folosul Germaniei, Austro-Ungariei și Bulgariei. Situația din Moldova era foarte grea din cauza numărului mare de persoane refugiate și răniți, condiții precare de igienă, asprimea iernii. Pentru a ridica moralul soldaților, la 23 martie 1917, regele Ferdinand I a emis o proclamație către trupele sale prin care a promis realizarea reformelor agrară și electorală. Campania din anul 1917 Până în luna mai a avut loc refacerea armatei române; În iulie-august 1917
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
publicitatea" (De Rosa, 1995, p. 100). În concluziile unei anchete de opinie așadar se poate întîlni deopotrivă ce e mai rău și ce e mai bun. 1. Întrebări ,,tip'' prealabile unui studiu RS ,,Sîntem la fundul sacului! E o catastrofă! Moralul e la pămînt! În scurt timp o să fie un număr mai mare de decese în urma sinuciderilor crescătorilor de animale decît din cauza bolii Creutzfeldt-Jakob!'', spune cu amărăciune un agricultor chestionat de Dominique Le Guilledoux, jurnalist la Le Monde (Le Monde, 16
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
html, accesat la 10.04.2007). Weiner Elaine (2006). "Development of Culture, Welfare States and Women's Employment in Europe". În: International Sociology 21: 459. (http://iss.sagepub.com, accesat la 15.01.2008). White James (ed.) [1985] (1988). Contemporary Moral Problems. (Second edition). St. Paul, New York, Los Angeles, San Francisco: West Publishing Company. Young Iris Marion (1997). "Asymmetrical Reciprocity: On Moral Respect, Wonder, and Enlarged Thought". În: Constellations: An International Journal of Critical and Democratic Theory (http://www.wiley.com
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Class and the Division of Labour. Essays in Honour of Ilya Neustadt. Cambridge: Cambridge University Press. Gottmann Jean (1961). Megalopolis: The Urbanized Northeastern Seaboard of the United States. New York: The Twentieth Century Fund. Gutman Amy (1999). "How Not To Resolve Moral Conflicts in Politics". În: Ohio State Journal on Dispute Resolution, 15, pp. 1-18. Habermas Jürgen (1995). "Reconciliation Through the Public Use of Reason: Remarks to John Rawls's Political Liberalism". În: Journal of Philosophy 92(3), pp. 132-80. Haushofer Karl
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
anticipării este așa-numita "anticipare iterativă". Într-o anticipare iterativă se prezintă un eveniment ca fiind primul dintr-o serie. O asemenea anticipare începe adesea în felul următor: j) Apoi Reagan apăru pe ecran, un spectacol care ne va ridica moralul în fiecare vineri de acum încolo. Ulterior, spectacolul în chestiune este prezentat în detaliu și cititorul va privi fiecare particularitate ca un exemplu al unui lucru ce va mai avea loc în viitor. Cu cît este mai detaliat un asemenea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]