813 matches
-
binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul etc. Deși personajele basmului scris de Ion Creangă se încadrează în tipologia stabilită de V.I. Propp în Morfologia basmului - eroul (HarapAlb), răufăcătorul (Spânul, împăratul Roș), donatorul (Sf. Duminică), ajutorul (calul, furnicile, albinele, cei 5 tovarăși năzdrăvani) etc. -, ele nu mai reprezintă simple „funcții“, ci sunt individualizate, „se comportă țără nește și vorbesc moldovenește“ (G. Călinescu). Această particularitate de construcție este pregnantă în cazul protagonistului, HarapAlb. El este individualizat nu numai prin statutul social, ca în basmul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lăsat să plece (mijlocirea, momentul de legătură). X) Căutătorul acceptă sau se hotărăște să întreprindă contraacțiunea (contraacțiunea incipientă). XI) Eroul pleacă de acasă (plecarea). XII) Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat etc., pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul năzdrăvan (prima funcție a donatorului). XIII) Eroul reacționează la acțiunea viitorului donator (reacția eroului). XIV) Unealta năzdrăvană intră în posesia eroului (înzestrarea, obținerea uneltei năzdrăvane). XV) Eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mijlocirea, momentul de legătură). X) Căutătorul acceptă sau se hotărăște să întreprindă contraacțiunea (contraacțiunea incipientă). XI) Eroul pleacă de acasă (plecarea). XII) Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat etc., pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul năzdrăvan (prima funcție a donatorului). XIII) Eroul reacționează la acțiunea viitorului donator (reacția eroului). XIV) Unealta năzdrăvană intră în posesia eroului (înzestrarea, obținerea uneltei năzdrăvane). XV) Eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Eroul pleacă de acasă (plecarea). XII) Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat etc., pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul năzdrăvan (prima funcție a donatorului). XIII) Eroul reacționează la acțiunea viitorului donator (reacția eroului). XIV) Unealta năzdrăvană intră în posesia eroului (înzestrarea, obținerea uneltei năzdrăvane). XV) Eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării lui (deplasarea spațială între două împărății, călăuzirea). XVI) Eroul și răufăcătorul intră în luptă directă (lupta
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pus la încercare, iscodit, atacat etc., pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul năzdrăvan (prima funcție a donatorului). XIII) Eroul reacționează la acțiunea viitorului donator (reacția eroului). XIV) Unealta năzdrăvană intră în posesia eroului (înzestrarea, obținerea uneltei năzdrăvane). XV) Eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării lui (deplasarea spațială între două împărății, călăuzirea). XVI) Eroul și răufăcătorul intră în luptă directă (lupta). XVII) Eroul este însemnat (marcarea, însemnarea). XVIII) Răufăcătorul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de acțiuni [sphere of action]. Setul de FUNCȚII corespunzînd unui anume ROL sau DRAMATIS PERSONA (Propp). Se pot delimita șapte sfere de acțiuni: (1) sfera acțiunilor RĂUFĂCĂTORULUI: prejudicierea, lupta, urmărirea; (2) sfera acțiunilor donatorului: prima funcție a DONATORULUI (transmiterea uneltei năzdrăvane), înzestrarea eroului cu unealta năzdrăvană; (3) sfera acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea eroului urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera acțiunilor fetei de împărat (PERSONAJUL CĂUTAT) și ale tatălui ei: impunerea încercărilor grele, însemnarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Setul de FUNCȚII corespunzînd unui anume ROL sau DRAMATIS PERSONA (Propp). Se pot delimita șapte sfere de acțiuni: (1) sfera acțiunilor RĂUFĂCĂTORULUI: prejudicierea, lupta, urmărirea; (2) sfera acțiunilor donatorului: prima funcție a DONATORULUI (transmiterea uneltei năzdrăvane), înzestrarea eroului cu unealta năzdrăvană; (3) sfera acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea eroului urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera acțiunilor fetei de împărat (PERSONAJUL CĂUTAT) și ale tatălui ei: impunerea încercărilor grele, însemnarea, demascarea, recunoașterea, pedepsirea celui de-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
al nimănui” a inventat cuiul. „Cuiul nou o săptămână/ A umblat din mână-n mână./ A fost strâns și pipăit,/ Pus pe limbă, mirosit,/ Nici-un om nu Înțelege/ Cuiul țeapăn cum să lege,/ Fără funii și curele,/ Scândurile Între ele./ Năzdrăvanul și golanul/ Îl Înfipse cu ciocanul.// Zice unul: - «Dragul meu,/ Așa cui făceam și eu,/ Poate chiar mai dichisit,/ Însă, vezi, nu m-am gândit»” (Arghezi, II, 1980, pp. 50-51). Desigur, s-ar putea da mult mai multe exemple din
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a) "Ion începu să se mire: Cum?! Nu vrei nici să mănânci?! Și asta-i încă una... Bre! bre! Așa lighioaie îndărătnică încă n-am văzut! Și Ianoș își tremura o ureche, făcând semne prietenului din cerdac" (Mihail Sadoveanu, Ianoș Năzdrăvan) (b) "Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de mai jos: (a) "Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la Faurul-pământului, cu care era frate de cruce. Acest faur, fiind cel mai mare meșter de pe pământ, era și năzdrăvan. Aici se opriră și poposiră." (Petre Ispirescu, Greuceanu) (b) "Ia te uită! S-a terminat!... și doar alaltăieri l-am cumpărat?! Uimirea băiețelului din clasa a III-a era neprefăcută. Nu, nu aveam de-a face cu unul din aceia
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să înceapă a curge această apă de aur." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Ca să-și arate vocea, pe gânduri nu mai șade. / Deschide pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aveau ce se face de împăratul, ca să nu-i aducă supărare." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "După ce Zâna Zorilor a văzut cum că nu poate afla pe Petru, a chemat la sine pe întreaga țara sa, pe zmei, balauri, năzdrăvani și lei, pe toate zânele, pe toate florile, pe toți supușii i-a chemat la sine. Chiar și Sfântul Soare a trebuit să se coboare de pe cer, să desfrâne caii de la căruță, să-i bage în grajd și să intre
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cum era, luă ziua bună de la toți supușii săi, le mulțămi pentru iubire și credință și-i trimise în lume, ca să meargă să facă fiecare după capul și priceperea sa. Numai doi lei, doi zmei, doi balauri și tot atâția năzdrăvani opri la sine, ca să fie cine să-i păzească puntea. Trimise toate zânele în grădină și lăsă, ca să nu intre-n curte până ce nu o vor vedea pe ea senină; lăsă ca florile să miroasă d-aici înainte un miros
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nepredicativ Testul nr. 21 1. Se dă textul: "Făt-Frumos luă fata în brațe și punând-o pe cal, zburau amândoi prin pustiul lungului mării ca două abia văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om înalt și puternic, avea un cal năzdrăvan cu două inimi. [...] Ce e? îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan. [...] Trebuie să ne grăbim mult ca să-i ajungem? Să ne grăbim și nu prea, pentru că-i putem ajunge. Genarul încălică și zbură ca spaima cea bătrână în urma fugiților." (Mihai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în brațe și punând-o pe cal, zburau amândoi prin pustiul lungului mării ca două abia văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om înalt și puternic, avea un cal năzdrăvan cu două inimi. [...] Ce e? îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan. [...] Trebuie să ne grăbim mult ca să-i ajungem? Să ne grăbim și nu prea, pentru că-i putem ajunge. Genarul încălică și zbură ca spaima cea bătrână în urma fugiților." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) Cerințe: (a) Transcrieți din text două cuvinte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, unul care conține hiat și două structuri cu diftong sintactic. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: închegări, Genarul, cea. Despărțiți în silabe cuvintele: năzdrăvan, inimi. (d) Formulați patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: amândoi, ale văzduhului, două, îl, zbură. (f) Indicați din text un subiect simplu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
citească una din tăblițe folosindu-se de acest alfabet. S-a dovedit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vinčea care cuprinde toată zona balcanică și a fost răspîndi- tă în mileniile Vll-V î.e.n. Dar un năzdrăvan din zonă a cărui latrinitate ținea să iasă ca păduchele în frunte a tăiat-o scurt: semnele de pe tăblițe nu sînt o formă de scriere! Așa da cultură la neamul mioritic nord-dunărean. Și un altul cu mintea țuguiată ca un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fiecare zi, prozatorul nu mizează pe noutatea tematică, nici pe cea de expresie, ci mai degrabă pe surprinderea mișcărilor sufletești, pe urmărirea unor schimbări în planul conștiinței morale a eroilor. SCRIERI: Pâinea și bicicleta, pref. D.R. Popescu, București, 1966; Cai năzdrăvani, București, 1969; Ceașca, Iași, 1981. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Pâinea și bicicleta”, GL, 1966, 49; Constantin Cubleșan, „Pâinea și bicicleta”, ST, 1966, 12; Mihai Drăgan, „Pâinea și bicicleta”, IL, 1966, 12; Ion Lungu, „Cai năzdrăvani”, ST, 1969, 8; Ion Oarcăsu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
D.R. Popescu, București, 1966; Cai năzdrăvani, București, 1969; Ceașca, Iași, 1981. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Pâinea și bicicleta”, GL, 1966, 49; Constantin Cubleșan, „Pâinea și bicicleta”, ST, 1966, 12; Mihai Drăgan, „Pâinea și bicicleta”, IL, 1966, 12; Ion Lungu, „Cai năzdrăvani”, ST, 1969, 8; Ion Oarcăsu, „Ceașca”, TR, 1982, 2; Teodor Tanco, Un roman la persoana întâi, „Ecoul” (Bistrița), 1982, ianuarie. Ct.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
Surány Erzsébet, Veress Zoltán, Acceleratul, București, 1962; S.I. Marșak, În pragul vieții, București, 1963 (în colaborare cu Ana Gherasim); G.I. Baklanov, Despre morți, numai bine..., București, 1964 (în colaborare cu Paul Verbițchi); Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ion Acsan); Menelaos Ludemis, Cântece sugrumate, București, 1972 (în colaborare cu Dorina Talaz); V. I. Bâkov, Al cincilea ștreang, București, 1973 (în colaborare cu Rodica Șiperco); Nicolai Rubcov, Steaua câmpului, București, 1980; Serghei Esenin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
a soarbe În umbra lor adâncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur spre codrii de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi și pajuri năzdrăvane, Păuni mîndri, fulgi de sare, dulci minuni aeriene, CÎți lei, pardosi, căprioare, cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se schimbe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ne. LA PESCUIT Georgel pescuiește. Barca plutește lin pe apă. Pluta se mișcă. -Voi prinde un pește grozav! își spune Georgel. Se vor mira toți prietenii de isprava mea. Nici nu le va veni să creadă. Trage Georgel. Peștele cel năzdrăvan înghite undița și vine spre el. Vai! Vai! strigă Georgel. Ce ai visat, Georgel? îl întreabă mama. Ce bine că nu sunt în barcă! spune fericit Georgel. 1. Răspunde la întrebarea: Ce a visat Georgel? 8 BUCHETUL DE FLORI Astăzi
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
clasă. Dar infuzia de prospețime? Mă interesează foarte mult debutul regizoral, stimularea tinerelor talente. Vom iniția o colaborare constantă cu Academia de Artă Teatrală și Cinematografică. Avem în repertoriul studioului Mătrăguna Machiavelli; Vara celei de-a 17-ea păpuși Ray Lawyer; Năzdrăvanul Occidentului J.M.Sygne ; Cei drepți Camus. Cum vedeți începutul stagiunii în raport cu publicul său? Pasiunea pentru teatru se manifestă, paradoxal în opresiune și restricție, sau într-o stare de așezare, de normalitate. Cred că teatrul va rezista trecând peste dificultățile acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
avea răbdare să citească două rînduri (să le mai și scrie!), i-a plăcut să-nsceneze istorie. A umplut stadioanele cu yesmeni (care puteau aplauda și-n somn), a făcut rost (nu era mare lucru) de regizori sclipitori (în epoleți), care, năzdrăvanii de ei, puneau la cale fel de fel de descălecate și încălecate, scoteau din teatre artiști ai poporului, dar și caracudă de culise, îi dota cu buzdugane și cu iatagane, le-aurea gura cu De din vale de Rovine și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]