1,394 matches
-
cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
M-am numărat printre privilegiații Salonului. Dv. personal mi-ați selecționat cele două volume despre Bucovina pe care le-ați înscris în program și mi-ați adus cărțile în discuție publică, și vă mulțumesc. Știți că într-un fel sunteți nașa cărților promovate de dv.? Citiți, vă rog, adenda la cel de al doilea volum, și atunci dv. - ca și cititorii, vă veți convinge de adevărul afirmațiilor mele. C.A. - Numai delicatețea și discreția autorului acestui volum, jurnalist de marcă, inclus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
miri că o cheamă ca și pe mine și sunt convinsă că este chiar de o seamă cu mine. Numele acesta atât de puțin obișnuit, Isidora, îl făcu să-și imagineze o secvență hilară cu nași boțiți de băutură și nașe pretențioase cu idei luate din vreo carte, ce poartă pe brațe o fetiță mică, dar dolofană și rostind cu guri încleiate: „O va chema Isidora!”. Simiuc voi să spagă cercul acela care-l cuprinsese, un cerc vrăjmaș, stupid și apăsător
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de naștere, era născut în satul Ipotești, nu la Cucorăni, așa că, la Pomîrla, el trebuia să plătească școlaritatea. Este ca și sigur că Eminescu, rugat de tatăl băiatului, ca slujbaș la Eminovici și rugat mai ales de soră-sa, Henrieta, nașa băiatului, va fi intervenit la prietenul său, Samson Bodnărescu, directorul liceului, ca să admită o derogare, în favoarea acestui băiat și să-l primească în internat, printre bursieri, căci plata unei gazde și celelalte cheltuieli de întreținere grevau prea mult în bugetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încorona; încoronare; înflorită; înfloritoare; însurătoare; lacrimă; de lacrimi; lanț; laudă; lăcaș sfînt; lămîi; a se lega; legată; legături; localitate; logodiți; lumină; luna; lună; mare; marmură; mălin; măritată; meditare; melodie; mereu; merit; minune; mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încoronare; înflorită; înfloritoare; însurătoare; lacrimă; de lacrimi; lanț; laudă; lăcaș sfînt; lămîi; a se lega; legată; legături; localitate; logodiți; lumină; luna; lună; mare; marmură; mălin; măritată; meditare; melodie; mereu; merit; minune; mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special; spirite
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
uman; cvas; doare; dur; evidență; extremitate; finuț; fizic; flori; formă; frică; frunte; găuri; grecesc; greu; gripă; Gullit; iarna; inflamat; inimă; înalt; îndrăzneală; înfumurat; lavandă; lembas; litera L; lume; Machidon; mădular; mijlociu; minciună; mireasmă; mirosi; mișto; mîndrie; moale; muzică; nasturi; naș; nașă; naștere; năsuc; noros; oameni; între ochi; operat; operație; operații; organ olfactiv; organ de miros; pantaloni; parte anatomică; pas; pată; Păcală; părinte; persoană; picături; picior; piele; piercing; piramidă; pistrui; pistruiat; prafuri; proeminentă; putoare; respir; respirații; respiri; ridicat; roșietic; rudă; Rudolf; rușine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână, o sticlă cu rachiu fiert cu miere și un pahar în cealaltă mână, pleacă după moașă care a luat "apa" în care a fost scăldat copilul și "prinzându-se de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, se întorc acasă, repetând cele trei jocuri în jurul doniței. În momentul în care vin "colăcerii" cu mirele ca să "ridice" mireasa, nașa și cu mireasa îi întâmpină cu acea doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând atât împrejurul lui, cât și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nouă l-au dus, / Pe masă de tisă l-au pus, / Pe fețe de mmasă l-au adus, / De jos în sus, frăguț, / La vârf tocma` călinuț, / De jos până sus penișoare, / Pe vârf tocma` ierbușoare."334 La "îmbroboditul miresei", nașa, după ce au început să cânte lăutarii, ia "hobotul" (baticul, broboada) de la gâtul miresei și-l aruncă pe două bețișoare verzi de pom 335, ținute de vornic în mână care, imediat, începe să cânte: "Legea ta de nimiteț / Da tu mândru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zonă a fost doctorul Mătăsaru, cu studii la Paris și cu soție tot de acolo. Soția doctorului Mătăsaru s-a atașat foarte mult de familia bunicului meu și a botezat copilul care s-a născut după venirea ei devenind astfel nașa mamei mele. Ea nu s-a putut adapta în Romania și s-a reîntors în Franța. La plecare a insistat foarte mult să o ia și pe mama mea, să o înfieze, întrucât ea nu putea să aibă copii. Bunicii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o ia și pe mama mea, să o înfieze, întrucât ea nu putea să aibă copii. Bunicii însă nu au vrut să renunțe cu nici un chip la copil, mai ales la fetița drăgălașa care a fost ultimul lor copil. Nașa mamei i-a dăruit la plecare mobila dintr-o cameră de la Tecuci compusă din șifonier, scrin și un pat cu tăblii de metal pictate care nu mai este acum. Din păcate timpul le-a deteriorat iremediabil pentru că noi n-am
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să mai iau acest tablou. Abia mai târziu mi-am dat seama ce comoară aș fi putut avea. Totuși cea mai mare comoară cred că sunt oamenii și păstrez o frumoasă amintire pentru gestul lui. Și le pun, lui și nașei mele, ori de câte ori merg la Tecuci, câte o lumânare la mormântul lor de pe aleea principală din cimitirul din Tecuci. Au fost însă și evenimente care îmi spuneau că nu trebuie să uit de unde am plecat, că eu nu sunt ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
întâmplări, în acea vreme am avut parte de cea mai frumoasă prietenie ce se leagă între două femei cu preocupări și educație asemănătoare. Prietenie care s-a concretizat în faptul că, în ciuda vârstei mai mici, am fost împreună cu soțul meu, nașa prietenei mele de cununie. Și acum mă impresionează, după 30 de ani, glasul soțului ei la telefon când îmi spune „Săru’mâna, nașă!”. Cel mai bine descrie situația de atunci, poeta Ana Blandiana, în poezia „Termometru”: “Principalul e să nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Prietenie care s-a concretizat în faptul că, în ciuda vârstei mai mici, am fost împreună cu soțul meu, nașa prietenei mele de cununie. Și acum mă impresionează, după 30 de ani, glasul soțului ei la telefon când îmi spune „Săru’mâna, nașă!”. Cel mai bine descrie situația de atunci, poeta Ana Blandiana, în poezia „Termometru”: “Principalul e să nu ne pierdem mințile”, Auzeam mereu Și-mi imaginam mințile Ca pe niște bobițe de mercur Neastâmpărate, greu de stăpânit Și gata mereu să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că spițerii fac doctoriile din osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt florile morților. (Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e mai scumpă ca un naș sau o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
venirii celor dintîi. Fiind terminate discuțiile, Într-o deplină Înțelegere, porțile sunt deschise și nuntașii ginerelui intră În curte, unde sînt Întîmpinați de mireasă, fiind stropiți cu apă dintr-un pahar În care se află un fir de busuioc. İmediat nașa intră În camera de nuntă Însoțită de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Însoțită de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă cu bani. Tinerii Încearcă să ia brădulețul. PÎnă la urmă unul reușește. La
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se strigă darul. După 1990, nunțile au Început să se facă la restaurantele din orașul Motru. Darul se dă În plic, tinerilor aflați În capul mesei. În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de pîine. Această azimă de pîine este stropită cu vin și ruptă În patru deasupra capului miresei, arucîndu-se fiecare sfert În cele patru puncte cardinale. Obiceiul simbolizează Îmblînzirea și Îndepărtarea spiritelor rele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rând al anafo ralei. Cercetarea Pravilei scoate la iveală că legiuitorii bizantini nu s-au confruntat cu o astfel de situație și atunci mitropolitul improvizează: bătaie și surghiun la mănăstire pentru fata ce s-a dat drept bărbat și pentru nașa care a cununat o. Pravila este folosită ca îndreptar și ca autoritate, iar sentința dată apare mai degrabă ca un compromis prin care se în cearcă nu atât mulțumirea părților, cât stingerea conflictului. Constrângerea este folosită de cele mai multe ori pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logofet slujil i inim sto pocivșim gospodari preajde nas bivșih, a dnes g<o>sp<o>dstva mi slujeaște să pravoiu i viarnoiu slujbu, team i mi videaște ego pravoiu i viarnoiu slujbu do nas, jalovali est mne mu osobnuiu nașei m<i>l<o>sti i dali i pomilovali est mne emu ot nas u nașei zemli maldavscoi edno selo na imea Dumneani cito u volost dorohoiuscomu na reațeaiu Băneasa ză ves notar i să ves prihod cito toia selo
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dstva mi slujeaște să pravoiu i viarnoiu slujbu, team i mi videaște ego pravoiu i viarnoiu slujbu do nas, jalovali est mne mu osobnuiu nașei m<i>l<o>sti i dali i pomilovali est mne emu ot nas u nașei zemli maldavscoi edno selo na imea Dumneani cito u volost dorohoiuscomu na reațeaiu Băneasa ză ves notar i să ves prihod cito toia selo beașe prav zacupenoj": Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/7. 596 "Team mî videavși eg<o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]