1,358,563 matches
-
Deși erau destul de mărișori pe vremea ocupației sovietice, n-am observat ca vreunul din guriștii anti MacDonald's de azi să fi făcut caz că țara era plină de magazine speciale pentru ruși, sau că tot ce ținea de identitatea națională era terfelit cu o bestialitate inimaginabilă. în clipa de față, a nu dori să fii în N.A.T.O. înseamnă să dorești - direct, imediat și implacabil - distrugerea propriului popor. O distrugere prin înapoiere, prin marginalizare, prin înfometare. Pentru că, oricât ar suna
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
și-a recrutat cadrele, în toate țările, aproape exclusiv din intelectuali. La nivelul liderilor, procentul se apropie de sută la sută. Acești intelectuali au fost, în Franța, de exemplu, în majoritate, fie absolvenți ai Școlii Normale Superioare, fie ai Școlii Naționale de Administrație. Înainte de a fi "énarques", au fost așadar "normaliens": un pas înainte pe calea specializării studiilor s-a făcut, cum se vede. Astăzi în multe țări, politicienii sînt absolvenți ai facultăților de studii politice sau economice. Dar nu numai
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
70 ai secolului XIX, cînd mișcarea conservatoare trebuia întărită contra supremației "roșilor", care prelungeau artificial și ineficient spiritul pașoptist, au intrat în politică junimiștii, scriitori, cei mai mulți. Sau după Războiul de Întregire, cînd partidul conservator a dispărut și a reînviat spiritul național și popular, au făcut politică numeroși scriitori, cu vederi de extremă dreapta, Goga, Iorga, Eliade, dar, în contrapartidă, și scriitori cu vederi liberale și democratice, E. Lovinescu și ceilalți critici mari. Niciodată totuși mai mult ca după 1989 nus-a pus
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
cîștigă sume uriașe din competițiile europene în care joacă majoritatea starurilor fotbalului mondial, ceva se va schimba cu siguranță. Fiindcă altminteri Campionatul Mondial va fi în tot mai mare măsură o competiție în care vor cîștiga mediocritățile odihnite, nu echipele naționale care au ceva de spus în fotbalul lumii. Coreenii n-ar fi ajuns unde au ajuns dacă n-ar fi întîlnit naționale cu jucători obosiți de competițiile europene intercluburi. Iar Brazilia poate că n-ar fi ajuns în Finală. Orice
Micul mafiotism autohton by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15057_a_16382]
-
Mondial va fi în tot mai mare măsură o competiție în care vor cîștiga mediocritățile odihnite, nu echipele naționale care au ceva de spus în fotbalul lumii. Coreenii n-ar fi ajuns unde au ajuns dacă n-ar fi întîlnit naționale cu jucători obosiți de competițiile europene intercluburi. Iar Brazilia poate că n-ar fi ajuns în Finală. Orice s-ar spune, Brazilia nu mai e decît o falsă glorie a fotbalului mondial. O echipă care a ajuns în finală cu ajutorul
Micul mafiotism autohton by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15057_a_16382]
-
mareșalul Antonescu de Nicolae Ceaușescu, n-a abordat, printr-un robust front academic și cu sprijinul colateral al mai multor institute de cercetări pe teme fundamentale, pasionantul studiu al bătăii, ca factor formativ și de permanență în alcătuirea specificului nostru național! În lumea beneficei urări "bată-te norocul!", a celei de încântare "bată-te să te bată"sau justițiară "bătu-l-ar Dumnezeu", a unanimei convingeri că bataia e ruptă din rai, că unde dă mama crește, unde dă tatăl urmează
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
Cazul Bălășoiu a intrat în vizorul presei, se așteaptă o expertiză medicală. Se va mai scrie, poate, și după aceea. De la groapă, mortul nu se va mai întoarce, pe când poliția este eternă. Când îi moare generalul, i se fac funeralii naționale. Din care motive mor în arestul poliției oameni umili, pe când feciori de bani gata folosesc pașaportul statului și banii babacii spre a se bucura de ineditul unor zări necunoscute, departe de necazurile de acasă - aceasta este o întrebare care rămâne
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
spațiul mioritic, pășim, de fapt, în plin eros, ne tîrîm, liliputani și erecți, pe trupul întins orizontal al unei gigantice femei". Dar raiul se dovedește scufundat într-o etern tristă, aproape umană, rapiță caragialiană. Toate argumentele construite în jurul unicității noastre naționale, tocite și deformate în discursuri naționaliste, sînt puse în slujba susținerii candidaturii județului Vaslui în structurile Nord-Atlantice. Generalii N.A.T.O. sînt cazați lingă oraș, la motelul "Hanul Victoriei" de la Podu-înalt, "nu departe de locul istoric unde Ștefan cel Mare y
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
și veacul încheierii filosofiilor speculative "de sistem", al "evoluționismului" și materialismului, al cristalizării genurilor literare, al "boemei" ca loc de comuniune și creație, al teatrelor și concertelor publice, al spitalelor comunitare. Cât despre arta ca factor al reprezentării și competiției naționale, acesta a fost veacul în care aproape nici unul dintre artiști nu a rămas imun la "virusul naționalist". "în timpul primului război mondial aveau să fie înmormântate, alături de soldați, și multe idealuri; unul dintre ele era imaginea clasică a artiștilor ca oameni
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
venită"(ib.); cuvîntul apare chiar abreviat: "ca unul din cei mai buni concurenți de ska, trebuia să fii și tu prezent aici"; "concursul de skg de la Piatra"(ib.). Termenul tinde tot mai mult să devină denumire oficială: pentru un site național se folosește termenul englez - "Romanian Armwrestling", dar și cel specific - Skandenberg -, chiar în formula-adresă (skandenberg.getfit. ro), ca și în diverse anunțuri publicitare: "Acesta este primul și singurul site dedicat iubitorilor de skandenberg din România care, din păcate, sunt cam
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
câte știu eu "sportul" ăsta se numeste "skanderbeg", nu "skandenberg", însemnând "braț de fier""; "deși se numește așa, s-a împământenit forma în care am scris noi"; "în legatură cu denumirea corectă, aceasta este Skanderbeg și vine de la numele eroului național al Albaniei din Evul Mediu. Skanderbeg (Iskander - forma turcă a numelui Alexandru) a fost contemporan cu Mircea cel Bătrân și era supranumit în epocă "Braț de fier". De aici și denumirea sportului"; "eu știam că skanderbeg-ul vine de la albanezi unde
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
Evul Mediu. Skanderbeg (Iskander - forma turcă a numelui Alexandru) a fost contemporan cu Mircea cel Bătrân și era supranumit în epocă "Braț de fier". De aici și denumirea sportului"; "eu știam că skanderbeg-ul vine de la albanezi unde e și sport național"; "până una alta am mai căutat și eu pe net și am găsit în forma SKANDENBERG o grămadă de referiri. Uf, asta m-a ușurat de un complex...". Skanderbeg (George Castriota), celebru personaj istoric din secolul al XV-lea, apare
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
de referiri. Uf, asta m-a ușurat de un complex...". Skanderbeg (George Castriota), celebru personaj istoric din secolul al XV-lea, apare în toate enciclopediile noastre, ca "patriot albanez"(Dicționarul enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", 1931) sau "comandant de oști, erou național al Albaniei"(Micul Dicționar Enciclopedic 1972); forma corectă e într-adevăr cea compusă din Skander (Iskander = Alexandru, supranume legat de Alexandru cel Mare) și beg (= bei, termenul turcesc intrat de mult și în română), iar formele corupte se explică mai
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
către Martha Bibescu, mărturisește că "nu credșeț în teatru", în timp ce prințesa Bibesco, ne dăm seama, are încredere în cinematografie. în lipsa unei reviste culturale care să ia în serios și biografia personalităților de la noi (a celor care ne marchează imaginarul colectiv național, în special), ceea ce face revista Manuscriptum este tocmai această apropiere de scriitori ca oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem, și asta fără să luăm în calcul cercetarea literară (lucrările monografice, edițiile complete) în care contribuția revistei este
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
televizor La aproape toate televiziunile sunt emisiuni cu mâncare... rafinată "pur și simplu delicioasă", tocmai când prefectul Capitalei a apărut pe "post"arătând că se vor înmulți economatele, când sindicaliștii abia au părăsit străzile Bucureștiului, când pe 4 iunie "Curierul Național"relata că "românii descoperă tacâmurile și reabilitează oasele". La ProTV este emisiunea de sâmbătă "Bucătăria lui Radu"care prezintă cu savoare preparate neaoșe, românești, chiar de la ciobani. Înfuleca vânjos cu Cristi Tabără mâncăruri apetisante de-ți lăsa "gura apă", acum
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
Speranța Rădulescu Solicit Consiliului Național al Audiovizualului să dea curs cererii mele dezgustate de deconectare de la noul canal de televiziune Etno TV. să rabd și această ultimă sfidare. Îmi ajunge aceea de a nu putea opta, de facto, pentru canalele de televiziune care mă interesează
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
nimeni să și-o exprime, de vreme ce este secondat în minister - cu sau fără voie - de câțiva directori frați de cruce cu producătorii canalului Etno TV, care nu fac altceva decât să promoveze aceleași tipuri de gogomănii. Ce părere are Consiliul Național al Audiovizualului? Mă gândesc că ar fi de datoria sa să aibă o părere, pe care să ne-o comunice și nouă, că până acum nu i-am prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
în legătură cu politica culturală a mediilor.) Ce părere au intelectualii responsabili, implicați sau nu în structurile societății civile? De ce n-au reacționat atunci când Horia Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o scrisoare deschisă referitoare la "folclor" adresată președintelui televiziunii naționale publicată cu doi ani în urmă în revista 22? Poate că Domniile lor găsesc că e degradant să se ocupe de producțiile culturale explicit sub-mentale și infra-umane. Bănuiesc că atunci când dau peste postul Etno, sar peste el printr-o mișcare
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
excelență în Ardeal (nu pentru că în alte părți n-ar trăi unguri, însă numai marile comunități - transilvane în cazul acesta - pot crea climatul cultural propriu, necesar creării unei literaturi). De ce nu România? Căci prin forța lucrurilor literatura în limbile minorităților naționale aparțin în egală măsură culturii de origine (lingvistică) și celei de "adopție" (fără ca aceasta să însemne cumva asimilare; însă e un loc comun că orice cultură, mai ales una minoritară, se constituie în strînsă legătură (și) cu spațiul social căreia
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
de la Paris și Chicago, ca fermecător. Care să fie atunci motivul adevărat pentru care umoarea lui Bellow nu ne pică tocmai bine? Există, desigur, suficiente temeiuri (poate prea largi aici) pentru a ne bănui de un insidios și activ narcisism național, dar critica scriitorului american îmi pare, pe de altă parte, realizată cu mijloace care mai degrabă o discreditează. Eliade (dacă ținem neapărat să procedăm la identificarea sa cu Grielescu) este sancționat printr-o rezoluție în fapt imprecisă, jenant diletantistă. Afirmația
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
moldav foarte livresc și deosebit de enervant, așa încît această erudiție, atunci cînd e străvezie, face mai mult rău celor scrise și afirmate de el. Primul lucru care se spune întru demolarea lui Dan Petrescu e că "n-are operă", obsesia națională nemuritoare. Cu alte cuvinte avem o ștachetă ridicată pentru totdeauna la înălțimea amețitoare a istoriei călinesciene și onorabilitatea literatului român se măsoară în funcție de cît de aproape poate să sară de această ștachetă. De depășit nici că poate fi vorba, recordul
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
Neconsolat a-l fi supărat, aș dori să-i spun că greșește de două ori în refuzul d-sale. Un premiu poate fi refuzat. Se cunosc destule cazuri, mai mult sau mai puțin, celebre, de la Nobelul lui Sartre la Premiile Naționale pentru Teatru de anul acesta. Și un asemenea refuz este absolut îndrituit. De necomentat, dacă vreți. Fiecare dintre noi e liber în opțiunea sa de a accepta ori nu laurii. Nominalizarea nu se poate însă refuza. Ea este o propunere
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
Cu toată afectarea (frecventă) a dezabuzării, a posturii "consumate", blazate ce estetizează din vîrful condeiului (uneori nestrăină de snobism), turismul lor posedă un declic emoțional, al surprizei ce nu poate fi întrutotul mascată. Complexul Dinicu Golescu persistă în sufletul nostru național! Unii din acești autori, neavînd complexul rural, înregistrează confruntarea dintre urbe și urbe. Alții, pornind socialmente și moralmente din climatul țărănesc, consemnează întîlnirea cu Occidentul revelînd reziduurile tradiționale, mai mult ori mai puțin dureroase, ale vechiului conflict dintre sat și
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
echipei sale și nu osteneau să vorbească despre invazia formelor lipsite de conținut. Comentatorii ziși "open minded" se întreceau în a-i aduce montării osanale, în a intui în ea felurite semne ale "teatrului viitorului". În decembrie 2001, la Festivalul Național de Teatru, aveam să văd Idiotul, tot în regia lui Andryi Zholdak, dar în interpretarea actorilor Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu. Mărturisesc că spectacolul m-a descumpănit. Discursul scenic, dincolo de imperfecțiunile specifice unei reprezentații anume, jucate "în deplasare", mi s-
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
un soi de "dragoste antropofagă" - iritare și totuși afecțiune. Cartea lui cea mai tipică (atenție: nu neapărat cea mai bună) este Lupul și catedrala unde combină foarte adânc aceste lumi diferite. Deci putința formidabilă de a fi în același timp național cumva (deși mereu se lepăda de această calitate cu o singură excepție: limba română) și de a fi foarte cosmopolit, la modul comunității muncitorești/industriale de la finele secolului 19 și începutul secolului 20. Puțin demodată treaba asta, dar foarte, foarte
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]