1,225 matches
-
oamenii voștri printre noi și ai noștri printre voi, căci vedeți că vom pieri și noi și voi. Și nu vă mai uitați la Ștefan voievodul și nu mai ascultați de el”. Pacea pentru brașoveni putea fi obținută de domnul muntean cu condiția orientării spre o politică pro-otomană. Turcii pradă însă în Ungaria, din care cauză regele nu ar fi acceptat o înțelegere a brașovenilor cu domnul muntean. După terminarea campaniei din Asia și după ce și-a trecut trupele în Europa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu mai ascultați de el”. Pacea pentru brașoveni putea fi obținută de domnul muntean cu condiția orientării spre o politică pro-otomană. Turcii pradă însă în Ungaria, din care cauză regele nu ar fi acceptat o înțelegere a brașovenilor cu domnul muntean. După terminarea campaniei din Asia și după ce și-a trecut trupele în Europa, Mahomed al II-lea reia politica de cuceriri din Europa. Bonfinius notează că, în 1474, turcii au trecut Sava și au făcut o incursiune în Pannonia. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare se retrage la Vaslui, pentru a pregăti țara de luptă. Experiența luptelor pentru Țara Românească dovedea că, din punct de vedere strategic, era foarte greu să mențină țara într-o strânsă alianță cu Moldova. De fapt, voievodul muntean nu se putea menține în scaun fără asentimentul turcilor. Ca să reziste presiunilor turcești ar fi fost nevoie de sprijinul unei mari puteri — de exemplu, Ungaria — ale cărei forțe, așezate la granița Munteniei, ar fi putut interveni ori de câte ori nevoia ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care Țara Românească nu juca nici un rol. Vlad Țepeș fusese eliberat și, cunoscător al stilului de luptă cu turcii, conducea lupte de hotar cu sangiacii turci din Serbia și Bosnia. Ștefan cel Mare nu putea să asigure domnia unui voievod muntean decât în măsura în care acesta s-ar fi retras cu întreaga-i oaste în Moldova, atunci când turcii ar fi atacat Țara Românească. O asemenea soluție pentru un domn muntean nu era acceptabilă. Însemna să-și mute baza de operații în afara țării, ceea ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Serbia și Bosnia. Ștefan cel Mare nu putea să asigure domnia unui voievod muntean decât în măsura în care acesta s-ar fi retras cu întreaga-i oaste în Moldova, atunci când turcii ar fi atacat Țara Românească. O asemenea soluție pentru un domn muntean nu era acceptabilă. Însemna să-și mute baza de operații în afara țării, ceea ce, din punct de vedere strategic, era o imposibilitate. Hotarul cu turcii era prea lung, și lipsit de fortificații. Dimpotrivă, turcii posedau capete de poduri la nord de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Transilvania, pentru că de aici se putea respinge de oriunde ar fi venit un atac turcesc, iar Severinul, în posesia Transilvaniei, acoperea flancul drept al țării. Atunci când Transilvania se va constitui ca principat independent, iar principii transilvăneni vor colabora cu domnii munteni, Țara Românească se va putea apăra cu succes de turci. Momentele luptei antiotomane din vremea lui Mircea cel Mare, Mihai Viteazul și Matei Basarab stau în sprijinul acestui punct de vedere. Fără aliați puternici, țara ar fi fost supusă la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Brețcu la 6-7 august, dar se știe că primeau vești din Moldova abia la 25 august, când turcii trecuseră Dunărea. Întârzierea lor s-a datorat, poate, și faptului că Bathory și Țepeș aflau că Laiotă se îndrepta cu oastea munteană spre Țara Bârsei. Acesta vroia să treacă munții în momentul în care oastea transilvană era în Moldova. Se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare n-a primit nici un ajutor de la vecinii lui în timpul campaniei din 1476. Matei Corvin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Dunăre. Planul voievodului moldovean trebuie să se fi născut și la îndemnul vărului său, care se afla, alături de Ștefan Bathory, în fruntea oastei transilvănene. E vorba de Vlad Țepeș, care, încă din vara anului 1475, încercase să reia domnia munteană. De data aceasta, Ștefan cel Mare se adresează lui Matei Corvin, cerându-i ca „voievodul Basarab (Laiotă) să fie alungat din cealaltă țară românească și să fie pus acolo un domn creștin, anume Dracula (Vlad Țepeș), cu care să ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că unitatea de luptă românească împotriva turcilor nu s-a putut realiza în secolul al XV-lea, pentru că, uneori, s-au aflat pe scaunul țării domni care n-au avut calități politice și militare deosebite, dar, mai ales, pentru că boierimea munteană a trădat mereu interesele țării și a colaborat cu turcii. Faptele voievozilor și ale boierilor trebuie să fie judecate în funcție de realitățile politice. După moartea lui Mircea cel Mare au urmat ani de lupte, care au sângerat țara în deceniile trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru plata lui era mai mic decât pagubele provocate de războaiele pustiitoare. Nu însemna însă că renunțau la luptă. Atunci când pretențiile Porții creșteau sau când împrejurările erau favorabile, românii nu au ezitat să pună mâna pe arme. De aceea, domnii munteni s-au străduit să păstreze legăturile cu Transilvania și cu regele Ungariei, căruia îi jurau credință în nădejdea că puteau primi un ajutor, dacă Țara Românească era atacată de turci. Așa se explică de ce în înțelegerile dintre munteni și Ungaria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puteau primi un ajutor, dacă Țara Românească era atacată de turci. Așa se explică de ce în înțelegerile dintre munteni și Ungaria apare o clauză a cărei importanță este decisivă în raporturile dintre cele două țări. Se specifica, anume, că domnul muntean va fi prieten prietenilor regelui și dușman dușmanilor săi. În cazul, însă, în care turcii, venind cu forțe superioare, îl vor sili pe voievod să pornească împotriva regatului ungar, regele nu-l va socoti ca dușman. Și încă un lucru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prietenilor regelui și dușman dușmanilor săi. În cazul, însă, în care turcii, venind cu forțe superioare, îl vor sili pe voievod să pornească împotriva regatului ungar, regele nu-l va socoti ca dușman. Și încă un lucru deosebit de important: domnii munteni se angajau să-i oprească pe turci, numai în cazul în care oastea ungurească va fi ajuns pe pământul țării. Experiența demonstrase, și demonstra încă și în anii 1475-1480, că una erau promisiunile regilor unguri și alta realizarea practică a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceea, participarea românilor la luptă era condiționată de prezența reală a oastei regale pe pământul Țării Românești. În felul acesta, românii nu riscau să rămână singuri în fața turcilor. Regii unguri au acceptat aceste clauze și n-au imputat nimic voievozilor munteni, care au trecut Carpații alături de turci. Astfel, voievozii au reușit prin abilitatea lor politică, să asigure existența noastră neîntreruptă, ca stat, de-a lungul atâtor veacuri, în timp ce în jurul nostru, mari puteri, ca regatul feudal ungar de exemplu, se prăbușeau și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Batăr Ștefan ca să se apropie iute de părțile acestea”. Nu au existat, așadar, împrejurări politice favorabile sau care să-l oblige pe Ștefan să încheie o pace cu turcii în 1479-1480. O incursiune în Țara Românească o fac boierii munteni, refugiați în Transilvania, adversarii lui Țepeluș, împreună cu secuii. Laiotă, refugiat în Transilvania, va pătrunde și el în Țara Românească și o ia în captivitate pe Maria, soția lui Țepeluș. Pregătirile făcute de sultan au avut însă ca scop cucerirea insulei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
meu și cu boierii mei și cu toată țara mea, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreapta”. Domnul îi îndeamnă pe munteni să vină fiecare pe unde au șezut înainte fără nici o teamă. Răspunsul boierilor munteni este de o rară violență: „Este în tine omenie, ai tu minte, ai tu creieri de-ți strici cerneala și hârtia pentru un copil de curvă, fiul Călțunei, și zici că-ți este fiu ? De-ți este fiu și vrei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o vreme în care Țepeluș se pregătea să atace Moldova împreună cu turcii. Nu trebuie exagerat, în sensul în care s-a stăruit o vreme, că boierimea era trădătoare din principiu. Când turcii au făcut eforturi să cucerească Țara Românească, boierii munteni au fost în cea mai mare parte alături de Radu de la Afumați și, în bătălii care au durat mai mulți ani, au reușit să salveze țara de la transformarea ei în pașalâc. De data aceasta era vorba de oportunismul negustorilor brăileni, poate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la transformarea ei în pașalâc. De data aceasta era vorba de oportunismul negustorilor brăileni, poate, siguri pe ei, că Țepeluș cu turcii îl vor învinge pe Ștefan. În ceea ce privește politica dusă de Țepeluș, Emil Turdeanu remarca „realismul fără orizont al aliatului muntean”. Țepeluș era foarte realist, ca și alți înaintași ai săi. Era, însă, conștient că singur nu poate rezista turcilor, dar nici n-a îndrăznit să-i înfrunte alături de un aliat, așa cum a făcut Vlad Țepeș. La 8 aprilie 1481, Sixt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Imperiul Otoman nu este însă de lungă durată, căci la 12 mai Baiazid reușea să ia tronul. Adversarul său, înfrânt (20 iunie), va încerca să se refugieze în Egipt, dar va fi prins și ucis. În spațiul românesc, amenințarea boierilor munteni a avut urmări. Țepeluș, ajutat de turci, năvălește în Moldova și pradă până la Lunca Mare, în ținutul Bacăului. Știm asta dintr-un document intern, dat de domn în octombrie 1481, când îi întărește boierului Mihul Buzatu moșia, deoarece privilegiul acestuia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au adăugat contingente din Transilvania sub comanda unor căpitani regali. Ștefan cel Mare l-a pus domn pe Vlad Călugărul „căci a dat ajutor turcilor când au luat cetățile și au ars țara” și a mers pe urmele celorlalți domni munteni, și nu s-a lepădat de ei.” Regele Matei scrie la 7 august 1481 o scrisoare Papei în care se arată: „Adunându-și Ștefan o mare oaste, la care s-au adăugat căpitani vecini și oștile mele, a pătruns până în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o strânsă alianță antiotomană decât cu colaborarea Transilvaniei. De la Suceava era o cale prea lungă până la București, care se afla la 60 km de Giurgiu, unde era o raia. Din Transilvania se poate ajunge mult mai repede în ajutorul domnului muntean. Turcii n-au putut ocupa Țara Românească în anii 1523-1527, deoarece, în momentul în care Radu de la Afumați nu putea să mai reziste, trecea Carpații și venea cu ajutor transilvan. După ani de permanente lupte, turcii au fost obligați să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătar, decât numai în cazul în care se încheiase un tratat între el și domnul Moldovei. În urma tratatului încheiat în 1512, se schimbă raporturile dintre Moldova și turci. În raportul bailului venețian la Constantinopol, din 1507, se arată că domnul muntean era obligat să-i dea ascultare sultanului, dar domnul Moldovei nu făcea acest lucru. Într-o scrisoare trimisă Papei de regele Sigismund al Poloniei, în 1514, Moldova este trecută în rândul țărilor care țin de ascultarea Porții, forțele militare ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Borgia) organizează o cruciadă la care ar trebui să participe Franța, Polonia, Ungaria și Spania. Din Diariile lui Marino Sanudo aflăm că regele Ungariei îl îndemna pe Papă să îi cheme la luptă pe cei doi domni români, moldovean și muntean. În septembrie 1500, Papa trimite scrisori celor doi domni, iar un sol papal era trimis la Suceava. Deși, inițial, regele polon s-a arătat partizanul organizării cruciadei, reizbucnește conflictul cu teutonii, din care cauză, duce negocieri cu Poarta în vederea încheierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
situații speciale, în care Ștefan cel Mate face din țărani boieri, rămâne greu de înțeles de ce se afirmă în Letopiseț că, la Râmnic, au pierit de la munteni, „toți vitejii și boierii”. Să credem că și Țepeluș făcuse boieri din țărani munteni? Este vorba de aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-l înlocuiască pe Vlad Țepeș cu fratele său, Radu cel Frumos. S-a ajuns la acest epilog în urma trădării regelui Ungariei, Matei Corvin, aliatul lui Vlad Țepeș, căruia îi promisese ajutor, dar nu a făcut-o, și în urma trădării boierilor munteni. Speriat de creșterea puterii otomane și de amploarea cuceririlor făcute de turci, Petru Aron, domnul Moldovei, îl trimitea pe logofătul Mihul, în 1456, ca să ducă un tribut de 2.000 de galbeni sultanului, care semnifica răscumpărarea păcii. Pentru început, sultanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi un element important pentru reușita incursiunii în sacru, fiu de roman în această variantă, el este și om al muntelui, deci familiarizat cu centralitatea mitică: „Ficior de mocanî/ Și de moțilcan,/ Și de molidvău,/ Fost-ai viteaz rău”. Cioban muntean și voinic, tatăl său îi transmite lui Iovan energiile necesare pentru depășirea probei și găsirea punctului de intersecție între cele trei dimen¬siuni, unde „e posibilă ruperea de nivel” și apar hierofaniile. Uriaș anterior apariției oamenilor de azi, Iovan este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]