811 matches
-
în vedere dialogul tânărului păcurar cu turma oilor agitate: “Când cu apa o-nturnat / Oile tăte-o zderat” sau cu oaia năzdrăvană: “Oaia lui cea oacheșă”, “Zbiară oaia cea pistruie”. Această temă, peregrinând prin Transilvania, a dezvoltat, în sudul țării, episodul mioarei năzdrăvane. Vasile Latiș ("Păstoritul în Munții Maramureșului", 1993) consemnează: “Oaia-i sfântă. Oile la începutul vremurilor vorbeau ca oamenii și pășteau în grădina Domnului, neînțărcate. Dar ele au mâncat florile și Domnul s-a supărat, pedepsindu-le: Lasă, că voi da
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
oaia se scutură în cea lume de rouă și-apoi potolea focul de pă suflet la acela care dă oaia pomană” Pornind de la această credință a "sfințeniei oilor", cu timpul s-au născut și alte legende despre o anumită "mioară năzdrăvană" sau "mioară-oracol": Se crede că păstorul care va spune cu regularitate, în fiecare seară, câte o poveste diferită - timp de o sută de zile - “atunci va face oaia un mnel năzdrăvan - spuneau bătrânii - să poată ști tăt ce-ai să
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
au născut și alte legende despre o anumită "mioară năzdrăvană" sau "mioară-oracol": Se crede că păstorul care va spune cu regularitate, în fiecare seară, câte o poveste diferită - timp de o sută de zile - “atunci va face oaia un mnel năzdrăvan - spuneau bătrânii - să poată ști tăt ce-ai să pățești” În contradicție cu cele afirmate de Mircea Eliade, Adrian Fochi (1985) susține că defapt mioara nu prevestește viitorul, ci, întâmplător, asistă la dialogul ciobanilor care pun la cale complotul și
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
sară, / Oile tăte-și porneală. / Păcurarii pângă ei / Cu fluierii zâceră” Presupusa calitate de aspirant, pe care eroul (din variantele colind) o are, nu-l îndreptățește să aibă o "oaie oacheșă". El trebuie să facă dovada că o merită. Această "mioară năzdrăvană" e tocmai răsplata istovitoarelor etape de inițiere, adică sfințenia, curățenia și înțelepciunea. Deocamdată cel mic e un mus, un adolescent. Oaia oacheșă apare mai degrabă în compania păcurarilor maturi sau bătrâni și prea rar (sau deloc) a copilandrilor. Ulterior textul
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
este vârsta și ipostazele în care se află eroul: - mus, copilandru, aspirant - în variantele nord-transilvănene; - adolescent, îndrăgostit, încă aspirant - în variantele din centrul Transilvaniei; - adult, matur, proprietarul unor turme de oi, un inițiat, curat, nevinovat, capabil să dialogheze cu mioara năzdrăvană - în versiunea-baladă din Muntenia și Moldova. Fiecare regiune geografică i-a adăugat ani ciobanului, surprinzându-l într-o altă postură, conservand un strat mental diferit, dar evolutiv. Episodul mioarei a fost introdus exact acolo unde trebuia și când trebuia. Trecând
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
-n turmă nu era / Mai isteață decât ea. / Când simțea de vremuri grele / Trăgea oile-n perdele; / Când simțea de vremuri bune / Trăgea oile-n pășune». Oaia rucăreană este, în alți termeni, o variantă a oii bârsane sau a oiței năzdrăvane din Miorița”. Costea îl prinde și îl ucide pe Fulga, decapitându-l. Eroic, răzbunător, coleric, ciobanul Costea apare în antiteză cu păstorul din Miorița. Singurul fir care leagă cele două balade este mioara - aceleași abilități (istețime, previziune) și același atașament
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
Și cu moldovean / Tăt să mi-l omoare, / Tot pe cel vrâncean / C-are oi mai multe...” Variante asemănătoare au fost consemnate de I. Stoian (Vrancea, 1927) , Constantin Brăiloiu (Tulcea, 1932), Tudor Pamfile (Galați, 1910). Mitul ce-l incumbă "mioara năzdrăvană" este unul universal, în speță ontic: “ Discuția asupra mitului mioritic (al "Oii Năzdrăvane" și al rolului ei complex) nu a ieșit vreodată din impas, chiar dacă multe observații au aprofundat într-adevăr mitul propriu zis și au decelat fenomenalitatea lui originală
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
are oi mai multe...” Variante asemănătoare au fost consemnate de I. Stoian (Vrancea, 1927) , Constantin Brăiloiu (Tulcea, 1932), Tudor Pamfile (Galați, 1910). Mitul ce-l incumbă "mioara năzdrăvană" este unul universal, în speță ontic: “ Discuția asupra mitului mioritic (al "Oii Năzdrăvane" și al rolului ei complex) nu a ieșit vreodată din impas, chiar dacă multe observații au aprofundat într-adevăr mitul propriu zis și au decelat fenomenalitatea lui originală, scria V. Kernbach în 1989. "Oaia Năzdrăvană" este glasul destinului supradivin, mitul fiind
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
Discuția asupra mitului mioritic (al "Oii Năzdrăvane" și al rolului ei complex) nu a ieșit vreodată din impas, chiar dacă multe observații au aprofundat într-adevăr mitul propriu zis și au decelat fenomenalitatea lui originală, scria V. Kernbach în 1989. "Oaia Năzdrăvană" este glasul destinului supradivin, mitul fiind unul al existenței ca atare. Iar acest mit ontic, perfect cristalizat, reprezintă conversiunea spațiului concret, profan, în timpul abstract, cosmic; în desfășurarea epică a mitului asistăm la absorbția spațiului de către timp”
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
spus la părinți cu diferite chestii, cum ar fi reportofoane. Ea nu a fost niciodată descoperită, doar în câteva episoade , dar Timmy își dorește ca totul să revină la normal. Poof este copilul lui Cosmo și Wanda care sunt nașii năzdrăvani a lui Timmy Turner. Foop este un mic copil cu putere neagră care vrea să-l distrugă pe Poof. Domnul Crocher este profesorul nebun al lui Timmy. El visează să prindă zânele lui Timmy Turner.A avut și el zâne
Ciudații mei părinți () [Corola-website/Science/318990_a_320319]
-
trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub crucița bradului, / Mărgu-și trei păcurărei / Cu oile după ei"), primăvara, după
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
ungurean ("transilvănean") / Și unu-i vrâncean (sau "muntean")". Doi dintre ei se sfătuiesc să îl omoare pe al treilea (tema "complotului") pentru a-și însuși averea acestuia ("Că-i mai ortoman / Ș-are oi mai multe, / Mândre și cornute"). "Oaia năzdrăvană" îi dezvăluie ciobanului intențiile celor doi tovarăși, sfătuindu-l totodată să își ia măsuri de precauție ("Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare"). Replica ciobanului vizează indicații testamentare: dorința de
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței ("Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând"), ciobanul îi cere "mioarei năzdrăvane" să le ascundă faptul că a fost ucis (" Iar tu de omor / Să nu le spui lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale, căsătoria sa cu o fată de crai (Să le spui curat / Că m-am
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Călinescu a fost de părere că folclorul românesc valorificat în literatura cultă a întrunit aprecieri favorabile din partea britanicilor. Miorița suportă o paralelă cu riturile de inițiere (sacerdoțială), respectiv concepția despre moarte și nemurire a tibetanilor. Mircea Eliade, prin studiul "Mioara năzdrăvană" este un precursor al celor care au contribuit la integrarea Mioriței într-un context global, european, prin definirea acestei creații drept un efect al „creștinismului cosmic”, de sorginte sud-est europeană. Grație calităților sale cu totul excepționale, ce o individualizează, Miorița
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române. "Basmul ține de ciclul încercărilor grele, în care eroul trebuie să îndeplinească isprăvi extraordinare a căror realizare devine posibilă cu ajutorul unor însoțitori năzdrăvani sau al unor animale recunoscătoare." Ion Creangă a avut un băiat, Constantin. Acesta (fost ofițer de carieră) avea să se căsătorească (1886) cu Olga Pătru, fiica unui comerciant din Brăila. Cei doi au avut patru copii, Laetitia, Horia, Silvia si
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
depășesc capacitățile unei persoane normale, dar el este întotdeauna în măsură să treacă prin toate dificultățile. Se luptă cu diferiți monștri - șerpi, balauri, zmei și vrăjitoare. El călătorește prin lumea noastră și prin lumea de jos (tărâmul celălalt) cu calul năzdrăvan care îi dă sfaturi salvatoare. Făt-Frumos a trecut din folclor în literatura română. Acest caracter este adesea găsit în povești și poezii ale unor scriitori celebri cum ar fi Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu. De asemenea Făt-Frumos este prezent
Făt-Frumos () [Corola-website/Science/296923_a_298252]
-
și traducerile sale au devenit versiunile definitive în limba franceză de pe întregul continent. Prima traducere în limba română a fost publicată anonim în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Portretul oval” și „Hopa-Hop” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă sub titlul „Cărăbușul de aur” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1896 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, Biblioteca de popularizare
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
limba română a fost publicată sub pseudonimul D'Artanian în anul 1887 în "Revista literară". O altă traducere a fost publicată în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Hopa-Hop” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
din punct de vedere literar”, el plătea foarte bine. Prima traducere în limba română a fost publicată sub titlul „Hop-Frog” în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Portretul oval” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) sub titlul „Hop-Frog” și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat de Institutul de Editură Ralian și
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Rămășagul", criticul sus-menționat apreciază că "„tot ce se poate reține din film e faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de S.F.: e rezultatul amorului dintre o găină ortodoxă și cocoșul de tablă al giruetei de pe acoperiș; și are motorașe cu reacție sub aripi. Și e interpretat de o
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
spune că regretă că băiatul nu citește cărți și că nu are în el o doză de nebunie. Brânduș nu înțelege vorbele Agripinei și își închipuie că aceasta îl crede nebun din cauză că a povestit într-o seară una din isprăvile năzdrăvane ale motanului Vasile. Spre deosebire de modul în care se exprimă fata, el folosește un limbaj epico-sintetic, vorbind pe înțeles și nu în pilde. Discuția dintre cei doi decurge paralel, fiecare dintre ei neînțelegând ce povestește celălalt. Agripina cade pradă unei fantezii
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Povestea dragostei", criticul sus-menționat comentează următoarele: "„Un an mai târziu, artistul își reiterează formula predilectă, în Povestea dragostei, unde purcelul cel năzdrăvan din Povestea porcului a lui Creangă e de fapt un chipeș extraterestru blindat într-un combinezon antipoluare. Din păcate, marile momente de inspirație din urmă cu zece-douăzeci de ani nu se mai repetă...”".
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
21 iunie 2013 , în format 3D și 2D, atât în versiunea dublată cât și în cea subtitrată, iar lansarea pe DVD și Blu-Ray a avut loc pe 12 noiembrie 2013. Universitatea Monștrilor îi readuce în fața publicului pe cei doi monștri năzdrăvani, Mike și Sully, cunoscuți de public din animația mult aclamată și premiată “Compania Monștrilor”/”Monsters Inc”, care trebuie să se alieze, în ciuda unor resentimente, pentru a câștiga Campionatul de Țipat. Excluși din Programul de Țipat tocmai din pricina rivalității dintre ei
Universitatea monștrilor () [Corola-website/Science/330699_a_332028]
-
Borza. Învățătorul dă răspunsuri incoerente și începe să relateze fapte incredibile (precum dispariția unui copil într-o pivniță părăsită ce reprezenta un portal de trecere pe Tărâmul celălalt sau zborul fără oprire al unei săgeți trase de un alt copil năzdrăvan pe nume Lixandru) petrecute într-un alt timp și într-o altă lume, divagând permanent în ciuda încercărilor anchetatorului de a-l aduce la subiect. Întâmplările istorisite de Fărâmă s-au petrecut cu câteva zeci de ani în urmă. Relatarea sa
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]