7,581 matches
-
setea de vodcă. Îl așează pe Fănică jos și strigă scurt: Davai 1! A patom 2? întreabă Fănică. Ploaia îi orbea și vîntul se întețea tot mai mult. Șto Bog dasti 3. Fănică îi întinde sticla și ucraineanul radiază de mulțumire. Și nu v-a mai urmărit? întreb interesat. Nu, domnule amabasador. Dar o va face. Bine, bine, dar pierzi leafa pe patru luni de muncă. Pot pierde tot ce-am agonisit de-a lungul timpului, ca viața nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
încapă nici o fărâmă de iluzie! Petre, visele putrezesc și-n icoană. Petre..." și oglinda s-a închis ca un mormânt pe dinăuntru. Vocea ei, o respirație a cerului în rădăcini. Oglinda mirarea de sine, râsul de sine, batjocora de sine, mulțumirea de sine, amăgirea de sine, fuga de sine, violul de sine, dorul de sine, dezgustul de sine, lepădarea de sine, tristețea de sine, singurătatea de sine. Singurătatea lăsa urmă de fard în oglindă. 39. La balamuc, gândurile nu puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dormea cu registrele sub cap; fiecare cui avea număr de inventar, bon de consum pentru felia de pâine. Apa de ploaie curgea de pe biserică, prin burlane, apoi pe șanț în păstrăvăria lui domn Enache; domn Enache era obligat să aducă mulțumire: în fiecare sâmbătă 5 păstrăvi mari, 3 și-i cocea starețul direct pe jar. Părintele Visarion tăia chitanțe pe Dumnezeu. Ava Ioan îl revendica doar la proscomidie. Era prea smerit să oprească și pentru sine un litru de Dumnezeu roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
avea să încarce poporul, iar nu să-l ușureze, deoarece trebuiau create impozite pentru a putea susține această cheltuială. Nimic nu putu știrbi din bucuria poporului și din recunoștința lui, ca în fața unei binefaceri. Senatul știu să sporească abil această mulțumire prin modul în care repartiza impozitele; căci contribuțiile pe care le ceru de la nobilime fură cele mai mari și cele care au fost plătite întîi." (I, 51) " Pentru a îngrădi excesele și a înlătura pericolul unui om ambițios care are
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-i împărtășesc opinia. În ce mă privește, cred că avem întotdeauna indulgență pentru greșelile acelora care speculează, atunci cînd ele nu antrenează corupția inimii; cred că poporul va iubi mai mult un suveran necredincios, dar cinstit, și care le aduce mulțumirea, decît un ortodox, scelerat și răufăcător. Nu gîndirea suveranilor, ci faptele lor îi fac pe oameni fericiți. CAPITOLUL XIX [Trebuie evitată situația de a fi disprețuit sau urît] Furia sistemelor n-a fost nebunia privilegiată a filosofilor; ea a devenit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și, la ora nouă punct, le-a dat drumul Înăuntru celor doi soți: Mr. George a intrat pe ușa din dreapta, iar Mrs. Flory pe cea din stînga. Să fi auzit atunci strigăte de uimire, hohote de plîns și de rîs, mulțumiri Sfintei Fe cioare și să fi văzut lacrimi și Îmbrățișări, după care să fi auzit din nou vaiete și bocete de bucurie... Americanii i-au bătut În palme și i-au tropăit din picioare să dărîme casa pe ei, ba
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
coloniști l-au rugat pe conte să le emită pașa poarte pe cu totul alt temei: soțiile lor pieriseră Într-o epi demie de ciumă, iar ei voiau să meargă să se Închine pentru sufletul acelora și În semn de mulțumire că ei scăpaseră, la Mănăstirea Maria Einsiedeln din Elveția. Dar cei care se sta biliseră la Gros smaitingen (Moftinu Mare) nu aveau nevoie să se mai deplaseze nicăieri, cîtă vreme aduseseră cu ei sta tuia din lemn a Madonei cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pentru a se eschiva și era greu de combătut. Atunci, primarul a recurs la un argument biruitor: — Partidul, a spus el, se Îngrijește ca toate tradițiile din țara noastră să fie respectate și să se desfășoare În condiții normale, spre mulțumirea populației cu vechile sale obiceiuri. Dar tot Partidul ar putea să constate că, În comună, se cer lucrări agricole de mare urgență și că pentru efectuarea lor e nevoie de muncă suplimentară, de exemplu, duminică dimineața, cînd toți bărbații, membri
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Magdalena se îmbarcă și ajunge la Marsilia. Aici are o scurtă perioadă misionară. Evanghelizează o parte din populația păgână, printre care și pe unul dintre principii ținutului. Soția acestuia nu putea zămisli copii. În urma rugăciunii Magdalenei, ea rămâne însărcinată. Drept mulțumire, principele decide să facă un pelerinaj la Roma, pentru a-l întâlni pe apostolul Petru. Soția lui, cu pruncul în pântece, dorește să-l însoțească. Pe drum, corabia este prinsă de o furtună cumplită, în timpul căreia femeia naște, apoi moare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
grație bunăvoinței dumneavoastră, am ajuns aici În clinică. Eram medic În dispensarul din Pomârla când m-am prezentat la concursul pentru postul de la catedră. N-am să vă pot mulțumi niciodată pentru... ― Dragule, te rog să nu-ți faci griji. Mulțumirea mea este că faci ceea ce faci. Și o faci bine... ― Aș vrea să vă Întreb cum vă mai simțiți. După datele clinice, totul este după carte. ― Mulțumesc. Bine. O să te rog Însă să ai grijă În aceste câteva zile, să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o înmormântare după toate rânduielile creștinești. În sicriul simplu, din lemn de brad, meșterit de un bătrân tâmplar al satului, în hainele-i de îngropăciune, pe care și le pregătise din vreme, Elvira avea pe chip o expresie parcă de mulțumire, de liniște și de împăcare cu soarta și cu lumea. Tot zbuciumul vieții, toată suferința care-i întunecase și-i apăsase ultimii ani de viață se risipiseră o dată pentru totdeauna și mormântul îi primise trupul alături de rămășițele pământești ale Cristianei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mare cât o universitate! O investiție de milioane a guvernului, unde-am luat măsuri să fie trimiși sa lucreze cei mai buni ingineri și tehnicieni din țară!... Vorbise fără să ridice glasul, însă obrajii i se coloraseră în roșu de mulțumire. Dar eu îți spuneam, își aminti el, de zidarul acela italian... N-ai auzit cumva pe-acolo, prin Italia, de un Marola Giovanni?... Nando zâmbi și clătină din cap. Mi-ar fi plăcut să-l cunosc, zise el, dar Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai puțin pricepuți să-și facă inventarele, ba chiar să contribuie la înființarea a încă două noi magazine, unul în comună, iar celălalt într-unul din satele învecinate. Pentru asemenea strădanii și altele asemănătoare, el primi în cele din urmă mulțumiri din partea mai marilor peste comerțul cooperatist raional. Nu însă și vreo primă sau vreun spor de salariu, fie el și simbolic. Și nici vreun leu adaos la pensie. Vremea rece și umedă dinaintea iernii îi stârni, în schimb, vechile-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în felul său de-a fi. După ce revenise de la băile Herculane, oarecum refăcut trupește și chiar sufletește pentru că, iată, regimul, îi arătase o oarecare bunăvoință... , el își reluase, cu râvnă, treburile din cooperația locală, spre binele patriei reperiste și spre mulțumirea secretarului Girolteanu și a unor activiști raionali, precum acel zelos politruc cu numele de Ilici Vasile... Era vorba, în această situație a sa, de activități strict contabilicești și funcționărești, care îi umpleau în mod convenabil timpul și îi dădeau, pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
secretarul Girolteanu sări de pe scaun cu ochii sclipind de satisfacție și își aprinse o țigară, din care începu să pufăie grăbit. Ați făcut o treabă clasa-ntâia, domnule Stelică! se porni el să vorbească, scuturându-i mâna în chip de mulțumire. Mama lui de Marangoci! înjură el râzând. Așa-i trebuie! Afară, și la pârnaie cu el!... Dar dorința secretarului de la sfat nu se împlini decât pe jumătate. După ce Stelian le aduse la cunoștință celor de la raion rezultatele inventarului, Ghiță Marangoci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
asta însă tu, legitima, îmi ești inferioară. Eu sunt un spirit reîncarnabil. M-am infiltrat în corpul doctoriței Alindora Bosch ca, prin ea, să nu ți se închidă toate căile de reîntoarcere la lumea ta meschină. Îți mulțumesc... Nu de mulțumiri aveam nevoie, ci de ceea ce ești incapabilă, de puțină iubire. Dacă aveam dovada asta, treceam de dorința Alindorei și te luam în universul meu, te ajutam să devii un spirit reîncarnabil, ca și mine. Și puteam să îl întâlnim pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
timp mi-am pierdut cunoștința, am auzit vorbele : "Devușca malencaia..." Deci Minodora era prea micuță pentru a satisface poftele lor bestiale. Scăpase de ceea ce era cel mai oribil din toate ororile : violul copilului sub ochii mamei imobilizate. Am rostit o mulțumire Celui de Sus. O mulțumire că ne scutise de această amarnică probă. Nu bănuiam ce va urma. Dar, bunul Dumnezeu m-a mai ocrotit încă de una din cele mai mari și cumplite pedepse nemeritate ce s-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
am auzit vorbele : "Devușca malencaia..." Deci Minodora era prea micuță pentru a satisface poftele lor bestiale. Scăpase de ceea ce era cel mai oribil din toate ororile : violul copilului sub ochii mamei imobilizate. Am rostit o mulțumire Celui de Sus. O mulțumire că ne scutise de această amarnică probă. Nu bănuiam ce va urma. Dar, bunul Dumnezeu m-a mai ocrotit încă de una din cele mai mari și cumplite pedepse nemeritate ce s-ar fi putut abate asupra mea. Numai El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
bună decât cea de oaie pierită de gălbează pe la oamenii din sat. Oricum, măi Gheo-tată, suntem la un singur pas de belșugul făgăduit, și-a zis grăjdarul, salivând cu gândul la fripturi și la tocane aburinde, bine mirositoare, și la mulțumirea sufletească pentru răzbunarea împotriva lui Roibu și a tuturor trândavilor de teapa lui... Și să-i mai aud pe cei care trăncănesc împotriva petroliștilor precum că ne-au mințit, că îi mănâncă ocna fără nicio milă, măi tovarăși! * * * Mă Gheo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ochii înlăcrimați... S-a discutat despre Laponia cu întinderile ei nesfârșite de zăpadă, despre renul de rezervă al Moșului, despre năluci și criză, dar și despre cumințenie și ascultare ce s-au constituit în tot atâtea momente de încântare și mulțumire pentru Bătrânul Călător. Drept răsplată, i-a lăsat o mulțime de cadouri ca jucării, hăinuțe, ghetuțe, dulciuri, mulțime de cărțulii, caiete și creioane colorate, dar și o minunată săniuță, iar pentru Simina, doar o duzină de Pamperși plus câteva pachete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și creioane colorate, dar și o minunată săniuță, iar pentru Simina, doar o duzină de Pamperși plus câteva pachete de Milupa și o păpușică, Simona. Despărțirea pricinuită de graba Moșului a fost la fel de încărcată de vrajă ca și sosirea: cu mulțumiri, cu puparea mâinii și cu pupicuri pe frunte, cu urări de drum bun și bun rămas până la următoarele sărbători, cu sănătate, cumințenie, sârguință la învățătură și bună ascultare. Și a dispărut apoi... ca o nălucă... Te așteptăm, Moșu, și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
bază de cetină de brad, care până mai ieri se irosea prin păduri, și găinaț, care se utiliza numai ca îngrășământ natural. Fără îndoială că aceste descoperiri epocale vor apropia cu mult victoria deplină a socialismului în satele noastre. Calde mulțumiri, tovarășe Silviu! În consecință, v-aș ruga să ne împuterniciți pentru a ne adresa înaltelor foruri conducătoare cu propunerea de a i se acorda tovarășului Curdoba Silviu înaltul Titlu de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de Aur Secera și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Veronica Steiciuc și, nu în ultimul rând, Nicolae Cârlan, care a supus unei analize mai detaliate valoarea tematică și artistică a povestirilor în Cuvântul său înainte la Bucurii spulberate. Din 2008 am devenit membru al Societății Scriitorilor Bucovineni. Aduc pioase mulțumiri, și de această dată, părinților mei, oricând dispuși la mari sacrificii, că mi-au dat viață, că m-au adus pe lume în stare de sănătate bună și mi-au inoculat deprinderea de a munci, de a fi corect în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mult aplecarea mea către cele bisericești, încât, de la un timp, deși nu o zăream pe la biserică, o vedeam mereu cu preotul Alexa, pe ici, pe colo, și nu oricum, ci, din câte am priceput, era într-o stare de mare mulțumire sufletească. Preotul Alexa era om cu suflet ales. Deși era însurat, avea și copii, iată că își făcea timp și pentru o doamnă evlavioasă care, luată de grijile mari ale copiilor de la școală, nu putea ajunge la biserică, și tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
puștilor... După ce am dat tonul savant, ridicând cu mare importanță arcușul am început reprezentația. Conștient de marele meu talent, vă imaginați că nu mi-am amestecat vocea cu gloata, asumându-mi cinstea de a cânta solo refrenul. Ce aplauze, ce mulțumiri, ce uimire!... Nici nu se potolise bine ecoul primelor aplauze, că un vecin de la geamul primului etaj a și strigat: "Bisssss! Mai zi o dată refrenul, Z!" La fel de savant, am așezat vioara la gât, și-am început să cânt pentru alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]