KorAP: Find »[drukola/base=multilateral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...254 >

6,341 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839

pentru noi toți cei din Orientul Mijlociu, când palestinienii și evreii se vor înțelege, după îndelungații ani de lupte fratricide în Palestina". Deocamdată, doritorii de pace și nedoritorii de aceasta divizează, deopotrivă, atât societatea israeliană, cât și societatea palestiniană! II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ La Comitetul special O.N.U. pentru definirea agresiunii (prezență românească) PROF. UNIV. EMERIT DR. AUREL PREDA* Motto "V-am făcut cadou Basarabia". (Litvinov) Summary The study is devoted to the last two sessions of the Special Committee of the

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
a diplomației bilaterale, dar mult mai concretă și efectivă pentru interesele unei țări. Ca o paranteză, la O.N.U., la U.N.C.T.A.D., la U.N.E.P., deci la New York, Geneva, Nairobi, într-un cuvânt, în sfera elegantă a diplomației multilaterale, mă simțeam oarecum stânjenit (cel puțin la început), ca într-un club select în care intrasem fără smoking, pe când dincolo, la bilateral, valorile pe care le negociam erau palpabile și îți dădeau impresia frontului, desigur, fără tancuri și avioane. Una

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
rândurile proprii, alianțele politico-militare ale acelor vremuri aveau să domine diplomația mondială și în perioada destinderii NATO și O.T.V. erau beneficiarele, promotoarele, precum și gestionarele cursei înarmărilor, care cunoșteau spirale mereu ascendente, îndeosebi de ordin calitativ; acordurile internaționale (bilaterale și multilaterale) privind înarmările nu frânau asemenea evoluții. În plan mai larg, în perioada destinderii, toate categoriile de armamente ale supraputerilor și ale celor două alianțe cunoșteau dezvoltări spectaculoase. Aniversarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului de la Washington a prilejuit adoptarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
îl ocupe un sistem de securitate europeană și a fost exprimată hotărârea Tratatului de la Varșovia de a-și întări forța și capacitatea lor și, totodată, statele care nu făceau parte din nici o alianță să depună eforturi, pe baza bilaterală sau multilaterală, în scopul promovării cauzei securității europene. A fost subliniată importanța întreprinderii de măsuri pentru destinderea militară pe teritoriul european, ca: lichidarea bazelor militare străine; retragerea tuturor trupelor de pe teritoriile altor state în limitele frontierelor lor naționale; reducerea forțelor armate ale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
a celei nucleare. A fost dată publicității și Declarația conducătorilor de partid și de stat din țările socialiste intitulată " Să se pună capăt agresiunii împotriva poporului vietnamez", fiind reiterată hotărârea statelor în cauză de a acorda și în viitor sprijin multilateral luptei drepte a poporului vietnamez, în situația în care S.U.A. nu vor adopta o poziție realistă și nu vor înceta agresiunea din Vietnam 73. La ședința Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, la 20 august 1970

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
permanent al tuturor statelor interesate participante la conferință, toate acestea trebuind să alcătuiască conținutul de bază al ordinii de zi a Conferinței general-europene în cauză, care ar putea fi convocată în anul 1972. A fost prezentată, totodată , opinia față de consultările multilaterale ca formă de pregătire a Conferinței general-europene, și că va exista asentimentul tuturor statelor interesate și a fost lansată chemarea de începere a consultărilor multilaterale în cel mai scurt timp. Realizarea unei înțelegeri cu privire la reducerea forțelor armate și armamentelor în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
care ar putea fi convocată în anul 1972. A fost prezentată, totodată , opinia față de consultările multilaterale ca formă de pregătire a Conferinței general-europene, și că va exista asentimentul tuturor statelor interesate și a fost lansată chemarea de începere a consultărilor multilaterale în cel mai scurt timp. Realizarea unei înțelegeri cu privire la reducerea forțelor armate și armamentelor în Europa a fost considerată de semnatarii declarației de mai sus ca fiind în interesul întăririi securității în Europa, anul 1972 fiind considerat că ar putea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Lipatti, prin elaborarea premiselor fundamentale ale unui sistem de securitate și cooperare, bazat, în principal, "pe un cod de conduită a relațiilor dintre statele participante, pe un amplu program de cooperare în marile domenii de interes comun, pe continuarea eforturilor multilaterale, începută de conferință, prin crearea unui organism permanent sau cel puțin a unei continuități organizate, în această privință"79. La 2 decembrie 1970, conducătorii statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, cu prilejul întâlnirii de la Berlin, au apreciat, în documentul oficial

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
a conferinței 80. Statele membre ale N.A.T.O. au reiterat poziția potrivit căreia imediat ce tratativele în problema Berlinului vor ajunge la un rezultat satisfăcător și celelalte convorbiri vor ajunge la rezultate satisfăcătoare, cei în cauză erau dispuși ca, prin contacte multilaterale cu guvernele interesate, să analizeze posibilități în vederea convocării unei conferințe sau a unei serii de conferințe în problema securității și cooperării în Europa. N.A.T.O a reiterat principiile care trebuie să stea la baza relațiilor dintre state și care urmau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
referitoare la reducerea forțelor armate și armamentelor în Europa, astfel ca să nu fie aduse prejudicii țărilor care vor lua parte la asemenea reduceri. La 31 mai 1972, Consiliul N.A.T.O. și-a dat acordul pentru începerea, la Helsinki, a consultărilor multilaterale în vederea pregătirii unei conferințe pentru securitate și cooperare în Europa. Consiliul N.A.T.O. propusese începerea de explorări multilaterale privind reducerea reciprocă și echilibrată a forțelor, în paralel cu negocierile pentru securitatea europeană. La 22 noiembrie 1972, la Helsinki (în cartierul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
lua parte la asemenea reduceri. La 31 mai 1972, Consiliul N.A.T.O. și-a dat acordul pentru începerea, la Helsinki, a consultărilor multilaterale în vederea pregătirii unei conferințe pentru securitate și cooperare în Europa. Consiliul N.A.T.O. propusese începerea de explorări multilaterale privind reducerea reciprocă și echilibrată a forțelor, în paralel cu negocierile pentru securitatea europeană. La 22 noiembrie 1972, la Helsinki (în cartierul Dipoli), cu participarea a 32 de state europene, a S.U.A. și a Canadei, s-au deschis lucrările

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
între unele state socialiste au avut loc, la Praga (iunie și iulie 1990), discuții la nivelul experților referitoare la reorganizarea Tratatului de la Varșovia (reorganizarea C.P.E., desființarea Comitetului Miniștrilor Afacerilor Externe, Comitetului Miniștrilor Apărării, Comandamentului Forțelor Armate Unite și a Grupei multilaterale pentru informarea reciprocă.) La 15 iulie 1990, Comisia împuterniciților guvernamentali începuse la Praga lucrările pentru elaborarea de propuneri, cu scopul de a revizui caracterul, funcțiile și activitatea Tratatului de la Varșovia, în conformitate cu hotărârile adoptate de Consfătuirea la nivel înalt din iunie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
aprilie 1985, referitor la prelungirea duratei valabilității alianței. Statele Europei Răsăritene începeau un drum larg, lung și anevoios pentru integrarea lor în noile realități geopolitice 89. De la data de 1 iulie 1991, au fost desființate: Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe, Grupa multilaterală pentru informare reciprocă curentă, alte grupe de experți create anterior, au fost, de asemenea, desființate structurile militare cu caracter permanent (Partea sovietică a insistat pentru constituirea unor Grupe consultative militare cu preocupări mai largi). "Partea română a susținut, în cadrul reuniunii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
publicației, s-a oferit să insereze studiul în integralitatea sa în două numere succesive ale revistei, din 29 ianuarie și, respectiv , 4 februarie 1971. Cred că merită a fi reținut amănuntul publicării articolului cu 21 de luni înaintea Consultărilor pregătitoare multilaterale ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (demarate la 22 noiembrie 1972, la Helsinki cartierul rezidențial Dipoli). Se acreditează, în acest mod, din timp, ideea existenței unui proiect vizând crearea unui nou mecanism pentru securitate și cooperare în Europa

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
în limitele frontierelor lor naționale, reducerea efectivelor forțelor armate ale statelor participante, crearea de zone denuclearizate și asumarea de către puterile care posedă arma nucleară a obligației de a nu folosi această armă împotriva statelor participante la astfel de zone; ● Dezvoltarea multilaterală a colaborării economice reciproc avantajoase, prioritare fiind expansiunea schimburilor comerciale și înlăturarea obstacolelor artificiale și măsurilor discriminatorii; specializarea și colaborarea în producția industrială; așezarea pe baze sănătoase a relațiilor financiare și de credit; dezvoltarea turismului și a altor sectoare din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Ca atare, cazul Dunării este unul special, însemnătatea ei depășind cadrul continental, cu o multiplă proiecție de nivel mondial. Convenția privind regimul de navigație pe Dunăre (Belgrad, 1948) nu constituie singura reglementare internațională a acesteia, un număr important de tratate multilaterale și bilaterale având-o ca obiect ori referindu-se la ea. Alături de Convenție, sunt de menționat: Convenția O.N.U. privind dreptul referitor la folosirea cursurilor de apă internațională în alte scopuri decât navigația (1997) și Convenția privind cooperarea pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
scientifical gatherings; The valencies of a constructive dialogue; Conclusive conceptual approaches. Considerații introductive Ne aflăm în preajma unei aniversări relevante din unghiul semnificației sale istorice împlinirea a 40 de ani de la deschiderea lucrărilor unei reuniuni unicat în analele diplomației europene: Consultările multilaterale pregătitoare ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.), desfășurate la Dipoli (suburbie a orașului Helsinki), între 22 noiembrie 1972-8 iunie 1973. La consultări au fost reprezentate 32 de state europene, precum și S.U.A. și Canada. Șefii delegațiilor erau ambasadorii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
de la ideea că "în prezent ne aflăm într-o fază nouă, mai activă, de pregătire a conferinței generale europene. În Europa, la ora actuală, se urmărește ca, paralel cu desfășurarea în continuare a consultărilor bilaterale, să se treacă la discuții multilaterale, cu participarea tuturor statelor interesate, ca o fază nouă, practică, de pregătire a Conferinței pentru securitate europeană"116. Particularități distinctive ale colocviilor Comparativ cu alte reuniuni științifice organizate anterior, colocviile A.D.I.R.I. s-au făcut remarcate printr-o serie de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
conținut considerente esențiale pentru configurarea poziției României privind securitatea și cooperarea în Europa. Mesajul destinat celui de-al doilea seminar scotea în evidență ideea potrivit căreia înfăptuirea securității europene va trebui să constituie "o premisă și o consecință a dezvoltării multilaterale pe plan politic, economic, tehnico-științific, cultural, social a relațiilor de colaborare între statele continentului, indiferent de orânduirea lor social-politică" (s.n.). Reflectând progresele înregistrate în direcția convocării Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa ca rezultat a intenselor consultări bilaterale consacrate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
lor social-politică" (s.n.). Reflectând progresele înregistrate în direcția convocării Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa ca rezultat a intenselor consultări bilaterale consacrate temei, mesajul adresat participanților le cel de-al treilea colocviu conținea drept idee directoare necesitatea demarării pregătirilor multilaterale. În acest sens, se sublinia că "în prezent, sunt întrunite condițiile pentru a se trece la pregătirea mai activă a Conferinței. Considerăm, de aceea, ca o sarcină imediată, începerea consultărilor într-un cadru multilateral, cu participarea nemijlocită a tuturor statelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
drept idee directoare necesitatea demarării pregătirilor multilaterale. În acest sens, se sublinia că "în prezent, sunt întrunite condițiile pentru a se trece la pregătirea mai activă a Conferinței. Considerăm, de aceea, ca o sarcină imediată, începerea consultărilor într-un cadru multilateral, cu participarea nemijlocită a tuturor statelor interesate". (s.n) Prin conținutul lor realist și echilibrat, lipsite de considerații cu tentă ideologică, mesajele liderilor români s-au bucurat de aprecierea participanților la cele trei colocvii. Contribuția lor la climatul constructiv care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
a fost readusă în discuție. Astfel, reprezentantul A.D.I.R.I., prof. Ion Ceterchi, sublinia la modul general nevoia de a se trece la "confruntări de păreri și consultări care să inaugureze o nouă fază din două puncte de vedere: un cadru multilateral și o succesiune oarecum mai sistematică, având tendința de permanentizare". Profesorul Pierre Hassner, de la Centrul de studii ale relațiilor internaționale al Fundației naționale de științe politice din Paris, aprecia că se resimte nevoia unui "forum permanent de discuții și cooperare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
și ale Uniunii Europene. De aceste două organizații supranaționale sunt legați termenii de stabilitate, securitate și dezvoltare. După mine, acesta este un proces aflat încă în stare incipientă, de acomodare a practicii legăturilor bilaterale la un sistem integrat de relații multilaterale, precum și de cuprindere a tuturor țărilor europene. Încă nu se știe cum vor rezista aceste structuri la șocuri și mai puternice decât actuala criză economică, resimțită în mod diferit de statele membre, direct proporțional cu imunitatea lor economică. Va interveni

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
131 Secvențe din politica externă a României (1959-1979) ION AVRAM 145 ISRAEL. Schimburile comerciale româno-israeliene GHEORGHE RUSU 155 Gânduri și fapte proprii în suișul și coborâșul relațiilor României cu lumea din Orientul Mijlociu (Partea a doua) VASILE PRUNĂ 163 II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ 171 La Comitetul special O.N.U. pentru definirea agresiunii (prezență românească) AUREL PREDA 173 Tratatul de la Varșovia LUCIAN D. PETRESCU 199 Susținerea la Comitetul Drepturilor Omului de la Geneva a Raportului Guvernului român cu privire la aplicarea Pactului internațional privind drepturile civile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
a făcut parte din conducerea M.A.E., având și gradul de ambasador). * Autoarea a deținut diferite funcții în Centrala M.A.E. și în exterior, a condus sau a fost membru al delegațiilor române la diferite negocieri bilaterale sau multilaterale în domeniul securității și cooperării în Europa și pe plan subregional; a făcut parte din echipa M.A.E. (task force) pentru pregătirea și deținerea Președinției în exercițiu a O.S.C.E. de către România, 2001;.a fost ambasador, șef al Centrului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]