1,647 matches
-
Râmnicu Vâlcea, Câmpulung), livezi, fânețe, căi de comunicație. Între Dâmbovița și Gilort, la contactul cu muntele, se află depresiuni mici, dintre care doar Câmpulung este mai întinsă. Acestea sunt închise la exterior de dealuri înalte, numite la est de Olt muscele, care coboară lin spre sud. La vest de Gilort depresiunile sunt mai mari, 24 GEOGRAFIE FIZICĂ Vulcanii noroioși (Pâclele Mari) Valea Milcovului Bazinul superior al Râmnei Munte de sare la Slănic Prahova dealurile având înălțime și extensiune mai reduse. Ele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de acuarelă - Lumina Mediteranei (1990) și Casa mea (2001) anticipau o mitologie personală sacralizând acvaticul și solarul; în fapt, Casa invocată atunci se confunda cu Țara în întregul ei, spațiu peisagistic relevant - cu însemne din Transilvania din Banat ori din Muscelul valah. Topos învederând că Istoria e, concomitent și geografie! Arhitecturi existente în juru-i se îmbină cu altele, inventate, altfel spus cu viziunile interioare ale pictoriței. Tablourile astfel rotunjite emană o anumită caldură; un figurativ senin, tonifiant respiră sistematic prospețime și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de desen și de pictură cu profesoara Eugenia Ștefănescu și cu pictorul Nicolae Popa. Arcușul este abandonat în favoarea muzicii culorilor. Drumul spre pictură a început acum ... • Tabere de creație (1981 - 2005): Orăștie, Toplița, Făgăraș, Bistrița-Năsăud, Constanța, Mangalia, Hârlău, Alba-Iulia, Câmpulung - Muscel; • Studii libere de pictură în diverse ateliere și cenacluri din Romania, Turcia și Anglia; • Excursii și studii de documentare în Anglia, Bulgaria, Elveția, Franța, Grecia, Italia, Monaco și Polonia; • Membră a Societății Profesorilor de Muzică și Desen din România; • Membră
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Tîrgului Barajul Rîușor este situat pe râul Tîrgului, afluent al Argeșului, imediat în aval de confluența primului cu pârâul Rîușor, formând acumulurea cu același nume. Rolul acestui baraj este acela de alimentare cu apă industrială și potabilă a zonei Cîmpulung Muscel, de alimentare a centralelor hidroelectrice Lerești și Voinești cu o putere totală instalată de 24,2 MW, pentru irigarea unei suprafețe agricole de 8500 ha, ameliorarea condițiilor de alimentare cu apă a mun. București precum și pentru preluarea unor eventuale unde
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
diferența dintre discursurile publice și realitate, convingerile intime era una considerabilă și în cazul lui Mihail Kogălniceanu. Mulțumit de activitatea sa în teritoriu spre sfârșitul anului 1864, Kogălniceanu îi scria lui Cezar Librecht, Directorul General al Poștelor aflat la Câmpulung Muscel, și îi cerea să călătorească prin acele zone ale țării pe unde fusese el cu puțin timp în urmă pentru a vedea cum un număr tot mai mare de români își manifestau atașamentul și devotamentul față de Al.I. Cuza195. În ciuda
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lor.5) La mijloc ar fi fost motive politice, cît și suspiciunea deturnării de fonduri. „Din această cauză - preciza Sava Ariton - și-a regulat drepturile la pensie și s-a permutat cu familia la Focșani, și în urmă la Cîmpulung (Muscel), unde (în ziua de 3 februarie 1929) a murit”.6) Despre pedanți „Pedant” e încă una din vorbele grele folosite de Bacovia. O singură dată, dar memorabil. Le-am cerut mai multor persoane să și amintească împrejurarea în care au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mare realizare a acestei societăți: - publicarea unei reviste cu denumirea de ,, Anuarul STR”, care a apărut În 13 numere; - construierea unor cabane (la Grind În Piatra Craiului, apoi cea de pe Muntele Podeanu din Făgăraș, etc.) - Înființarea de secțiuni În Câmpulung Muscel, Turnu Severin și Iași; - realizarea unor marcaje turistice (de la Podeanu la Negoiu În 1903, Valea Jepilor și Valea Cerbilor În 1913, și Cabana Caraiman - Vârful Omu); - obținerea Încă din 1913 a unor reduceri de preț de la CFR, pentru membrii săi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Piatra Craiului și În zona Munților Făgăraș; c) editarea unor reviste, cum au fost ,,Buletinul alpin” (pentru scurt timp) și Între 1937 - 1938 ,,Buletin informativ”; d) a Înființat secții, inclusiv pentru zona Carpaților Meridionali, cum ar fi cea din Câmpulung Muscel (1931), Pitești (1936), Făgăraș (1937) etc; e) organizarea a numeroase excursii, În special În Bucegi, Piatra Craiului și Făgăraș, inclusiv pentru alpiniști; - Clubul Alpin Român, a luat ființă În 1934 și a avut ca prioritate turismul alpin, motiv pentru care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
colecții muzeale (de istorie, etnografie, tehnică populară etc.)minunatele vetre folclorice cum ar fi cele din zona: Mărginimii Sibiului (cu localitățile: Boița, Fântânele, Galeș, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Săliște, Sadu, Sibiel, Tilișca, etc.), Gorjului, Muscelului (CÎmplung-Rucăr), Vâlcea, Mehedinți, Caraș-Severin, Brașov etc.; a numeroaselor festivaluri interjudețene cum ar fi cele de la Novaci, Vaideeni, Herculane, Padeș etc. și nu În ultimul rînd, elemente ale civilizației contemporane, formate din construcții de diverse tipuri (baraje, obiective social - culturale, inclusiv
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de 18 localități, dispun de izvoare de ape minerale, din care se remarcă județele: Argeș - 3, Caraș-Severin - 1, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 2, Gorj - 1, Prahova - 2, Sibiu - 3 și VÎlcea - 5. Localizarea acestora pe unități administrative, este următoarea: Albeștii de Muscel (4 izvoare), Brăduleț, Sat Brădetu și Cetățeni (Argeș); Băile Herculane (CarașSeverin); Bezdeag (DÎmbovița); Satu Pociovaliște, Cătunul HulubaNovaci (Gorj); Bala și Balta (Mehedinți); Bușteni și Sinaia (Prahova); Avrig, Porumbacu de Jos și Sadu la locul denumit „Saramura de pe Tocile” (Sibiu); Călimănești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Rezervația Biosferei Retezat (55000 ha) apoi Parcurile naționale: Retezat (38047 ha); DomogledValea Cernei (60100 ha); Bucegi (32663 ha); Cozia (17100 ha); Piatra Craiului (14800 ha) și Parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina(10000 ha). Enumerăm astfel din rîndul rezervațiilor: Albești de Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu pictură) Stoinești (cu pictură interioară și exterioară), Băile Olănești (5 biserici), Berislăvești (1820) cu pictură și Călimănești (1712) (jud. VÎlcea). Bisericile din lemn, monumente istorice sau de arhitectură sunt și ele numeroase În Carpații Meridionali și anume: Albeștii de Muscel (județul Argeș); Padeș, Peștișani (Hobița - 2, Boasca, Boroșteni, Gureni și Pestișani) (județul Gorj); Bărbăteni (sec. XIX) - Lupeni și Petroșani (sec. XVIII) (județul Hunedoara); Costești (1835) Comuna Balta, Baia de Aramă, Isverna (3, În satele Isverna, Drăgești, Turtubata) și Ponoarele (1763) (județul Mehedinți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
obținute se utilizează fie ca Îmbrăcăminte, fie În Înfrumusețarea interioarelor caselor etc. Turiștii interni și externi, găsesc În Carpații Meridionali - ca și În Întreaga țară - un tezaur de valori folclorice și etnografice, pentru că aici sunt concentrate mai multe zone folclorice: Muscel, Gorj, Mehedinți, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului și a Făgărașului, a Hațegului și a Loviștei etc. Această mare bogăție a Carpaților Meridionali este reflectată și de abundența deosebită a unor astfel de obiective, cum ar fi prezența a 54 de localități
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
repartiției pe localități a vetrelor folclorice care În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
VÎlcea - 6, Prahova - 4, Gorj - 3, Caraș-Severin și Mehedinți cîte 2 și respectiv Alba, DÎmbovița, Hunedoara și Sibiu cîte 1 (tabelul 4). În profil teritorial la nivelul localităților situația este următoarea: Șugag (Alba) - stațiune balneară de interes local; Albeștii de Muscel - stațiune balneară sezonieră de interes local cu băi calde și reci; sat Brădetu-Brăduleț - stațiune balneară sezonieră cu apă minerală de Brădet, de interes local, DÎmbovicioara, stațiune climaterică de interes local, Dragoslavele - stațiune climaterică de interes local, Nucușoara - balneoclimaterică de interes
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
specifice acestei zone cum ar fi: antricot de vacă ca la Brașov, muschi de porc ca la Păltiniș, rulouri de carne de vacă ca la Herculane, cotlet ardelenesc de porc, purcel de lapte la tavă, rulou „mănăstiresc”, soté ca la Muscel, tocană hunedoreană, pulpă de căprioară ca la Poiana etc. Unitățile gastronomice din areal, oferă În egală măsură, prilejul de a lua contact cu specificul național, dar și cu cel modern, ambele contribuind la crearea unei ambianțe plăcute de mare satisfacție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și două linii ferate aproape paralele ce fac accesibilă intrarea În regiune. În al doilea rînd atît În partea nordică pe ruta Brașov - RÎșnov - Sinca Veche - Lisa - Victoria - Sibiu - Sebeș - Simeria - Hațeg - Caransebeș și În cea sudică Băicoi - TÎrgoviște - CÎmpulung Muscel - Curtea de Argeș - Horezu - Baia de Fier - TÎrgu Jiu - Hobița - Tismana - Baia de Aramă - Drobeta Turnu-Severin, Orșova sunt două magistrale oarecum paralele ce șerpuiesc aproape de poalele masivelor. Din prima magistrală se desprind perpendicular spre sud, pătrunzînd În munți numeroase tronsoane, cum ar fi: Codlea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Hațeg - Nucșoara - Petrele; CÎrnești - Gura Zlatna; Zăvoi - Poiana Mărului și Caransebeș - Muntele Mic, iar din cea dea a doua magistrală, respectiv din sud, se desprind spre nord numeroase artere ce fac accesibilă vizitarea a numeroase obiective: TÎrgoviște - Moroeni - Sinaia, CÎmpulung Muscel - Rucăr -Moeciu - Bran - Râșnov - Brașov; CÎmpulung Muscel - Cabana Voina, Domnești - Brăduleț, Tigveni - Sălătrucu, RÎmnicu VÎlcea - Olănești, Tomșani - Costești, Horezu - Vaideeni Polovragi, Baia de Fier - Polovragi, Bengești - Ciocadia - Novaci, Arcani - Runcu. În al treilea rînd, cele două șosele paralele de o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Poiana Mărului și Caransebeș - Muntele Mic, iar din cea dea a doua magistrală, respectiv din sud, se desprind spre nord numeroase artere ce fac accesibilă vizitarea a numeroase obiective: TÎrgoviște - Moroeni - Sinaia, CÎmpulung Muscel - Rucăr -Moeciu - Bran - Râșnov - Brașov; CÎmpulung Muscel - Cabana Voina, Domnești - Brăduleț, Tigveni - Sălătrucu, RÎmnicu VÎlcea - Olănești, Tomșani - Costești, Horezu - Vaideeni Polovragi, Baia de Fier - Polovragi, Bengești - Ciocadia - Novaci, Arcani - Runcu. În al treilea rînd, cele două șosele paralele de o parte și de alta a lanțului montan
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vedere liniile ferate de pe Valea Prahovei, Oltului, Jiului și Cerna - Bela Reca - Timiș. Tot din magistrala sudică pornesc spre nord linii ferate mai scurte care pe firul unor văi pătrund adînc În munte: TÎrgoviște - Petroșița, TÎrgoviște - Filipeștii de Pădure, CÎmpulung Muscel - Argeșel, Pitești - Curtea de Argeș - RÎmnicu VÎlcea, Livezeni - Bărbăteni și Petroșani - Lupeni, lateral. Cele mai importante gări care deservesc traseele turistice sunt: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Brașov, Codlea, Făgăraș-Ucea, Arpașul de Jos, Cârța, Avrig, Turnu Roșu, Sibiu, Miercurea Sibiului, Sebeș, Cugîr, Hațeg
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Azuga, Predeal, Brașov, Codlea, Făgăraș-Ucea, Arpașul de Jos, Cârța, Avrig, Turnu Roșu, Sibiu, Miercurea Sibiului, Sebeș, Cugîr, Hațeg, Sarmizegetusa, Orăștie, Oțelul Roșu, Caransebeș, Armeniș, Cornea, Mehadia, Herculane, Drobeta Turnu Severin, Bumbești Jiu, Petroșani, Râmnicu Vâlcea, Călimănești, Brezoi, Racovița, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel, Pucioasa, Fieni, Pietroșița, etc. 3.7.3. Marcaje turistice montane, sunt numeroase, cele mai bine realizate și mai extinse din toți Carpații românești. Rolul acestora În turism În special În cadrul drumeției montane, este determinant și nu pot fi apreciate mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
experiență În acest domeniu, aspect care ne oferă Încrederea necesară pentru viitor. Față de situația actuală, aprecierea noastră este că ar putea fi luate În discuție și propuneri de realizare a unor noi linii, cum ar fi: - Brașov - Bran - Rucăr - CÎmpulung Muscel. Această linie ar crea condiții noi pentru dezvoltarea turismului În zona Iezer - Păpușa, Leaota și În viitoarele stațiuni de la Nămăești - Valea Pravaț, Rucăr și eventual Voina. - CÎmpulung Muscel - Curtea de Argeș și legătura cu RÎmnicu VÎlcea și de continuat până la TÎrgu Jiu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
realizare a unor noi linii, cum ar fi: - Brașov - Bran - Rucăr - CÎmpulung Muscel. Această linie ar crea condiții noi pentru dezvoltarea turismului În zona Iezer - Păpușa, Leaota și În viitoarele stațiuni de la Nămăești - Valea Pravaț, Rucăr și eventual Voina. - CÎmpulung Muscel - Curtea de Argeș și legătura cu RÎmnicu VÎlcea și de continuat până la TÎrgu Jiu. Realizarea acestei propuneri nu numai că ar conduce la finalizarea celei de a II-a linii paralele cu Carpații Meridionali, dar va oferi cele mai prielnice condiții pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În munții Șureanu, la care se adaugă Încă alte 2 cabane; - hotel și popas turistic; - lac artificial și hidrocentrală. JUDEȚUL ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL. - m. arh. Biserica de lemn a fostului schit Ciocanul din Bughea de Sus; - rez. geologică constituită de fostele cariere de calcar, exploatate din timpuri străvechi; - patru izvoare cu apă minerală sulfuroasă; - stațiune balneo - climaterică sezonieră de interes local (cu băi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o perioadă de timp, viitorul profesor de chirurgie de la Fundeni, Ilie Pavelescu. S-au format la Urgență, chirurgi care au plecat apoi (așa era atunci tradiția) și au ilustrat servicii prestigioase din țară: dr. Ion Cârstea, la Spitalul din Câmpulung Muscel, dr. Ioan Neag, la Brașov ș.a. În componența sa organizatorică din aceea vreme Spitalul de Urgență rezolva în mod preponderent urgențele chirurgicale, traumatologia ortopedică, arsurile și intoxicațiile acute, și funcționa în regim de non stop, pe parcursul a 24 de ore
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]