2,943 matches
-
trei ori și în bani și în natură și pe deasupra. • Le-am dat pădure boierilor care ne-au trădat Domnii și Voievozii deseori și preadeseori. Le-am dat pădure nemeșilor să-și facă palate, castele, conace, ca să ne spânzure vitejii nației de porțile lor, ca să facă temnițe și juguri pentru țăranii noștri prefăcuți în iobagi, să-i tragă pe roată, să-i agațe-n furci ori să-i ardă pe tron înroșit. • Le-am dat pădure-țepi turcilor, ca să-și vânture zdrențele
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
Dacă tai un copac matur și sădești altul la loc trebuie să aștepți un veac să crească la fel. Dar dacă distrugi o națiune? În câte secole se poate regenera? Munții, apele, animalele, pădurea, întreaga natură, timpul și spațiul unei Nații au simțul proprietății, numai oamenii cei mai mulți nu o au. Noi, Valahii care mai suntem Români am rămas cu pământul gol, cu pădurea stearpă, cu poporul bolnav, cu inundațiile și refrenul lor deseori, cu martirii prin gropile comune, fără să-i
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
alți mulți ciocoi neaoși și nemeși cu alte zeci de mii de ha... Simtul ridicolului a disparut cu desavarsire atunci cand aveți pretenție și la formulele de adresare: majestățile lor...,altețele lor regale, augustisime... Augustă persoană, poate, căci Marea Trădare a Nației a avut loc într-adevăr în August 23..., când ați frânt Sufletul întregii Națiuni. După ce a fost trădat Neamul și ați adus rușii în case, în vetre, în școli, în hore, în lăcașuri, pe ogoarele noastre, în munți, în păduri
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
păcătoși, pe pământ, Îndeamnă-ne la credință și pace, Ajută-ne să le îndeplinim ! Singuri n-o putem face... Azi am văzut cât de mare este măsura mâinilor Tale Și drumul spre izbăvire, ce se desface în cale. Am văzut națiile rugându-se cu blândețe; Chipul Tău se vedea aurit pe miile de fețe. Doamne, fâ o unică lume în credință Și îndreptării noastre dă-i drept de căință. Tu ne iubești, blânzi, cuprinși de pocăință, Fiindcă Tu ne-ai creat
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
păcătoși, pe pământ, Îndeamnă-ne la credință și pace, Ajută-ne să le îndeplinim ! Singuri n-o putem face... Azi am văzut cât de mare este măsura mâinilor Tale Și drumul spre izbăvire, ce se desface în cale. Am văzut națiile rugându-se cu blândețe; Chipul Tău se vedea aurit pe miile de fețe. Doamne, fâ o unică lume în credință ... Citește mai mult PIOASE MULȚUMIRI,Grupaj de poeme de Melania Rusu CaragioiuCHIPUL TĂU SE VEDE AURIT PE MIILE DE FEȚEde
MELANIA RUSU CARAGIOIU [Corola-blog/BlogPost/370541_a_371870]
-
cei păcătoși, pe pământ,Îndeamnă-ne la credință și pace,Ajută-ne să le îndeplinim ! Singuri n-o putem face...Azi am văzut cât de mare este măsura mâinilor Taleși drumul spre izbăvire, ce se desface în cale.Am văzut națiile rugându-se cu blândețe;Chipul Tău se vedea aurit pe miile de fețe.Doamne, fâ o unică lume în credință...
MELANIA RUSU CARAGIOIU [Corola-blog/BlogPost/370541_a_371870]
-
trăi vreodată Clipa condamnaților, ziua devastată Aici s-a revărsat jalea cea mai multă Copacii nu cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
și la voi, Povestind legende din zori până sara Cum că neamul nostru a crescut eroi. De voi n-o să creșteți patrioți din fașă Neamul nostru falnic se va stinge-n vânt, Vom vorbi o limbă de barbar sau pașă Nația română, va rămâne gând. Referință Bibliografică: PATRIOȚI DIN FAȘĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Arnăutu, făcând în același timp un semn subtil căpitanului Sasu. - Ai înțeles greșit istoria, căpitane! Eu am pedepsit aspru pe cei care au năvălit peste poporul meu și pe trădători ca tine! Ești un voinic viteaz, așa că întoarce-te la nația pe care o reprezinți și servește-o cu credință! Leapădă-te de boierimea ticăloasă și servește-ți voievodul așa cum se cuvine. Este păcat să te ucid, căci țara are nevoie de brațul tău vânjos și de acești bravi oșteni care
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
cuvântul. În discursul său, Dan Puric s-a referit la credința creștină ca jertfă, urmând exemplul lui Iisus ” Imitatio Cristi” și la semnificația credinței ca o amprentă sacră a sufletului românesc, care se deosebește de cele ale creștinilor de alte nații europene, printr-o trăsătură fundamentală: mila creștină. Această trăsătură nativă poate a fost augmentată în contextul năpastelor istoriei care au trecut peste noi în ultimele două mii de ani culminând cu anii urgiei comunismului, când mulți creștini înspăimântați de ororile sistemelor
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > VIRGINIA VINI POPESCU - GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN MARMURĂ ȘI ÎN DESTIN! Din seva nației române Venea talentul lui deplin , Dându-i puterea să cioplească În marmură și în destin. Titan al artei devenit Prin ce-a lăsat și prin credință, Masa Tăcerii l-a hrănit Cu liniște și cu voință. Și azi, spre nemurirea
GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370675_a_372004]
-
-se ca un burghiu („în vrie“, înspiralându-se / răsucindu-se „ca un avion pe axa-i longitudinală“, dar nu în niscaiva „turnuri gemene“, ci așa, de-acrobație plagiată din aripile policromilor fluturi), desigur, în vena jugulară a celor vii din neam / nație, în timpul somnului, dar nu oricum, ci numai spre „a le suge sângele poveștii“, adică „globulele roșii ale epicului“, și, respectiv, Legenda unui oraș cu tramvai tras de poeți (p. 165 sq.), într-adevăr, «o legendă / tulbure despre un oraș ciudat
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
activitate literară prolifică, fiind omniprezent în media literară contemporană și inclus în prestigioase antologii naționale și internaționale, Victor Burde face, cu certitudine, cinste frumosului oraș al Marii Uniri - Alba Iulia, din care au răsărit, peste timp, personalități de marcă ale nației române, care și-au legat aici, la Alba, destinele lor, de destinele țării pe care au servit-o sau o mai servesc, încă. Poeți mai noi sau mai vechi onorează și astăzi, prin abordări demne de o cetate a poeziei
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
cu atâta iubire învață și pot învăța multe generațiile viitoare. Dragă cititorule, această carte surprinde gândurile și trăirile oamenilor care au reușit să depășească rutina zilnică, ridicându-se deasupra problemelor cotidiene pentru a oferi iubire și înțelepciune. Dacă vrem ca nația noastră să supraviețuiască, dacă vrem să descoperim cu adevărat sensul vieții noastre, dacă vrem să ne salvăm și odată cu noi să salvăm lumea și fiecare ființă conștientă ce trăiește, atunci iubirea este unicul răspuns. Oamenii ar trebui să citească din
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
se întâmpla și la coborâre. Un alt nivel de civilizație și grijă față de călători. Un bilet de călătorie costa cam un euro și douăzeci de eurocenți. La un moment dat am ajuns pe un pod plin cu turiști de toate națiile, inclusiv asiatici. Majoritatea vorbeau olandeza. Puteau fi ei foarte bine și suedezi sau danezi, că tot nu-mi dădeam seam ce nație sunt, neînțelegând ce și spun între ei, deducția fiind de la faptul că vorbeau o limbă germanică. Aveau cu
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
și douăzeci de eurocenți. La un moment dat am ajuns pe un pod plin cu turiști de toate națiile, inclusiv asiatici. Majoritatea vorbeau olandeza. Puteau fi ei foarte bine și suedezi sau danezi, că tot nu-mi dădeam seam ce nație sunt, neînțelegând ce și spun între ei, deducția fiind de la faptul că vorbeau o limbă germanică. Aveau cu ei și un ghid care le explica ceea ce vedeau. Eram pe Podul Sint-Michielsburg sau Sfântul Mihail pe românește, amplasat peste râul Leie
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
mistreț, cămașă de zale, spadă, sulița, scuturi rotunde din lemn într-o corabie lungă și ușoară. Înaintau pe râurile adânci și pe drumurile române către niște celți dezorganizați, fără instrucție militară. Apoi veneau femeile, copiii, fermierii. Se estimează că întreaga nație a anglilor a pornit la drum, lăsând pustie țară de unde veneau. Saxonii încă mai ocupă un land în Germania. Ei alunga populația celtica din cele mai bogate ținuturi agricole, devenind noii stăpâni ai insulei. Nu cuceresc Scoția, Wales și Cornwall
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
2015 Toate Articolele Autorului Drama românilor ortodocși din Alba-Iulia la 1701. Cazul tragic al nobilului român Gavril Nagszegi Nicolae Bălcescu spunea în cuvântul introductiv la revista ”Magazin Istoric pentru Dacia” din 1845 că ”istoria este cea dintâi carte a unei nații...o nație fără istorie este un popor încă barbar”. Dacă se dă o căutare pe Google cu numele de Gavril Nagszegi se găsesc foarte puține informații despre acest mirean, care la 1701 s-a găsit în situația de nu a
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
Articolele Autorului Drama românilor ortodocși din Alba-Iulia la 1701. Cazul tragic al nobilului român Gavril Nagszegi Nicolae Bălcescu spunea în cuvântul introductiv la revista ”Magazin Istoric pentru Dacia” din 1845 că ”istoria este cea dintâi carte a unei nații...o nație fără istorie este un popor încă barbar”. Dacă se dă o căutare pe Google cu numele de Gavril Nagszegi se găsesc foarte puține informații despre acest mirean, care la 1701 s-a găsit în situația de nu a mai avea
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului FALS JURNAL DE IREALITATE (1) Motto: Nu-i numărați ilustrului chirurg Banii luați pe grave operații, De nu vedeți și banii care curg Ca să distrugă neamuri, rase, nații! Lideri ai lumii, bunii noștri frați, Noi v-am cedat și ranguri și proporții, Dar nu putem continua, stopați Această competiție a morții! ( Adrian Păunescu, Manifest pentru sănătatea pământului, 1980 ) Probabil că nu poezia ar putea salva lumea. Și nici
FALS JURNAL DE IREALITATE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368093_a_369422]
-
cinste, ca la carte! Nu s-a născut unul, plăcerea să le-o strice. * Regina nopții, gâze și alte vietăți nocturne S-au prins în hora asta mare românească. Noi prin căluș, gimnastică și nai, în astă mare lume, Ca nație română, vor toți să ne cunoască ! * Legende se pot însinua oricând și de la sine, Dar azi, când zorile spânzură pe crestele de stânci, Din a Paștelui Insulă sosește Soarele-Mire, Pătimaș de iubire și-n suflet cu răni prea adânci. * El
JOCURI DE NOAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368142_a_369471]
-
evenimente, aspecte diverse extrem de interesante și incitante tocmai prin obișnuitul lor, căci autoarea își ia întreaga problematică din viața de zi cu zi, din întâmplările aparent mărunte pe care le ridică la scara cugetării asupra existenței noastrea ca oameni, ca nație, ca popor creștin cu valori morale, sau din evenimente de mare anvergură spirituală la care a fost părtașă. Viața urbei încărcată de istorie și leagăn al atâtor personalități ale culturii române, loc binecuvântat de Dumnezeu, este unul din aceste subiecte
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
toate,strămoșii le-au sădit! În sunet de fanfara,călăuzesc destinul Se plimba prin palate din lumi îndepărtate Poporul duce lipsuri,isi gusta viu pelinul Conducători de țară,cu mâinile pătate O să vă vină vremea ca să gustați veninul Robiei astei nații cu capete plecate Să ne spălăm onoarea și multele păcate! Autor:LUCIAN TĂTAR 27apr 2016 20:11 0027 Olhao- Algarve Referință Bibliografica: SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2264, Anul VII, 13 martie 2017
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
În graiul vechi al Psaltirei, Psalmul 116 zicea: Lăudați pre Domnul toate limbile,... În Sânul limbii dacoromâne s-a răspândit mireasma Revelației dumnezeiești. Limba daco-română este mărturia dreptei credințe, este expresia frumuseții sufletului ortodox și Altarul consființit de martiriologia acestei Nații binecuvântate. Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare ori seminții. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
noi emitem mai multă energie prin intermediul inimii decât prin intermediul creierului! Se explică de asemeni de ce acei oameni de geniu indiferent în ce popor s-au născut - prin faptul că ei exprimă sentimente universal umane- devin iubiți de oamenii din toate națiile, așa cum sunt poeții din Orient sau Occident, europenii din opera cărora a tradus Eminescu, așa cum sunt: Giacomo Leopardi și Pablo Neruda, lângă care stă efigia lui Eminescu la Recanati, așa cum este Mihai Eminescu printr-o parte substanțială a operei sale
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]