1,093 matches
-
În vreme de război, Luna de miere), Ioan Slavici (Popa Tanda) -, apar alții, mulți semnând mai ales cu pseudonime: Coriolan Bărbat, Pietran, Niculaie Livadă, Alpinus (Traian Achim), Toma Urzicosu, Irimie Zăpadă, Egon Lhery, care intră în sumar cu povestiri duioase, moralizatoare, amintiri, schițe umoristice, proze patetice sau istorii romanțate, toate submediocre. Nici lirica nu aduce, cu excepția unor poezii de Octavian Goga, vreun nume de prestigiu, versurile, cele mai multe de dragoste sau meditații, dezvăluind o filiație eminesciană încă de la motourile folosite. Se remarcă
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
supună judecății” partea de ridicol a vieții. Programul este completat de un articol al lui Delavrancea, Cultul celor mici, în care sunt elogiați eroii uitați, necunoscuți, umilii care fac istoria. Chiar din primele numere se întrevăd câteva atitudini definitorii: tendința moralizatoare, susținerea unui ideal etic de iubire universală și o înduioșare sentimentală (ulterior omniprezentă în literatura de aici). Vlahuță vorbește despre „familia artiștilor”, respinge, în dispută cu B.P. Hasdeu, critica ce poate lua forma de răfuială (Zacherlina d-lui Hasdeu), se
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
o recunoaște principial, V. a cultivat astfel o literatură de atitudine antiburgheză, cu accente presămănătoriste, care sub raport artistic suferă adesea de facilitate. În primul rând proza lui Vlahuță nu se poate salva de schematism, sentimentalism, de accente melodramatice sau moralizatoare. Meritul revistei este însă de a-l fi impus ca scriitor pe St. O. Iosif, care își publică în V. versurile de început și traduceri din Heine și Pet˝őfi. Altă prezență impusă în V. este tânărul publicist ardelean Ion
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
regimului comunist, celelalte texte prezintă întâmplări despre mici sau mari păcate omenești, dureri, neînțelegeri (Încurcătura, Pe câmp, Alergătorul), despre singurătate (Plouă), despre doi rivali îndrăgostiți cândva de aceeași femeie (O întâlnire) etc. Mai degrabă poetice decât epice, povestirile ascund nuanța moralizatoare sub vălul renunțării și al plictiselii. După nouă ani de la debut, V. surprinde cu un roman despre diavoli, Azazel (1995), a cărui acțiune se petrece în zilele noastre. Azazel („unul din cei mai bătrâni diavoli, are aproape șapte mii cinci
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
putut ierta. Pe loc, el a ordonat executarea primului-ministru. Morala tragediei, după unii istorici, este că, până la urmă, spiritele celor 300 de miei uciși și mâncați de dregător s-au răzbunat. Chiar dacă nu există vreo dovadă științifică despre această poveste moralizatoare, știința modernă confirmă o parte din credința veche de mii de ani a chinezilor că animalele au sentimente la fel ca ale oamenilor. Ele pot simți aceeași groază, furie sau ură atunci când sunt ucise, iar aceste sentimente le eliberează automat
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
unul pozitiv, plin de realizări remarcabile. Dar austriecii nu au construit În Ardeal doar fabrici, poduri sau mine. Ei au marcat puternic și identitatea culturală a provinciei, profilul ei spiritual. Nici lirica robustă a lui Coșbuc XE "Coșbuc" , nici realismul moralizator al lui Slavici XE "Slavici" , nici metafizica profundă și expresionismul rilkeean al lui Blaga XE "Blaga" , nici măcar poezia lui Eminescu (pentru care Bucovina austriacă, Blajul sau Viena studenției sale au Însemnat atât de mult) nu ar fi fost ceea ce sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Maicii sale, disprețuiesc zilele de pomenire ale sfinților. Nu mai lipsește decât invocarea unui alt Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" , din legendă, care să restabilească supremația timpului sărbătorii În fața timpului economiei - ceea ce sugerează că această retorică auto-victimizantă și moralizatoare a Bisericii putea fi totuși un fenomen anterior transformărilor socio-economice și „crizei de conștiință” din veacul al XVIII-lea. În Transilvania Însă, alteritatea religioasă nu era doar o problemă „internă”, a unei anumite Biserici, ci era potențată și complicată de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Stoica de Hațeg" găsea peste câțiva ani și o explicație a acestui nou spirit al vremii: „Pricina - scrie el - sunt oamenii stricați cu liberte, egalite..., fără domn, făr’ de liturghie.” Nu este vorba despre un simplu clișeu conservator, nostalgic și moralizator, valabil pentru toate generațiile. De fapt, cei doi observatori surprind În pagina scrisă emblema definitorie a epocii lor: dramatica schimbare socială, Într-un ritm nemaivăzut până atunci. Pentru că, la cumpăna dintre veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea, societatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
preoți „uniți” sunt menționate extrem de frecvent și fără reticențe În paginile ferite ale corespondenței private, transpar uneori până la nivelul documentelor oficiale, În sancțiunile și circularele emise de Episcopie sau protopopiate, sunt Înfierate apoi, mărturisindu-se implicit existența acestora, prin intermediul literaturii moralizatoare sau al volumelor omiletice publicate sub teascurile vremii. Cazurile cele mai celebre merg până la nivelul episcopului Lemeni XE "Lemeni" , acuzat de homosexualitate de către Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" inclusiv Într-un memoriu adresat Curții imperiale, sau la cel al canonicului Cipariu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
afirmativ ar Înclina, de data aceasta, orice critică structuralistă a colonialismului, ca și interpretările de tradiție marxistă sau foucaldiană. Tot ceea ce pot spune este că Încercarea de a ieși dintr-o atare dilemă presupune asumarea unei perspective ideologice, implicată și moralizatoare, așa că prefer să las fiecărui cititor posibilitatea de a-și exprima opțiunea sau chiar de a contesta pertinența Întrebărilor de mai sus, fără a-mi mai preciza și argumenta propriul punct de vedere. Altă problemă care merită să fie amintită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spirit contractualist și iacobin, pe care o Întâlnim la apărătorii răscoalei. Dacă motivațiile faptelor țăranilor pot fi explicate „la rece”, dintr-un punct de vedere științific, ele nu pot fi Însă scuzate și justificate din punct de vedere moral. Filonul moralizator și raționalist al Aufklärung-ului nu poate accepta excesele, crima sau violența, indiferent de cine și În ce circumstanțe ar fi comise. Iar sentimentalismul romantic poate Îndrepta compasiunea istoricului nu doar Înspre suferințele țărănimii oprimate, ci În direcția oricăror suferințe și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
explica În totalitate caracterul negativ al imaginii, deoarece negativismul lui Ürmösy ia adeseori forma unui criticism social sau cu adresă general-umană. Critica sa se Îndreaptă fie În sens liberal-reformist, spre anumite alcătuiri social-politice defectuoase; fie, cel mai adesea, În sensul moralizator, pur iluminist, de care Ürmösy este foarte apropiat, spre deficiențele care țin de firea umană necultivată, În stare de barbarie, și care nu pot fi depășite decât prin promovarea virtuților morale și religioase, prin cultură, luminare și progres. Desigur, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Manin Își aruncă săgețile și fulgerele nedumeritului lor spirit spre a agita În Italia. În alt loc, relatând faptul că studenții români de la Paris au subscris 500 de franci „la colecta lui Manin”, redactorul Gazetei exclamă, pe un ton moralizator: „Sărman tact, sărmană minte sănătoasă, pe unde te vei mai fi aflând”! Dincolo de necesitatea ralierii opiniilor exprimate În publicațiile românești la punctul de vedere oficial, din aprecierile de mai sus transpare și optica proprie redactorilor brașoveni. Preferințele lor nu mergeau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constituit din lucrări imprimate la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unele Încă În ediții antume, achiziționate de cumpărătorii ardeleni În general la puțin timp după apariție, după cum o dovedesc cataloagele de epocă. Este vorba acum, preponderent, despre scrierile cu caracter moralizator, literar, didactic, așa-numitele bagatelles, autobiografia, eseurile și schițele umoristice, adică acele opere care Îi vor aduce autorului lor cea mai mare popularitate, ca scriitor și moralist, inclusiv În rândurile cititorilor săi din Transilvania. În plus, interesul față de opera și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al XIX-lea. În fine, acest nivel de interes continuă de-a lungul primei jumătăți a veacului al XIX-lea, prin achiziționarea de către bibliotecile ardelene a unor noi volume de Franklin XE "Franklin" , din aceeași sferă a scrierilor literare și moralizatoare, de tradiție iluministă. Interesul față de asemenea titluri reiese și din faptul că se achiziționează mereu noi ediții ale acelorași scrieri, așa cum sunt sfaturile de edificare morală tipărite la Viena În 1811, selecția de texte de morală, economie și politică apărută
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin traducerea unor texte reprezentative În limba română, moment care semnifică inițierea unui dialog direct, efectiv, Între opera lui Franklin și cultura românească din Transilvania. Fragmentele asupra cărora s-au oprit traducătorii și publiciștii ardeleni sunt selectate din rândul scrierilor moralizatoare, didactice, oferindu-ne câteva mostre semnificative pentru orizontul de așteptare, pentru gusturile și sensibilitățile livrești Împărtășite de Îndrumătorii de opinie, ca și de publicul din Transilvania epocii respective. Întâlnim texte cu caracter literar, care ascund Însă sub acest Înveliș o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu realitatea unei arătări miraculoase și o convertește Într-o stratagemă rațională, de natură să pună În evidență „superstiția” și să o Înfiereze prin consecințele dramatice pe care le poate avea. O asemenea temă era un loc comun În literatura moralizatoare ardeleană a epocii. Problema este că Ürmösy scrie În vara lui 1843, iar majoritatea istoriilor literare și edițiilor Heliade (vezi, de exemplu, Mircea Scarlat, Istoria poeziei românești, vol. I, Editura Minerva, București, 1982, p. 296) dau ca an de apariție
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
La Porte debutează cu evenimentele anilor 1620, pe când era în serviciul Anei de Austria, și se încheie în 1666, anul morții reginei. Compoziția pare în mod esențial tributară faptelor importante, întâlnirilor istorice și politice. Autorii adaugă reflecții personale, scurte fraze moralizatoare, anecdote, incidente, care înveselesc discursul și dezvăluie mentalitatea epocii. De exemplu, cearta dintre Ludovic și fratele său, pe care am prezentat-o în capitolul anterior, ajută la coborârea vălului de sobrietate, misticism și teamă reverențioasă care de regulă îi înconjură
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a temei și prelucrarea ei într-un discurs de o sobrietate caracteristică tragediei antice. Acest roman nu doar avertizează asupra dezastrelor pe care le poate produce violența războinică, dar Împăratul muștelor poate fi în mod evident văzut ca o lucrare moralizatoare, asupra relației dintre bine și rău. Subiectul atât de cunoscut în viața de zi cu zi, pune accent pe relațiile interumane sau mai exact, scoate la suprafațămcaracterul uman pus în situații limită. În consecință, jocul supraviețuirii trece de limita unui
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
universitatea trebuie să formeze și personalitatea spirituală a studentului. Îndeobște e știut că universitatea nu dă cultură generală și nici nu este institut de educație. Ea nu poate influența asupra omului decât dezvoltând simțul adevărului și devenind chiar prin aceasta moralizatoare”<ref id=”3”>Petre Andrei, Sociologie generală, ediția a V-a, studiu introductiv de Dumitru Stan, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2010, p. 41.</ref>. În alte rânduri, savantul subliniază faptul că nu ne putem îndepărta, în special în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
înțelepciune, / Iar pentru cealaltă tot e deșertăciune. / Pentru o mână frumusețea-i ordine, /în cealaltă e haos și dezordine; / O mână e de marmoră de Păros/ Iar cealaltă de lut și haos" ș. a. {Judecarea lui Balkaneus). Tot de aici, proiecțiile moralizatoare și îngroșările caricaturale ce specifică - precum la Mateiu Caragiale -echilibrul fragil dintre sancțiunea etică și compensarea estetică în adevărate lecții de stil literar 19. Dialogul, respectiv competiția dintre Suflet și Trup urcă în timp până în arealul bizantin unde, alături de amintitul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
celei din etapa inițială ( prin test de cunoștințe cu itemi obiectivi, semiobiectivi sau deschiși). Pentru a avea un grad cât mai mare de obiectivitate, am utilizat texte asemănătoare cu cel din etapa inițială (dramatizabile, adaptabile, cu mesaj clar, simplu și moralizator). Evaluarea s-a făcut pe baza lecturii literare ,, A venit un lup din crâng” de George Coșbuc. Am păstrat aceleași obiective pentru cele două aspecte urmărite. Verificarea comprehensiunii textului a avut ca obiective: să demonstreze că a citit În mod
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
creștinilor), ce deosebiri există între aceasta și celelalte clădiri ( crucea, turla, clopotul) și vor afla că, clopotul este glasul care ne cheamă în casa lui Dumnezeu . Deprinderea noțiunilor de ordinea și ascultare se face în exclusivitate prin intermediul poveștilor având conținut moralizator. Acestea vor dezvolta, pe înțelesul lor conceptul de bine sau de rău, precum și principalele norme de conduită morală. În acest fel, elevii se vor obișnui să identifice și să analizeze trăsăturile de caracter, atât cele pozitive cât și cele negative
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem de valori, convingeri și atitudini sănătoase nu poate fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți, furnizează energia și responsabilitatea creatorului, atât în știință, cât și în artă; ele sunt definitorii atât pentru fericirea și mulțumirea personală cât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
celei din etapa inițială ( prin test de cunoștințe cu itemi obiectivi, semiobiectivi sau deschiși). Pentru a avea un grad cât mai mare de obiectivitate, am utilizat texte asemănătoare cu cel din etapa inițială (dramatizabile, adaptabile, cu mesaj clar, simplu și moralizator). Evaluarea s-a făcut pe baza lecturii literare ,, A venit un lup din crâng” de George Coșbuc. Am păstrat aceleași obiective pentru cele două aspecte urmărite. Verificarea comprehensiunii textului a avut ca obiective: să demonstreze că a citit în mod
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]