1,935 matches
-
îndeletnicire de învățător să-i calce pe urme, spre a-și crea un nume care să fie rostit cu respect și dragoste de generațiile de copii și de către părinții lor. Lecția Mijloc de iarnă. Spre amiază gerul s-a mai muiat. Soarele, în scurtul său drum astral își arată timid chipul palid prin ceața lăptoasă și printre ramurile copacilor încărcate cu promoroacă, alcătuind un tablou hibernal a cărui frumusețe nu o întrece nici cel mai iscusit artist. Dumitru Dascălu și-a
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Scriu și pentru că nu îmi pot ține în frâu dezamăgirea în privința direcției în care liderii noștri ne-au adus în acești ultimi șapte ani. Se spune că, în ultimii ani de viață ai săi, Mark Twain a scris cu penița muiată în iad; am observat abur ieșind din tastatura laptop-ului meu. Fiindcă am pregătire de diplomat, cuvintele mele sunt de obicei rezervate; fiindcă prin natură sunt directă, ocazional mânia mea față de interpretarea greșită, din partea administrației Bush, a rolului și intereselor
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
caz, avea treizeci de ani de experiență cu marfa și știa ce face. CÎnd am ajuns la cafeneaua unde aveam Întîlnirea, Bill stătea la o masă, cu silueta lui scheletică vîrÎtă-n paltonul altcuiva. Bart Bătrînu’, ponosit și șters, Își muia o gogoașă-n cafea. Bill mi-a zis că s-a ocupat deja de Izzy, așa că i-am dat lui Bart zece capsule să le vîndă, iar Bill și cu mine am luat un taxi pînă la apartamentul meu. Acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
David Farhi spune c) Sadat, În timpul vizitei lui În America, și-a declarat devotamentul fâț) de lumea arab) și a pretins a fi un superarab, pentru a Înl)tură orice suspiciune. Lumea arab) l-a acuzat c) s-a cam muiat. Dup) ce a f)cut gesturi de solidaritate, este liber s) se detașeze și s) se ocupe de problemele interne ale Egiptului - suprapopularea, stagnarea economic), bolile. Profesorul Michael Brecher de la Universitatea Ebraic), evreu de origine canadian), vorb)reț și extraordinar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
tot repet)), ci pentru c) Îmi place acest om Între dou) vârste, cu o comportare copil)roas) și inocent), ca și atitudinea să profetic) fâț) de acel templu care este corpul omenesc. Își deschide geantă și scoate sticlele cu uleiuri, moaie prosoape În ap) fierbinte, că s) mi le pun) apoi pe spate, Îmi așaz) o pern) sub glezne și, În timp ce m) maseaz), Îmi explic) tehnicile pe care le folosește, dezv)luindu-mi misterioasele relații dintre mușchi și organe. Totul este grozav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu alcool de cireșe: Ingrediente: 250 g cireșe (cel mai bine e să fie abia date în pârg; dacă nu există proaspete, folosiți o conservă), 500 ml de vodcă de 40% în volum. Preparare: țineți cireșele în vodcă șapte zile. Muiați un ghemotoc de vată în alcool și ungeți zona afectată de cinci ori pe zi. Spălați locul cu boabe de piper negru: măcinați 7 g de piper negru, puneți-l într-o cană de apă și dați într-un clocot
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în oțet. În jurul crucii sunt șapte porumbei care înseamnă cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Mai sus de cruce se văd luna și soarele, precum și 12 stele care simbolizează pe cei 12 apostoli. De jur împrejurul icoanei țesute este un chenar frumos
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ora 12 dimineața, petrecerea bucureștenilor era la apele de la Văcărești.2 În vremea aceea trăia în București un bătrân cam ramolit și căzut în senilitate, numit Bărbucică. Am mai vorbit de el. Glumeții l-au convins că, dacă își va muia de trei ori în fiecare dimineață barba în izvorul de la Văcărești, va întineri. Așa a și făcut. Însă apa fiind feruginoasă i-a roșit barba. Și astfel Bărbucică a umblat câtăva vreme cu barba roșie dar deloc întinerită. Apele de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
copil și, crescînd copilul mare, a i-l da, c-apoi va fi el, dacă este băiat, isteț la învățătură; dacă este fată, iscusită la țesut și cusut. Buricul unui copil se păstrează pînă se face el mare; atunci se moaie în apă și i-l dă să se uite prin el, ca să se facă îndemînatec și să poată face ce va vedea. Mama care păstrează buricul și moțul copilului său să i-l dea cînd se va face el mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durere de cap, este bine a aduce apă neîncepută sau stropi de la moară într-o oală nouă, a [o] turna apoi într-o strachină și a o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se zice: „Soarele-n apă, sănătatea-n cap“ și se aruncă înapoia capului - ceea ce se face cu trei surcele în nouă luni dimineața. Nu e bine să-ți speli fața cu apă adusă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun și busuioc, apoi se înapoiază acasă, repetînd iar cele trei jocuri în jurul doniței. Cînd vin colăcerii* cu ginerele să ridice mireasa, ies nuna și cu mireasa înaintea lor cu acea doniță cu apă și cu busuioc, pe care îl moaie în apă și stropește de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drumul. Dacă te mușcă dintr-odată nouă gărgăuni, dai ortul popii. Te omoa ră și nouă înțepături de viespe. (Gh.F.C.) Gîscă Iarna, pe timp de ger, dacă gîștele fac ca și cum s-ar scălda e semn sigur că vremea o să se moaie. Se obișnuiește a se lua bobocii de gîscă ieșiți din ouă, a-i lua în catrință și a-i duce cu ochii închiși afară, ca să nu-i mănînce uliul. Puii de gîscă nu mor dacă le tai din coadă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub unii copaci crește un fel de iarbă mare; acolo au jucat ielele, și cel ce calcă pe acel loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moliftele* apei. Cu acea apă se spală lăuza pe mîni și pe față, ca să fie curată, apoi mănîncă și bea, căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă de moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și devenind el cît de învățat și cuminte, tot nu este ținut în samă. Dacă chiar în ziua facerii copilul născut a plînge e semn bun. Cînd se naște un copil, i se pune în gură o bucățică de măr muiat în vin, ca să fie voinic și vesel. în luna a noua, mama îngreunată să nu mănînce nici ouă, nici ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci să se mărite cutare fată, cînd s-a dezlega nodul și se aruncă nodul în foc, apoi fata nu se mai mărită în veci. Cînd femeile pun pînza pe sul, să nu vadă bărbații, căci la țesut i se moaie marginile. Lemnul după care s-au deșirat firele se aruncă tocmai de unde s-a pus pînza pe sul, ca să se țese iute, și fetele mari care vor purta cămeșa din acea pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde funinginea de pe horn. Dacă cîntă cocoșul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi timpul patru zile după lună nouă, așa va fi el întreaga lună. Cînd iarna, pe timp de ger, oile nu vor mai mînca cu poftă ca pe orice timp de ger e semn sigur că vremea are să se moaie în scurt; dacă însă oile, pe timp moale, vor începe a mînca cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
patrie” - patria Înglobând mai multe națiuni - și cel față de propria comunitate etnică. În acest fel, Pauleti acredita versiunea identitară a unei patrii transilvane multinaționale: Înaintează Între omenire, Cu pași serini, tu, dragoste frumoasă! Desfă a tale-aripe-ntr-o unire, Cu roua-ți moaie inime pietroase. Supune ginte-n zilnică unire, Eclipsă pată pizma dureroasă, Domnească-n lume-obștească Învoire, Românei nații duhuri dă, zeloase. Sentimentul patriotic, vrea să spună Pauleti XE "Pauleti" , trebuie să Înmoaie inimile Împietrite, insensibile la cerințele interesului comun. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
postura celor evocați. De exemplu, Într-o circulară se amintește Întâmplarea unui crâșmariu, care au fost murit, zăcând mort În casă și amărâta lui văduvă de supărare și de amar bolnavă, cât și de suspinurile săracilor prunci Împrejurată zăcea, neputând muia și domoli inimile acelor făr’ de omenie franțozi, mortul pe fereastră l-au aruncat afară, iar pe amărâta lui văduvă bolnavă În locul bărbatului său au pus-o pentru ca să poată roscoli și căuta și În pat. Lipsa de respect față de cei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
definiția se întregește cu tușe suplimentare, vizând un climat în care „roiesc sute de cronice, spirituale, șerpuitoare, zâmbitoare și limpezi, trase în marginea unui fapt neînsemnat al vieții, cerând puțină fantezie, o cultură întinsă dacă nu și adâncă, un zâmbet muiat într-o lacrimă, un zbor grăbit deasupra lucrurilor mici pentru a se ridica apoi la idei generale”. Totuși, un impresionism integral și absolvit de orice intruziune a vreunei ideologii se dovedește impracticabil. În textele trimise de la Paris „Convorbirilor critice” - medalioane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]