1,603 matches
-
normală, după ce n-ai știut s-o prețuiești, trebuie să străbați un coșmar. Să străbați, adică să depășești. Un coșmar fără limite ar fi un coșmar zadarnic, deoarece învățătura lui nu ți-ar mai servi la nimic. Am rămas un naiv, poate, dar eu vreau să cred că toate coșmarurile sânt provizorii. De aceea vă și vorbesc mai departe. Mai sper că într-o zi o să vă și văd în vreme ce vorbesc". Am pus, dealtfel, lângă decalog o altă foaie de hârtie
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
cinema Chaplin. Deși înscris la Drept de vreo cinci ani, abia izbutise să treacă două examene. În schimb, avea o îndemînare neobișnuită, unică aproape, de a măslui cărțile de joc. Datorită acestei "însușiri", avea bani de cheltuială, căci găsea zilnic naivi pe care să-i jupoaie. Ne miram că nu dă de vreun bucluc. Se pare că era prea sigur de el, sau, poate, prudent. În afară de cărți îi plăcea și băutura. O noapte câștiga la joc, ca să aibă cu ce să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de infirmi în fața automatelor care înghit continuu monede. Se joacă la micul dejun, la prânz, la cină, crupierii fiind supravegheați prin camere video ascunse pentru a nu se preta la vreun aranjament. Aud că ar exista, într-adevăr, în America, naivi care ar cumpăra parcele în rai. Până acum n-am întîlnit nici o dovadă că bârfa aceasta ar avea un temei serios. Toate avertismentele publicitare pe care le-am văzut se refereau la "viața de acum", cu un dispreț desăvârșit pentru
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
când le era lumea mai dragă. Îl strecuram... Dar văd că mă înflăcărez și pierd orice măsură... La urma urmei, mi s-a întâmplat să-i dau libertății și o întrebuințare mai dezinteresată, ba chiar ― gândiți-vă cât eram de naiv! ― s-o apăr de câteva ori, fără să ajung, desigur, până într-acolo încât să mor pentru ea, dar riscând, totuși, într-o oarecare măsură. Să-mi fie iertată această imprudență, căci nu știam ce fac. Nu știam că libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
moșierului Țiriac, tenismanul îmbogățit fiind simbolul speranței „tuturor posibilităților” în societatea privată a întrecerilor „care pe care”!). În această luptă pe viață și pe moarte între cei ajunși pe coama speranței și cei călcați în copitele roibului înaripat al visătorilor naivi, cavalerii căutători de dreptate și milă pentru cei obidiți, aleargă cu sabia învârtită deasupra ocipitalului, că doar-doar vor tăia vreo-unul din cele șapte capete ale balaurului. Ștefan Boboc-Pungeșteanu, consăteanul meu din localitatea unde am văzut lumina zilei, nu și-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
petrecerea de la fereastra camerei lui. Datoria ei era s-o anunțe pe verișoara Susan. Arhitectul la modă dansase trei dansuri la rînd cu Susan și-i descria casa pe care visase s-o construiască cîndva, așa voia s-o cucerească naivul de el, trezind În sufletul ei dorința de a trăi Împreună Într-o casă de vis. „O puteți vedea cu ochii minții?“, o Întreba, cînd Susan băgă de seamă că o cheamă vara ei și profită de ocazie ca să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Mihai Firănescu” “ce-ar trebui să zic?” “Cum, nu știi nimic? Păi, tu pe ce lume trăiești, iubitule? N-ai auzit nimic? N-ai văzut nimic? N-ai simțit nimic?” “Imaginează-ți că eu am putut comite toate aceste păcate” “Naiv incorigibil. Un copil mare. Asta ești” “S-ar putea să ai și tu dreptatea ta” “ Nu că s-ar putea. Sunt absolut sigur. Da’ , mai bine, ia ascultă! Domnu’ Firănescu al nostru e în mare amor cu madam Roșca. Ilustra
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cum dom' Camenco Petrovici pe urmele lui pășește. E de sperat că, dacă merită, și dom' Virgil Măgureanu, și alții așijderi, de prin operațiunea Jimbolia, vor nimeri și ei unde trebuie. Oare chiar așa să fie? Nu ești din nou naiv, nu ești cam abulic, cam tâmpițel, cam naivuț? E bine ca tribunalele să-și facă treaba, zici, și parcă te răcorești oleacă: hai la mititica, domnilor, hai la răcoare, poftiți la țuhaus, chiar dacă mult vă roade reumatismul, chiar dacă, pe dată
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Mungiu-Pippidi, stă în mod natural în lumina centrală a reflectoarelor și a scenei. În mod natural ceilalți, toți ceilalți, se află din pură greșală rătăciți pe pământul dezbaterilor publice, ei sunt, în raport cu existența vedetei politologice, niște oarecare, ei pot fi naivi ludici, dar sunt, de regulă, gunoaie, rătăciți, proștii de serviciu. Ceea ce îi mână pe ei în luptă, înainte de toate, este faptul că anonimi fiind, nu mai vor să fie așa ceva. Vă spun cum este și cu treaba asta cu ieșirea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
lumina tare a reflectoarelor și, pe muzica melancolică, execută un dans furtunos, "bat tureacul", cum zice provincialul, adică execută acele mișcări, pe care le găsim prezente transetnic, în dansurile ardelenești românești și ungurești. Vă spun acum ce este și cu naivii, vă spun ce sunt aceștia: ei se prezintă, de regulă, ca niște semeni de-ai noștri care văd într-un fel și vine un ins cu program politic, adică Guszti Molnar, și împins de ale sale viziuni subversive, adică cu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
care văd într-un fel și vine un ins cu program politic, adică Guszti Molnar, și împins de ale sale viziuni subversive, adică cu program politic, și le spune că nu-i așa? Că nu văd bine ceea ce văd. Acu naivii tare se miră, ca tot naivul, când împins de programul său politic Guszti le murmură la ureche despre existența în România a provinciilor. Naivii ceilalți tocmai citiseră cartea excelentă (și necitită ca toate cărțile tehnice) a domnului Dumitru Sandu care
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
vine un ins cu program politic, adică Guszti Molnar, și împins de ale sale viziuni subversive, adică cu program politic, și le spune că nu-i așa? Că nu văd bine ceea ce văd. Acu naivii tare se miră, ca tot naivul, când împins de programul său politic Guszti le murmură la ureche despre existența în România a provinciilor. Naivii ceilalți tocmai citiseră cartea excelentă (și necitită ca toate cărțile tehnice) a domnului Dumitru Sandu care demonstrează că în România nu există
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
program politic, și le spune că nu-i așa? Că nu văd bine ceea ce văd. Acu naivii tare se miră, ca tot naivul, când împins de programul său politic Guszti le murmură la ureche despre existența în România a provinciilor. Naivii ceilalți tocmai citiseră cartea excelentă (și necitită ca toate cărțile tehnice) a domnului Dumitru Sandu care demonstrează că în România nu există provincii. Ei, firesc, se miră și zic așa: "aoleo", zic, "noi credeam că în România..." și citează din
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ale celor care îi slujesc. A învins corupția! Victorie pe toată linia a corupției și a baronilor. Președintele este învins fără speranțe de redresare politică, morală și civică. Văd că vinovați pentru toate astea sunt intelectualii deontologi care au crezut naiv în anii aceștia din urmă că o societate se construiește prin credința în valori etice minimale, prin justiție, prin respectarea legii, prin delimitări doctrinare în viața partidelor. Îl declar învins de corupție pe actualul președinte deoarece nu a fost capabil
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Kent, nu lași nimic la voia întâmplării. Era o remarcă foarte amicală. Morton trecea peste faptul că Gregory Kent se și declarase rivalul lui în viitoarele alegeri. Putea fi vorba, desigur, de o manevră menită să-i facă pe unii naivi să creadă că Morton nu-i purta sâmbetele rivalului său. Grosvenor nu se îndoia că șeful expediției era capabil de un asemenea rafinament. Îl socotea un om destul de integru, dar șiret și inteligent, în stare să se descurce în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pierdut, al cărui conținut pare foarte, foarte prețios, fiindcă recompensa e de trei ori mai mare decât de-obicei - nu-mi dau seama ce poate să fie, s-a păstrat un secret neobișnuit -, apoi doi escroci care-i păcălesc pe naivi cum făcea și faimosul Andronic, adică le iau toți banii ca să-i înmulțească într-o „mașinărie“... ăăă, ce mai e... un vas turcesc scufundat în Marea Neagră. Și, a, da, asta e cel mai important, s-ar părea că la Senat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
complici fără să vă arătați fața. Confesionalul, dispozițiile telefonice, adevărate tururi de forță! ― Domnule maior, sînteți sigur... foarte sigur că la mijloc nu e o confuzie îngrozitoare? Nu înțeleg un singur cuvânt din ceea ce spuneți. ― Ce sens are jocul acesta naiv de vreme ce-ați pierdut? Știți bine că ați pierdut. Bătrâna începu să plângă. ― Măcar dacă ați încerca să-mi explicați, să mă ajutați să pricep... ― Ce să vă explic, doamnă? Să vă repet cum ați pus la cale combinația
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
rândurile dintr-un chenar negru. Martinescu! Mi-a făcut un mare rău acum 49 de ani... Da, un mare rău. Eram elev la liceul militar din Craiova. Chicoti: Kaput! L-am șters de pe listă. ― Ce listă? întrebă stupefiat sculptorul. ― Ești naiv, tinere! Îi am pe toți aici, în agendă. Îi căută ochii și preciză cu o privire rea: Nu uit nimic. Doar proștii uită. Matei se sprijini de zid. Încercă să-și aprindă o țigară, dar bețele de chibrit i se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tristă ― au fost uciși? Îl privea intens, fără să clipească. Bărbatul își deschise palmele. ― Știu eu... Două asasinate comise în aceeași locuință, într-un răstimp de câteva zile, firește, îți dau de gândit. Faptele sar în ochi. Și oricât de naiv aș fi, îmi este imposibil să nu stabilesc o corelație, mai precis o legătură cauzală între ele. Nu pot să cred de exemplu că Valerica a fost omorâtă ― dacă a fost omorâtă -dintr-o cauză, iar Panaitescu dintr-alta. ― Teoria vecinilor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
practic meseria de sculptor. Lumea n-o duce prea strălucit cu gustul și, din moment ce trecusem pe la Belle Arte, mulți puteau să-și închipuie că mă și pricep. Pe deasupra, puteam oricând să pretind că nu eram înțeles. S-ar fi găsit naivi care să mă creadă, care să și cumpere câteva din porcăriile mele, în speranța că odată și odată, cine știe, se va descoperi că am fost genial și atunci vor da lovitura cea mare. Dar spre deosebire de cei care se feresc
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
numai impertinența și nerecunoștința mă pot salva. Nu eram propriu-zis un ateu. Un ateu are un punct de vedere, or la mine vorbea păcatul meu originar. Închipuindu-și că mă înfundă, Dinu mi-a zis odată: În fond, ești un naiv. Chiar prin faptul că-l învinuiești pe Dumnezeu, îi accepți existența. Nu discuți cu vidul. Nu acuzi nimicul. Punîndu-i în cauză, crezi în el." Făcea greșeala de a lua în serios diversele enormități pe care le debitam numai din dorința
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dormit deloc. În schimb, a repetat încontinuu același lucru. „Trebuie să afle Kobi. Trebuie să afle Kobi.“ —Kobi? Prim-ministrul? Da, da. Înțelegeți, vă rog, ceea ce avea să-i spună lui Kobi încă trebuie spus. Soțul meu nu era un naiv. Cunoștea riscul la care se expunea. Dar spunea că nimic nu e mai important decât lucrul acela. Trebuia să-i spună ce a văzut. —Și ce a văzut? —Ima, dai kvar! Era fiul, cu o voce fermă, o voce obișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Tu l-ai plantat probabil acolo, în față la D.H. Holmes. Acum îmi vine să cred că tot tu l-ai adus acolo și pe mongoloidul de Mancuso, ca să faci să pornească acest ciclu nefast. Cât de încrezător, cât de naiv am fost! De săptămâni întregi sunt victima unei conspirații. Totul era pus la cale. — Dă-te jos din mașină. — Vezi, spuse domnișoara Annie printre zăbrele. Au început din nou. Ușa din spate a mașinii se deschise și o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
metrou la drumul mare, la câmpurile de bumbac, la demonstrații. Ignatius aruncă asupra Myrnei un blestem elizabetan elaborat și apoi se repezi din nou să maltrateze febril mănușa. Cum îndrăznea mama lui să se gândească la o căsătorie? Numai cineva naiv ca ea putea fi atât de lipsit de lealitate. Bătrânul fascist îl va hăitui cu persecuțiile lui până când nu va rămâne din el, Ignatius J. Reilly, cândva intact, decât un fragment neputincios dintr-o ființă umană. Fascistul acela bătrân ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dona țesuturile pentru cercetare. Le vor trimite, în schimb, corporațiilor. Iar avocații lor vor concepe documentele în așa fel încât să interzică universităților să folosească chiar și un simplu un test de sânge, fără o plată negociată. Pacienții nu sunt naivi, și nici avocații lor nu sunt. Costul cercetării medicale va crește automat, dacă doctorii și universitățile continuă să se comporte într-o manieră abuzivă. În consecință, adevăratul bine social este aprobarea unei legislații care să permită oamenilor să-și mențină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]