1,580 matches
-
posibilă, nu poate exista o filosofie a istoriei. Era convins că filosofia îi face pe oameni intransigenți și intoleranți față de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodată că este un gînditor deductiv; a rămas un impresionist și un naționalist romantic, bizuindu-se pe instinctele și pe spontaneitatea geniului său, fiind mai curînd o ilustrare a spiritului de finețe al lui Pascal decît al spiritului geometric al lui Descartes. Vorbind despre propria sa operă istorică, Iorga afirma că "el era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
procesele istorice din România de după 1800, deoarece era convins că influențele străine dăunaseră modelelor și proceselor organice. Iorga a condamnat "Regulamentul Organic" al lui Nicolae Pavlovici țarul Nicolae I -, considerîndu-l o instituție străină odioasă 55. Numai Nicolae Bălcescu și el naționalist romantic a scăpat de blamarea, aproape fără excepție, de către Iorga a liderilor de la 184856. Iorga susținea că Brătienii au stînjenit evoluția organică a României, fiind indiferenți față de țăranul român. El nu era de acord cu unele științe moderne, numid sociologia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
astfel de cooptări. "Neamul românesc" a apărut la 10 Mai 1906, sărbătoarea națională și totodată regală, marcînd cel de al patruzecilea jubileu al domniei lui Carol I. Iorga i-a dedicat primul număr Regelui Carol I174. A. C. Cuza și alți naționaliști însuflețiți de aceleași sentimente făceau parte din personalul său. În octombrie, Iorga a plecat de la "Sămănătorul" întrucît avea acum propriul lui ziar. Avea în plan să fondeze și alte publicații pentru naționalismul său cultural: ajuns la anumite concluzii pe baza
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a politicienilor români se hotărîseră să caute o cale de revizuire a problemei Transilvaniei și Bucovinei, lăsînd la o parte Basarabia, unde așa ceva nu avea nici o perspectivă. Atunci cînd arhiducele antimaghiar Franz Ferdinand a vizitat România, dr. Aurel Popovici, un naționalist român reacționar, a fost în culmea entuziasmului. El preconizase o soluție austro-germană a problemelor României prin instituirea unei monarhii unite austro-române după urcarea pe tron a lui Franz Ferdinand, "cu sau fără rege (al României)"202. Iorga era dezgustat de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
primul partid politic român cu un program antisemit declarat. Pe lîngă Iorga și Cuza, conducerea partidului era alcătuită din Leon Cosmovici, Vasile Kogălniceanu (fiul lui Mihail Kogălniceanu), C. Sumuleanu și Ion Zelea Codreanu, tatăl viitorului fondator al Gărzii de Fier. Naționaliștii democrați propuneau o reformă agrară moderată, o variantă a reformei agrare din 1864 a lui Cuza, colonizarea pămînturilor statului, măsuri împotriva alcoolismului, naționalizarea companiilor de asigurări, vot universal pentru români; străinii (evreii) urmau să fie alungați din sate și nici un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care încearcă să o creeze nu are nimic științific în ea. Iorga știa că familiile ragale europene erau atît de strîns înrudite între ele prin căsătorii încît deveniseră practic o singură familie 29. În timpul acestor doi ani de expectativă, mulți naționaliști români (mai ales din Transilvania!) puneau întrebarea jenantă: "Ce mai așteaptă?" Iorga condamna "patriotismul à la Capșa"30 fulminînd împotriva "strategiilor" oportuniste ale politicienilor și oportuniștilor de la Capșa. "Poate că realizarea unificării naționale este menită unei alte generații, una mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dar ea constituie un ingredient esențial în alchimia care i-a permis civilizației occidentale să ajungă la Iluminism. Este suficient să pomenim numele lui Moses Mendelssohn. Acestea sînt cîteva din motivele atitudinii evreilor din timpul Primului Război Mondial. Dar încleștarea nesocotită cu naționaliștii români locali, ca și cea cu Nicolae Iorga trebuie și ea să fie considerată drept inevitabilă și explicabilă. Atitudinea aceasta s-a perpetuat și în era hitleristă. Profesorul Raoul Hilberg explică în monumentala sa carte Nimicirea evreilor europeni că atunci
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
35. Nu poți să nu sesizezi complexitatea acestei probleme grave. Oare Iorga nu-și dădea seama de ce refuzau evreii să se identifice cu România? Ba da, și-a dat seama și își va schimba complet atitudinea după 1918. Dar, ca naționalist eminescian, la o adică, Iorga percepea binele și răul în sensul "Legii supreme" a lui Eminescu. Brătianu a reușit să-l țină cu tact sub control pe Iorga pînă în august 1916, în ciuda atitudinii prosîrbești și profranceze a acestuia. Atunci
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o mare simpatie față de aspirațiile sioniste. El a salutat intrarea forțelor generalului Allenby în Ierusalim. Generalul Allenby nu era deloc un Godefroy de Bouillon; el venea la Ierusalimul lui David și al lui Solomon. Iorga și-a explicat simpatia: "Ca naționalist, nu poate proceda altfel"100. În toamnă, situația devenise disperată în Moldova. Armata română era indiferentă față de anarhia din rîndul rușilor, dar nu și față de consecințele dezmembrării forțelor armate ale principalului ei aliat. În cele din urmă, unitățile rusești rămase
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dinspre Salonic, sîrbii și aliații lor francezi împingeau neîncetat spre nord. Această înaintare victorioasă nu a rămas neobservată nici la Iași, nici la București. Pe la sfîrșitul lui octombrie, Imperiul austro-ungar s-a dezmembrat. Istoricul I. Nistor și I. Flondor, amîndoi naționaliști români bucovineni și prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cernăuți, contrabalansînd cîteva slabe inițiative ucrainene autonomiste. Au lansat o invitație armatei române, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu România. Iorga exclama într-un editorial: "Moldova
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică, în ciuda deficiențelor, a fost cea mai fericită perioadă din istorie României 1. Deși
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Națională a fost deschisă de Regele Ferdinand. Rezultatele alegerilor au dus la formarea unei largi coaliții forțate. Acesta era Blocul Democrat Național (pe scurt, "blocul"), alcătuit din Partidul Țărănesc al lui Mihalache, Partidul Țărănesc al lui Inculeț, Partidul lui Iorga, Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și bucovineni. Șeful neoficial al "Blocului" era Iorga. Din păcate, eterogenul "Bloc" e lipsit de coeziune. Vaida-Voievod și-a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga. Din păcate, eterogenul "Bloc" e lipsit de coeziune. Vaida-Voievod și-a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații Purtător de Cuvînt al Primei Adunări a României Mari. Inițial, naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și liberalii l-ar fi preferat ca purtător de cuvînt pe politicianul ardelean Goldiș; dar entuziasmul deputaților țărăniști l-au dus pe Iorga în fotoliul purtătorului de cuvînt 25. Iorga s-a dus personal (ca un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acțiuni politice i-a fost oferită lui Iorga de Ion Mihalache și de Partidul Țărănesc al acestuia. Mihalache avea concepții democrate. La vremea aceea, Iorga era și el partizanul democrației. Cooperarea dintre cei doi ar fi fost logică. Ulterior, dacă naționaliștii ardeleni ai lui Maniu li s-ar fi alăturat, acest lucru ar fi dus la crearea unei forțe de temut. Dar concepțiile sămănătoriste ale lui Iorga erau incompatibile cu un partid bazat pe criterii de clasă, chiar dacă respectiva clasă reprezenta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe Basarabia, Ioaga a spus că Uniunea Sovietică este "un hegemon naționalist cu pretenții sociale"69. (Definiția dată Uniunii Sovietice de către Mao Tze-Dun era "o hegemonie bazată pe socio-fascism", nu departe de cea a lui Iorga). Iorga a jelit moartea naționalistului ucrainean Petliura: "Petliura era un prieten al României, un prieten al țării noastre"70. Un naționalist ucrainean între Basarabia și Rusia ca zonă de tampon le-ar fi convenit atît României cît și Poloniei, ca și în zilele noastre. Și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Comentînd asupra "tulburărilor antisemite", Iorga susținea că "în România Mare, cu toate că elementul românesc trebuie să fie predominant, trebuie să fie loc și pentru alte naționalități. Evreii nu trebuie să fie rău tratați". El le amintea oamenilor că, deși era un naționalist convins, învățase că românizarea nu poate fi făcută cu forța. Le cerea evreilor să nu fluture steagul sionist sau să cînte imnul Sionismului (după ce înălțaseră steagul românesc și cântaseră imnul național al României). Același sfat li-l dădea și sașilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cuza devenise și mai obsedat de antisemitismul său102. Asimilarea evreilor continua să fie pentru un antisemit doctrinar un blestem. Cum să fii de acord cu asimilarea unei rase ale cărei prejudecăți constituie un rău diabolic și absolut? Poate dori un naționalist ca un astfel de element să devină parte integrantă a organismului cald și dătător de viață al națiunii? Problemele nerezolvate, la care se adăuga înstrăinarea tineretului îi vor acorda lui Cuza în anii următori șansa de a-și pune în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mare prin dezordine și jaf"114. Este ceea ce numim noi "prăpastia dintre generații"! Indiferent de drepturi și de nedreptăți, există o anumită atitudine condescendentă și mulțumită de sine a generației mai vîrstnice care îi exacerba și mai mult pe "Noii naționaliști". Dar nu trebuie să-l judecăm pe Iorga sau pe contemporanii lui; perioada interbelică a fost cea mai fericită perioadă din istoria României. Nu este de mirare că Iorga sau contemporanii săi au fost "înșelați de ea". Tragedia a fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și militant în această direcție". Apoi: "Iorga avea să rămînă antisemit toată viața". Iar în final că "În realitate, Iorga nu este cu adevărat uman sau liberal atunci cînd se pune problema punerii în balanță a drepturilor altora față de pretențiile naționaliștilor români"144. Trebuie să nu uităm că Iorga nu a fost niciodată liberal, ci un naționalist român care a scris, a gîndit și a activat (și a fost asasinat de Legiune) înaintea Holocaustului. Holocaustul a apărut după asasinarea lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că "În realitate, Iorga nu este cu adevărat uman sau liberal atunci cînd se pune problema punerii în balanță a drepturilor altora față de pretențiile naționaliștilor români"144. Trebuie să nu uităm că Iorga nu a fost niciodată liberal, ci un naționalist român care a scris, a gîndit și a activat (și a fost asasinat de Legiune) înaintea Holocaustului. Holocaustul a apărut după asasinarea lui Iorga. Viața și activitățile sale, ostilitatea sa față de rasism (mai ales față de rasismul german) oferă o imagine
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
oscilante") era doar unul dintre multe altele de care Iorga s-a cramponat cu încăpățînare pînă la capăt. Pe lîngă aceasta, din perspectiva a peste șaizeci de ani, este interesant să citim care erau opiniile lui Iorga față de problemele internaționale. Naționalistul Iorga nu agrea imperiile sau colonialismul, dar antipatia aceasta era temperată de preocuparea lui de a susține Sistemul de la Versailles. Mai mult, simpatiile lui naționaliste făceau distincție între națiunile cristalizate și definibile și cele care nu întruneau aceste calități. Atunci
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe eșichierul politicianismului. Numele noului partid era Partidul Naționalist al Poporului, cu Iorga ca președinte, dar Argetoianu deținea practic puterea 199. Mult mai promițătoare ar fi putut fi negocierile pe care le-a purtat Iorga în primăvara lui 1923 cu Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și ulterior cu Mihalache, șeful Partidului Țărănesc. Iorga a manifestat în 1919, ca purtător de cuvînt al Adunării, o mare simpatie față de partidul lui Maniu. Atît Maniu cît și Mihalache au încercat să facă tot posibilul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pacifist, constituind un fel de "Internațională Verde" (ca o contracarare a Internaționalei Roșii). Pentru sămănătorismul lui Iorga, o asemenea evoluție nu avea nici un fel de precedente "organice, el neascunzîndu-și antipatia față de ea. Dacă Iorga ar fi realizat însă unirea cu Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și cu Partidul Țărănesc al lui Mihalache, alianța aceasta ar fi devenit o forță formidabilă! Ea ar fi putut contesta regimul liberal pe care Iorga îl ura atît de mult! În primăvara lui 1925, fără o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
zigzagurile" sămănătoriste ale lui Iorga și ura lui pentru Stere, fuziunea devenise o necesitate atît pentru Maniu cît și pentru Mihalache. După ce au candidat pe o listă comună în alegerile din 1926, în octombrie al aceluiași an, Partidul Țărănesc și Naționaliștii din Transilvania s-au unit, formînd Partidul Național Țărănesc care a devenit unul dintre partidele "istorice" ale României. Iorga a pierdut ultima sa șansă democrată reală în politică. Guvernul Averescu a stat la putere din aprilie 1926 pînă în iunie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
A. C. Cuza) fondase Partidul Naționalist Democrat. Familia lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta românizată a numelui Zelinski, un nume ucrainean. Mama lui Codreanu, Elisabeta Brunner, era de origine germană. Cu toate acestea, atît tatăl cît și fiul au devenit naționaliști români înfocați. Astfel, tatăl și-a românizat numele din Zelinski în Zelea și a adăugat cuvîntul Codreanu, profesia strămoșilor lor fiind cea de pădurar. În tinerețe, Corneliu, ca fiu al marcantului camarad de arme al lui Iorga, a fost educat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]