1,457 matches
-
ei a lupta ș-însfîrșit l-o omorât CĂLIN - NEBUNUL ș-o făcut opt căpiți de carne. Acu ce să facă el? Foc nu-i. S-o luat el și mergea așa supărat pin pădure ș-o ajuns la un copac nalt și s-a suit în vârful lui ș-o văzut în depărtare o zare de foc. Scoboară el și se pornește s-ajung-acolo și-ntîlnește un om pe drum. - Bună noapte. - Mulțămesc D-tale. - Da cine ești D-ta? - Eu-s De-cu-sară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n traistă și s-o pornit el-o luat pușca-n spate. Ajungând el acolo lui îi era foarte frică... da omul sărac, sărăcia -l împinge a se duce orunde ca să câștige. Iaca mergând el așa ajunge la un copac nalt și tufos strașnic, nu știu cum s-o fi chemat și vede - o pasăre, așa de frumoasă era - de aur. Acu el ce să facă, ca doar să n-o-npuște, s-o poată prinde, că vînzînd-o vie mai multe parale ar fi luat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o putrezit? Du-i-le acelea. - Bine zici, dragul mamei. Se ia baba și se-mbracă cu peștiman, pune - un ștergar frumos în cap, ia-n basma acelea și se pornește. Ajunge la poarta-mpăratului. Împăratul ședea-n cerdacul cel nalt. Vede - mpăratul că se lupta ceia cu însa, n-o lăsa să intre. Împăratul cela era milostiv, nu ca ista de pe - acu. A gândit că a venit să ceară ceva. - Lăsați-o bre! Când o auzit porunca-mpăratului, a lăsat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te-ai îndurat De-al meu dor înflăcărat, Așa rău de te-ai scârbit Ș-atît te-ai deosebit. Dragostea ce-mi arătai Și nădejdea ce mi-o dai În veci n-aș fi socotit Să fiu așa oropsit. Ah, cerule nalt și sfânt, Tinde-ți mila pe pământ Și-mi dă al tău ajutor Ca un drept judecător. No. 31 Acel foc ce arde-n mine, Fosmu, este de la tine Și n-ai știre c-o să mor De al Dumitale dor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cea dulce, Care tristă și deșteaptă Cu dor mare mă așteaptă Ca să ajung cât mai tare Să-i dau dulce sărutare. 464 {EminescuOpVI 465} No. 73 Doamne, -naltule-mpărat, Cel ce ființă mi-ai dat, Ție, mă rog plângând Ca din naltul cer privind Să mă scapi dintr-acest chin, Dintr-acest dor și suspin, Că alt ajutoriu nu găsesc. Ție, dar mă cuceresc, Izbăvește - a ta zidire De-atîta rea chinuire, Căci mi s-au urât trăind, Tot plângând și tot oftând
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te sui pe scena mea. Cară-te, cu pasărea aia afurisită cu tot, de pe trotuarul meu. Lana se întoarse spre mulțime. Hei, oameni buni, cum tot sunteți aici, ce-ar fi să intrați la Bucuria Nopții? Avem un spectacol de ’naltă clasă! — Mira, Lee. Femeia de rasă latină suflă un damf fetid spre Lana Lee. Cine plătește cei două’j’patru de dolari pentru șampanie? — Și tu ești dat-afară, tâmpito! Surâse apoi spre mulțime. Veniți, oameni buni, ca să vă bucurați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spre steaua polară visează lapte albastru furat din stîni. [1926] * ORAȘ VECHI Noapte. Urnirea orelor se-mplinește fără îndemn. Taci - arătătoare se-opresc suspinând pe ultimul semn. Subt porți ființele somnului intră - câni roșii și griji. Pe uliți - subțire și-naltă ploaia umblă pe cataligi. Vânt vechi și lung între ziduri mai scutură luturi și fier. Mari semeni de altădată O clipă s-arată și pier. Turn negru stă în picioare și-și numără anii învins. Taci, că sfântul de piatră
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
fără de vină. De câte ori calc prin brazda bătută, buzele humei pe tălpi mă sărută. Mă-ntorc de acum spre vatra-n lumină. Adâncile mele orzuri se-nchină. [1931] * STĂ ÎN CODRU FĂRĂ SLAVĂ Stă în codru fără slavă mare pasăre bolnavă. Naltă stă sub cerul mic și n-o vindecă nimic, numai rouă dac-ar bea cu cenușă, scrum de stea. Se tot uită-n sus bolnavă la cea stea peste dumbravă. [1930] * DIN ADÎNC Mamă, - nimicul - marele! Spaima de marele îmi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nici opaiț, nici nănașă. Iosif cercul de pe cap în cuier și 1-a lăsat și-a plecat unde-a plecat ca să-1 latre cînii-n sat. Noaptea-i neagră, ceasu-i lung, stă măicuța lângă prunc. Să le ție de urât înger nalt s-a coborât. Și în noapte înadins degetul și l-a aprins. Arde îngerul lui Dumnezeu ca o lumânare de său. [1933] * URSUL CU CRIN Se odihnește subt prunii bisericii, adulmecă arhaicul vânt. O fată i-a pus ieri in
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
E zi de odihnă. Privim din tranșee rețeaua, livada cu flori, și zdrențele-n sârmă. Simți Paștile-n liniști. Încă o dată cei zece tovarăși stăm într-o groapă, asemenea bărcii fără de cârmă. Scumpe făpturi, fluturi mulți, năvălesc din apus cu-nalte sclipiri jucăușe, curate. Trec pe deasupra în pâlcuri, culori salvate din alt continent, cufundat și răpus. Mâne bătaia va-ncepe din nou. Fii, inimă lemn, când fiecare-n tăcere se-ntreabă: care pe munte cădea-va întîiul? - Când fiecare pe cealaltă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
E zi de odihnă. Privim din tranșee rețeaua, livada cu flori, și zdrențele-n sârmă. Simți Paștile-n liniști. Încă o dată cei zece tovarăși stăm într-o groapă, asemenea bărcii fără de cârmă. Scumpe făpturi, fluturi mulți, năvălesc din apus cu-nalte sclipiri jucăușe, curate. Trec pe deasupra în pâlcuri, culori salvate din alt continent, cufundat și răpus. Mâine bătaia va-ncepe din nou. Fii inimă - lemn, când fiecare-n tăcere se-ntreabă: care pe munte cădea-va întîiul? - Când fiecare pe cealaltă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
aici unde astăzi singurătatea ne omoară. AMINTIRE Unde ești astăzi, nu știu. Vulturi treceau prin Dumnezeu deasupra noastră. Alunec în amintire, e-așa de mult de-atunci. Pe culmile vechi unde soarele iese din pământ privirile tale erau albastre și-nalte de tot. Zvon legendar se ridică din brazi. Ochiu atât înțelegător era iezerul sfânt. În mine se mai vorbește și astăzi despre tine. Din gene, ape moarte mi se preling. Ar trebui să taiu iarba, ar trebui să taiu iarba
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ani. La Ipotești a copilărit Sat iubit de el a devenit. Mihail Eminovici îl chema Pe Ilie îl iubea, ochii albaștri îi avea, Iarăși bani el când primea, Numai cărți își cumpăra, câteva zile nimeni nu-l vedea. Mare, tare, nalt la stat, Iosif Vulcan numele i l-a schimbat Poet nepereche a devenit, Mihai Eminescu cel vestit. Pe părinți el îi iubea Gheorghe și Raluca îi chema, Ei la țară au trăit Și pe Eminescu l-au iubit. Volume de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
eu eram încă la geam. A lăsat să văd cum cerul Se întunecă treptat Și cum lacrimi cad din nouri Răsfirându-se pe-un ram. Și plec ochii, îmi vine-a plânge, Tot mai stărui printre perne, Tot privind în `naltul gol Al unei iubiri eterne. Norii plâng, norii suspină... Până și ei simt durerea A acelei mici inimi rănite De-un cânt ce a rupt tăcerea. Un fir de-argint cade din cer, Semnificând înc-o iubire, Dar pân` s-ajungă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ideologilor pentru studiul rela(iilor dintre starea moral( a populă(iilor (i starea lor psihic(, contribuie la dezvoltarea unei (tiin(e sociale de tip etnografic. (n 1800 a fost creat( la Paris Societatea prietenilor omului. Mărie de Gérando (1772-1842), viitor (nalt func(ionar al Ministerului de Interne, redacta un tratat de observa(ie pentru o expedi(ie (n Oceanul Indian: Consideră(îi asupra diverselor metode de urmat (n observarea popoarelor s(lbatice [1801]. Dup( modelul (tiin(elor naturale, el preconizeaz( (n locul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
culturale (i foarte abstracte, asupra lumii indigene par fondate pe trei tipuri de culegere de date: o colec(ie de obiecte (exemplu: m((ți ale dogonilor), m(rturiile unui informator (i observarea vizual( a locurilor, (n special de pe pozi(îi (nalte, mergînd uneori pîn( la realizarea de fotografii din aer. Ele fac, de asemenea, un loc important ini(ierii etnografului (n practică popoarelor studiate [Griaule, 1957]. Numero(i continuatori ai lui Griaule au adoptat un demers mai pu(în legat de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ului dup( pozi(ia lor de clas(: boga(îi locuiesc (n vestul londonez, s(racii clasei muncitoare (n est. H(r(ile colorate indicau distribu(ia claselor sociale strad( cu strad(: de la clasele de jos, (n negru, pîn( la clasele (nalte, (n galben. Activit(tile industriale (i comerciale sînt concentrate sub form( de cerc (n apropierea centrelor de aprovizionare, a for(ei de munc( (i a pie(elor. Booth analizeaz( fenomenele (n termeni de arii geografice, unele deja constituite că zone
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
din Philadelphia DuBois a studiat cartierul din centrul oră(ului care cuprindea cea mai mare densitate de negri (30% din populă(ie, 8.800 dintr-un total de circa 30.000), dar (i o populă(ie alb( care apar(inea "(naltei clase". Ace(ți albi angajau un num(r mare de negri că personal domestic (61,5% din populă(ia activ( masculin( (i 88,5% din cea feminin(); al(i negri munceau ca simpli lucr(tori manuali (respectiv 7,7% (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cercet(tori. Liebow este mai pu(în (ndep(rtat decît Whyte de mediul pe care i(i propune s(-l observe. Îi este cu certitudine str(în, insă prin caracteristicile sale personale: alb, evreu, în vîrst( de 37 de ani, (nalt, licen(iat, familist. Este destul de deschis la ten față de negri, dar și destul de închis în comparație cu albii. (n schimb, el are o anume experien(( a cartierelor negre: (i-a petrecut copil(ria (n apropierea negrilor, care formau clientela tat(lui s
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
proceduri pentru a autoriza prezen(a unui observator. O negociere individual( cu un personaj cheie poate confirma un acord f(r( condi(îi. Cercet(torul nu trebuie să se întîlnească cu o persoană oficială, ocupant al unei pozi(îi ierarhice (nalte, pentru a-i explică proiectul s(u (i pentru a-i promite, oral sau scris, anonimatul, confiden(ialitatea (i discre(ia. Acest mediu nu se preteaz( la negocieri formale sau scrise: ești acceptat sau nu. O leg(tur( personal( se
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ie care serve(te drept barier( (mpotriva accesului tuturor celorlalte categorii obi(nuite ale institu(iei. Foarte repede observatorul va intra în contact cu sistemul ierarhic. Drept (i obligă(ie: negocierea Negocierea se va efectua mai (ntîi la cel mai (nalt nivel ierarhic local: directorul colegiului sau liceului. Observatorul va cere mai (ntîi permisiunea administra(iei s( mearg( acolo unde el vrea s( observe diferite aspecte ale vie(îi institu(iei, s( vorbeasc( cu cine dore(te, s( r(min( acolo
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
anumit( categorie de persoane, observatorul va examina muncă fiec(ruia, vă asculta interpret(rile sau incrimin(rile fiec(ruia (i, mai ales, va evita s( aib( o reac(ie prea personal( sau exclusiv( cu cei care ocup( o pozi(ie (nalt( (n ierarhie (de exemplu, servirea mesei numai cu (efii). Pe de altă parte, va evita să-i pună în încurcătură pe cei care s-ar simți jenați să aibă o rela(ie prea personal( cu cercet(torul, asimilat unei categorii
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
una de la părinți... - Nu mai spune! Care e aia? săreau în cor celelalte. Și până să se apuce să le povestească Mița, de afară striga Lixandra, surda, de avea o sută de ani, cu un glas abia auzit, subțire și-nalt. - Cine-o mai fi? se mira Marghioala. - Cine să fie, prietena dumitale, fornăia Chirița, care nici pe Lixandra n-o prea avea la inimă. Când intra și asta, mai aplecată de șale ca anul trecut, cu privirea în toate părțile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a zice o vorbă și trăgând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte - o gură din cafeaua și berea ce li sta dinainte - semn de triumf! Dincolo unul scria cu cridă pe postavul verde al biliardului; unul cu pălăria naltă pe ceafă și cu mînile unite pe spate, c-o țigară lungă în gură a cărei independență era mărginită numai de buzele individului, se uita - dracu știe, cu interes ori așa numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lipsea câte una, așa încît trebuiai să treci două deodată și balconul de lemn se clătina sub pași. El trecu prin hățișul grădinei și prin zaplazurile năruite și urcă iute scările. Ușile toate erau deschise. El intră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. Păreții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinele lor ruginite se iveau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]