2,210 matches
-
în stânga șoselei Voinești-Mărășești, pe panta sud-vestică a dealului Bulbuceni, s-au găsit fragmente de vase făcute la roată, cu microprundișuri în compoziție, ornamentate cu linii orizontale și vălurite, specifice secolelor IX-X. Cercetare I. Mitrea, 1971. Materialul se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Mitrea I. 1972, p. 135 (fig. 6/4-8); Coman 1980c, p. 272, nota 4; Teodor 1997c, p. 169. 133. Vulturești (comuna Vulturești), județul Vaslui a) Magaziile fostului C.A.P: în jurul magaziilor amintite, aflate la circa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
164. Negulești (comuna Dealu Morii), județul Bacău a) Măldărești: în 1972 s-a găsit întâmplător, pe teritoriul fostului sat Măldărești (astăzi înglobat localității Negulești), o fibulă digitată fragmentară din secolele VI-VII. Cercetare I. Mitrea, 1972. Piesa este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (nr. inv. 22177). Bibliografie: Mitrea I. 1986-1987, p. 261-263; Teodor 1997c, p.121. 165. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) La Vernescu: la circa 200m sud-est de biserică au fost găsite mai multe fragmente ceramice și un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în stânga Râului Berheci, din marginea vestică a localității, s-a descoperit întâmplător (1970), datorită unor lucrări agricole, un topor din fier cu aripioare, lama curbată și tăișul îngust, specific secolelor X-XI. Cercetare Al. Artimon, 1970. Piesa se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (nr. inv. 6387) Bibliografie: Artimon 1975, p. 316; Teodor 1978c, p.109, 189 (fig. 30/4); Teodor 1997c, p. 155. 168. Țepu (comuna Țepu), județul Galați a) Vatra satului: în vatra satului s-a descoperit întâmplător un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cititorului o părere despre analizele și recomandările cuprinse în această lucrare. Nici măcar o evaluare. Mă limitez să semnalez doar o piedică, mai bine zis o serie de piedici, pe care redimensionarea vieții consacrate trebuie să o înfrunte: tradiția. O «fidelitate muzeală» nu este de nici un folos. Istoria institutelor religioase, de la cele mai vechi până la cele mai noi, este plină de figuri pozitive ale unor creaturi închinate lui Dumnezeu, de opere de caritate sublime și bine chibzuite, dar și de Reguli îmbibate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ignorate acele elemente caracteristice care îi situează pe consacrați pe «pământul de mijloc», elemente despre care am vorbit îndelung, nu a atins doar ambientele de viață consacrată mai robuste, ci și mănăstirile, creând astfel un soi de ruptură între fidelitatea muzeală, în care nimic nu pare să se fi schimbat - chiar dacă în realitate lucrurile nu stau întocmai așa - și inovație, dezrădăcinată de substratul caracteristic tradiției monastice. Aceasta din urmă, mai înainte de a fi expresia unei sequela Cristi, este, de fapt, expresia
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
apropiat „perspectivismului” total al lui Nietzsche). Care este însă principala insuficiență a acestui demers? În primul rând, și în acest caz, tradiția poate fi recuperată doar tematic, ca ordine semantică pe care prezentul se obligă să o conserve. Atitudinea paseistă, muzeală și romantică face din tradiție un obiect decorativ. Primatul istorist al cronologiei izolează tradiția într-un sertar al imaginației comunitare. Hermeneutica fenomenologicătc "Hermeneutica fenomenologică" Vechea seducție metodologică a Iluminismului n-a fost învinsă decât prin demersurile fenomenologice husserliene de la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în cadrul dezvoltării unei sociabilități culturale (participarea la conferințe și la dineuri, la societățile Prietenilor muzeelor etc.). Muzeele, ca și alte instituții culturale, se orientează în mai multe direcții aparent antinomice: deoarece se interesează de public, serviciile lor comerciale dezvoltă "cerere" muzeală prin mijloace de comunicare, după metode testate (publicitate, obiecte derivate) (cf. Denis Bayart și Pierre-Jean Benghozi, Le Tournant commercial des musées en France et à l'étranger, La Documentation française, Paris, 1993); în plus, o altă abordare constă în propunerea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acord intermediar, care poate fi numit și interacțiune. Morfologie: se referă la fenomenele de grup, în ceea ce privește densitatea, repartizarea, volumul și dinamismul acestuia. Pentru durkheimieni, morfologismul se substituie destul de ușor materialismului (marxist). Muzeologie: știință apărută recent (anii 1930) care studiază mecanismele muzeale: modul de selecție și expunere ale obiectelor, raportarea la public... Nominalism: doctrină filozofică apărută în Evul Mediu (la franciscanul William Ockham, pentru care Dumnezeu nu poate fi cunoscut). Neagă orice realitate obiectivă conceptelor generale asimilate semnelor, "cuvintelor". Privilegiază realitatea concretă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rămîne" Virgil etc. Amândoi visează la cianura ideală, la avionul care ar cădea cu ei la bord, deci la soluția care i-ar putea scoate din joc în același timp. În sfârșit, discuție despre cum ar urma să arate Casa muzeală Eugen Lovinescu din Bdul Elisabeta: loc deopotrivă funcțional (cenaclu, seminarii doctorale, conferințe) și muzeal (fotografii de familie, manuscrise Eugen Lovinescu, cărțile lui etc). În ultimele două zile m-am plimbat mult cu mașina prin Paris, profitând de faptul că în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ei la bord, deci la soluția care i-ar putea scoate din joc în același timp. În sfârșit, discuție despre cum ar urma să arate Casa muzeală Eugen Lovinescu din Bdul Elisabeta: loc deopotrivă funcțional (cenaclu, seminarii doctorale, conferințe) și muzeal (fotografii de familie, manuscrise Eugen Lovinescu, cărțile lui etc). În ultimele două zile m-am plimbat mult cu mașina prin Paris, profitând de faptul că în august orașul e gol, jumătate dintre parizieni fiind plecați în vacanță. Senzație de beție
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ziua de azi ca primul pas în realizarea unui proiect pe care îl port cu mine de 12 ani: revenirea la Păltiniș, transformarea "vilei Noica" în sediu pentru cantonament filozofic perpetuu etc. Camera lui Noica va rămâne intactă, fără nimic muzeal în ea, cu toate obiectele faimoase ale locuirii lui la locul lor (ibricele de pe sobă, cana și lingurița de pe măsuță, pipa și scrumiera de pe noptieră, paltonul și căciula în cuier, pămătuful de bărbierit pe chiuveta cu găleată sub ea), lăsîndu-ți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Bucătăria e plină până-n tavan cu obiecte de adunătură (poze, amintiri, foarte mult kitsch religios, calendare înrămate, recipiente ș.a.m.d.) dar, cu toate astea, totul este foarte ordonat, în această privință, obiectele de adunătură trebuie să aibă un aer muzeal. Deci un mic spațiu ireal care sugerează, cu toate astea, o mică bucătărie din burghezia de jos. LIMBAJUL pe care-l construiesc șefele este ceea ce sunt ele însele. A se naște (denumi) pe sine este Muncă și, de aceea, totul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
2004, pp. 8-10. * * * "Adevărul" (București), octombrie-decembrie 1999. "Ardealul" (Brașov), noiembrie 1942; decembrie 1943. "Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979. Binecredinciosul Voievod Ștefan Cel Mare și Sfânt: 500 ani, 2003 (broșura de prezentare a Complexului Muzeal Borzești). "Calendarul învățătorilor pe anul 1929", Tipografia "I. Bendit", Fălticeni. "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal" (redactat de Aurel Gociman), Cluj. "Calendarul nostru pe 1918", Tipografia C.D. Lupascu, Bârlad. "Contrafort. Revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova", nr.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, "Borzeștiul reînnoit devine astfel Betleemul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, iar Putna, Ierusalimul românesc de unde voievodul veghează de cinci veacuri cum românii își structurează identitatea spirituală și națională [...]" (vezi broșura de prezentare a Complexului Muzeal Borzești, Binecredincioasul Voievod Ștefan Cel Mare și Sfânt: 500 ani, din 2003). Voievodul a fost ales, în ultimii ani, și ca patron spiritual al mai multor așezăminte bisericești din estul țării. În județul Bacău, există o mănăstire cu hramul "Ștefan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan Hotnog, Vasile Condurache, Ioan Antonică, Dimitrie Căileanu, Maria Lazăr. Prin acest catalog am dorit să actualizez creația sculptorului Ioan Antonică, reconstituindu-o în majoritate după fotografii și materiale documentare. Deși puține ca număr, lucrările se păstrează astăzi în colecții muzeale, necunoscute, private și spații publice. Urmărindu-i activitatea pe plan artistic, aceasta s-a desfășurat în perioada anilor 19632000, când a participat la diferite expoziții: anuale, interregionale, naționale, personale și europene. Mergând pe o linie tradițională, artistul a abordat în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
plus . În primul rând, că el s a desfășurat sub semnul acestei aniversări, în al doilea că, prin locațiile diverse ale secțiunilor lui, I așul a fost „invadat” de manifestările din programul acestuia (Casa municipală de cultură, Ateneul Tătărași, Complexul Muzeal Moldova, Casa memorială „Mihai Eminescu”, Colegiul „Octav B ănci lă” - Sala de festivități, Liceul „Dimitrie Cantemir”). A fost cu totul specială prin anaptia programului care a cuprins nu numai lansări - eveniment (cărți și periodice de înaltă ținută), o după amiază
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Iași, Uniunea Scriitorilor, Filiala Iași, Biblioteca Națională pentru Copii și Tineret „Ion Creangăʺ Chișinău, Bibl iote ca Națională a Republicii Moldova, CPE Libertatea Novi Sad ; SLR Novi Sad. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Iași, Complexul Muzeal Național „Moldovaʺ Iași, Muzeul Literaturii Române, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Mănăstirea Putna, Institutul Cultural Misionar Trinitas Iași, Ofici ul de Stat pentru Invenții și Mărci București, Ateneul Tătărași, Mănăstirea Cetățuia, Mânăstirea Dobrovăț, Colegiul de Artă „Octav Băncilăʺ Iași, Liceul Teoretic
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
PREFAȚĂ Răspunzând unor stringente necesități de valorificare a unui nesecat filon de istorie, tradiții și frumuseți naturale, centrul Moldovei și-a organizat, între anii 1957 și 1968, o variată și reprezentativă rețea muzeală. În cadrul acesteia, a apărut în 1957, prin strădania istoricului și arheologului Iulian Antonescu și muzeul din Bacău. Acesta și-a propus, încă de la începutul existenței sale, să adune și să valorifice importantele dovezi de creație materială și spirituală ale civilizațiilor
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
preocupările muzeului s-au dezvoltat și diversificat treptat incluzând și domeniile: artă plastică, etnografie, științele naturii. Ulterior, acestea au devenit secții și chiar muzee de sine stătătoare, instituția suferind de-a lungul timpului o serie de modificări organizatorice. Actualul Complex Muzeal, ce poartă în titulatură numele ctitorului său, mutat din 1996 într-o clădire modernă, special construită în acest scop, a devenit prin activitatea sa o prezență vie și marcantă în viața culturală a cetății. Prin expozițiile permanente și cele temporare
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și că ne-am bucurat de aprecierea publicului, dar și a specialiștilor din țară și de peste hotare care ne-au vizitat. Prezentul ghid a apărut ca o necesitate de a prezenta celor care ne trec pragul bogatul și valorosul patrimoniu muzeal și de a pune în valoare istoria locală încadrată în context național și european. El se dorește a fi o calăuză pentru cei care vizitează expozițiile și vor să cunoască mai îndeaproape trecutul istoric, tradițiile, precum și valorile artistice și culturale
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de față este, în același timp, și o modalitate de a face mai bine cunoscute, atât în țară cât și peste hotare activitatea și realizările unei instituții semicentenare. Încă de la început s-a pus problema creării și dezvoltării unui patrimoniu muzeal adecvat - atât numeric, cât și calitativ - pentru a se putea face față necesităților de valorificare creatoare a istoriei și culturii zonei centrale a Moldovei. Acest fapt a fost posibil prin munca unor oameni devotați actului de cultură, care au lucrat
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
regional la Bacău. La 15 aprilie același an a fost numit și primul director al acestei instituții, Iulian Antonescu, tânăr absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Începutul a fost dificil, datorită lipsei unui local adecvat, a unui patrimoniu muzeal, a lipsei fondurilor pentru cercetare și achiziții. În ciuda dificultăților inerente începutului, noua instituție de cultură a evoluat rapid, diversificându-și activitatea prin apariția de secții de istorie, artă, științe naturale, care, după ce au trecut prin mai multe etape, au dat
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
științe naturale, care, după ce au trecut prin mai multe etape, au dat naștere rețelei muzeistice băcăuane. Din mai 1990, fosta secție de istorie a Muzeului regional (care între timp s-a mai numit Muzeul Județean Bacău și din 1984 Complexul Muzeal Județeană, a devenit Muzeul Județean de Istorie, incluzând în titulatură și numele primului său director - Iulian Antonescu. În mai 2003, în urma reorganizării unor instituții de cultură subordonate Consiliului Județean Bacău (Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” și Muzeul de Artă și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
titulatură și numele primului său director - Iulian Antonescu. În mai 2003, în urma reorganizării unor instituții de cultură subordonate Consiliului Județean Bacău (Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” și Muzeul de Artă și Etnografieă, se ajunge la actuala formulă de funcționare - Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Acesta are în componență secțiile de istorie-arheologie; artă; etnografie; logistică, informatizare și relații publice, precum și un compartiment contabil și administrativ. În domeniul cercetării istorice și arheologice, în activitatea muzeistică, s-a continuat, de-a lungul timpului, ceea ce
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Iulian Antonescu împreună cu puținii săi colaboratori în 1957. Dacă la înființare muzeul nu deținea nici un fel de patrimoniu, ulterior, prin cercetări de teren, achiziții și donații, s-a reușit crearea unui valoros patrimoniu. Astfel, în 1977 numărul obiectelor cu valoare muzeală de istorie și arheologie era de 18.709, iar în prezent dispunem de 35.000 de obiecte de patrimoniu. Realizarea unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiștilor băcăuani, aport cunoscut și recunoscut în mediile științifice și culturale
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]