10,211 matches
-
generator al fantasticului, dar este presărat cu atâtea detalii despre minciunile povestitorului, despre funcția confesiunii și multiple receptări, încât cere alte interpretări, legate de creație și de actul scrisului, de pactul biografic și mașinaria de fantasme. Tot așa cum în Scandalul, narațiunea la persoana a III-a voalează natura personală a dramei și meditația de mare intimitate. Presupun, fără a avea acces (încă!) la o "integrală Vladimir Nabokov", că Disperare este prin dubla versiune, rusă și engleză, prin teme și personaje, scriere
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
rezistență împotriva unor forme de colonizare și postulare a unei identități monolite. Că agenți circumstanțiali, monumentele publice devin teritorii de coexistența a diferite mărturii, traume și realități cotidiene. Demersul lui Nicu Ilfoveanu este de a destabiliza retorica tradițională ce însoțește narațiunea acestor monumente, propunând o alternativă de lucru și citire. Există un numitor comun al acestor imagini, si anume o relație intimă cu spațiul, cu teritoriul viu al satului, devenit instrumentul unor proiecții colective. De asemenea, proiectul lui Nicu Ilfoveanu permite
Cei din lume fără nume. Politica pronatalisă a regimului Ceaușescu, la MNTR () [Corola-journal/Journalistic/80883_a_82208]
-
cel mai tradițional chip, cartea începe cu evocarea triburilor trace și se încheie cu integrarea României în Uniunea Europeană. Un veritabil maraton istoriografic în aproape patru sute de pagini, plus încă vreo treizeci de note și bibliografie, condus cu dificila artă a narațiunii istorice ghidate de o viziune a întregului răsfrîntă în fiecare dintre capitolele celor cinci părți cîte are în totul această Istorie a României. Spațiul cel mai larg, mai mult de două treimi, este acordat, natural, secolelor al XIX-lea și
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
acces de smerenie, ci le va oferi sub jovial imperativ testamentar Editurii Humanitas. (După ce, oricum, în prealabil, ele fuseseră publicate în Plai cu Boi.) Unele din ele reiau, cu un plus de calofilie, întâmplări deja povestite. (Cum e cazul primei narațiuni, La Mamaia-sat în 1922, despre destinul nefericit al unei prietene din copilărie, Mia Prodan.) Dacă însă în pribegie, memoria îi joacă nu o dată renghiul autorului, în narațiunea ulterioară ea funcționează fără reproș. Se prea poate să fie vorba de un
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
reiau, cu un plus de calofilie, întâmplări deja povestite. (Cum e cazul primei narațiuni, La Mamaia-sat în 1922, despre destinul nefericit al unei prietene din copilărie, Mia Prodan.) Dacă însă în pribegie, memoria îi joacă nu o dată renghiul autorului, în narațiunea ulterioară ea funcționează fără reproș. Se prea poate să fie vorba de un update, de o îmbunătățire progresivă. (La Neagu Djuvara, longevitatea, ca formă de optimism dezlănțuit în fața paginii scrise și rescrise echivalează cu faimoasa supraviețuire a lui Radu Cosașu
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
poruncit, sub a domniei-tale răspundere, actorilor, ca să rostească unele cuvinte șterse din bucată de către cenzură". Și dialogul continuă cu oralitatea specifică unui text literar. Călător pasionat, Russo admiră peisajele, cunoaște oamenii și legendele lor, Piatra teiului, Stânca corbului, transpuse în narațiuni captivante. Lirismul amintirii se unește cu eseul psihologic și sociologic într-o proză care aici suferă de pe urma traducerii ulterioare a textelor scrise în limba franceză. Același lucru se petrece și cu Cântarea României, într-un alt registru, poematic. Dar, firește
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
adică tot ceea ce onomastica frustră a echipei recomandă. Pulp-ul este ușor de recunoscut și printre qui pro quo-uri și lovituri de teatru, printre potriveli și însăilări, povestea sare din cataractă în cataractă aproape la nimereală. Nu intenționez să povestesc filmul, narațiunea fiind nu prea grozav însăilată, însă aceasta abia dacă mai contează. Filmul atrage atenția asupra teatralismului său insinuant care asemeni unui ventriloc împrumută voci și atmosferă din vasta istorie a cinematografului. Aluziile curg în această direcție, este pomenit, spre exemplu
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
lift" (p. 5). Pe cât de interesantă, pe atât de eficientă este tehnica narativă utilizată de Dan Lungu la scrierea acestui roman. După reguli cinematografice autorul alternează introspecția cu perspectiva largă, obiectivă, din exterior. Capitolele romanului reprezintă un permanent balans între narațiunea la persoana I și cea la persoana a III-a. În cele scrise la persoana I sunt relatate gândurile intime ale lui Andi, neliniștile sale interioare și amintirile dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat. După fiecare capitol
Scene din viața cotidiană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6972_a_8297]
-
personaj de elecție al lui Dionisie Ecleziarhul, sau, mai tîrziu, al evocărilor lui Ion Ghica. În fine, mai aproape de noi, "cronică scandaloasa" a acestei domnii de pomina avea să furnizeze fundalul istoriei picarești a Calpuzanilor, românul "istoric" (în fapt o narațiune esopica) al lui Silviu Angelescu. Cunoscut pentru studiile sale etnografice, autorul - puțin bănuit de apetiturile ficțiunii - se înscrie în seria literaturii de underground a ultimei etape a dictaturii comuniste. Reeditat azi (nouă ediție, augmentată cu pasajele cenzurate a fost lansată
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
București, 2005. Preț: 12,00 lei. Laboratorul de creație Cartea a 13-a a Bibliotecii Gabriel García Márquez este un volum de povestiri care se îmbogățește la cam fiecare reeditare, astfel că versiunea de față e inedită. În total, 14 narațiuni care ascund, fiecare, o istorie proprie și au întrunit aprecieri diferite în privința valorii lor, inclusiv din partea autorului, spune Tudora Șandru Mehedinți, cea care s-a ocupat de traducerea și prefațarea prezentei ediții. Privită în ansamblu, culegerea reprezintă un punct de
Agenda2006-01-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284603_a_285932]
-
ceilalți. O dezordine necesară. Drept pentru care, el se asigură de trecerea în jocul ficțiunii. Două capitole aparte din volum tratează exact raportarea la instanță și interpretare. E vorba despre cum lumea se poate organiza prin contrariile ei. În prima narațiune, Adresantul necunoscut, se probează imaturitatea autorului în corespondență cu propriul personaj sau conceptul inventat. Aflat într-un război de uzură împotriva gratuității, autorul narator știe că „literatura se smulge din trupul chinuit al autorului” și că „trebuie mers până unde
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
de buna aplicare a formulelor obligatorii, felul de a pune problemele din cartea amintită pare justă, veridică și interesantă. Cartea, dealtfel, e foarte prost scrisă, fără nici o preocupare de stil - sau cu preocupări eronate - fără simț pentru ritmul epic, economia narațiunii, arta suprimării, nemaivorbind de preocupări stilistice mărunte: o carte de un diletantism crud, șablonic, cu naturalisme plate și marafeturi gazetărești. Cât despre personagii și psihologie, o duplicitate netă. Cele mai multe scene cu oameni foarte de rând și cu criminali, nebuni, plus
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Perspective - Chipurile răului din revista 22 (nr. 2, 2014) stârnește interesul. Sub titlul „Povestea unui criminal de război”, Adrian Cioflâncă reconstituie participarea la pogromul de la Iași din luna iunie 1941 a lui Mircea Manoliu: „o figură centrală a multora dintre narațiunile despre pogrom, fie că era vorba de rapoarte oficiale, de rechizitorii construite de diferite instanțe, de abordări științifice, reportaje în presă sau evocări private.” Însuși Ion Antonescu, în timp ce era anchetat și ulterior la procesul din mai 1946, s-a referit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2867_a_4192]
-
spune William Faulkner, the past is never dead. It's not even past. (Rep. România literară) Deși Ivor Porter ne previne că lucrarea sa Michael of Romania: The King and The Country nu este o "biografie regală", ci o simplă narațiune - "a story"-, cartea sa transcende în multiple feluri sensul atașat în mod curent conceptului de povestire. De bună seamă, Ivor Porter "povestește". Dar atât ca structură, cât și ca substanță, cartea sa despre Regele Mihai și evenimentele care au lovit
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
cu Regina Ana. Dar nu neapărat în ineditul unei importante părți a informației rezidă valoarea superlativă a cărții, ci, probabil, în câteva trăsături distinctive de remarcabilă pregnanță, stilul fiind una dintre acestea. Ar fi vorba, pe plan formal, de tonul narațiunii, de maniera în care bagajul de informații până acum necunoscute a fost turnat în pagină și pus la dispoziția noastră de autorul englez. Bunăoară în pasaje în care istoria mare e tributară unor slăbiciuni omenești. Nu puține, acestea țin de
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
autorul a izbutit să ilustreze biografia persoanei regale la întrepătrunderea răspunderilor ei de mai târziu cu mari momente de cumpănă din istoria țării. Materia morală si dramatică a acestor două destine împletite - Regele și }ara -, se degajă cu vigoare din narațiune. în ordine cronologică, cititorul atent va putea descoperi un număr de răscruci critice cu efect ireversibil, marcând destinele țării, și, odată cu aceasta, destinul personal al celui de-al patrulea rege al României. S-ar putea spune că cea dintâi răscruce
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
își reiterează și principiile aflate în răspăr cu moda publicistică a timpului, și dispoziția (ori mai degrabă indispoziția) caustică. E un „insensibil” care preferă să aibă dreptate: „amintim celor care ne vor reproșa că vorbim uneori despre lirică cu mijloacele narațiunii că, din punct de vedere logic, limbajul unui obiect nu poate juca rolul propriului său metalimbaj și că, la drept vorbind, ceea ce facem noi este să demonstrăm câte disponibilități are limbajul limbajului” (p. 23). Eseurile al căror obiect se pretează
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
contemporaneitate, reinterpretarea mitului cu efectele unui imn de stadion. În prima parte a cărții, anul 1845 aduce pentru locuitorii din Athenry prevestirea foametei. Irlandezii nu sunt convinși de prorocirea lui Jim Boyle (Nebunul), însă semnele vor confirma. În prim-planul narațiunii se găsesc frații Flaherty, Michael și Éamonn. Prins între spectrul foametei și lipsa banilor de la calea ferată (englezii construiesc și manipulează), Michael fură porumb pentru a supraviețui și este încarcerat. Éamonn compune balada pentru fratele închis ce devine repede o
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
la realitățile clubului. Radu Paraschivescu trece într-un registru alert, ce l-a consacrat, inserând drame mici și teorii conspiraționiste (fotbalul trucat), apoi trăim live Finala de la Istanbul, câștigată dramatic de Liverpool în acordurile lui The Fields of Anfield Road. Narațiunea se precipită peste poate, încât sunt abandonate destine proaspete (micuțul Tim, nepotul anticarului Harry Tyndell, lumea femeilor - suspendată după o scenă amuzantă de consiliere în cuplu, bunica Fran). Naratorul se comportă asemeni unui microbist pur-sânge: lasă totul deoparte și fuge
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
vrajă rea, un stomac devorator încărcat cu acizi, și multe altele constituie miracolul acestei călătorii și imaginea inextricabilă a acestui Dumnezeu care veghează călătoria lui Patel. Ang Lee este autorul acestei cinefeerii. Cu toate acestea, regizorul știe să întrețină focul narațiunii dincolo de inserturile extatice, prin mici întâmplări. Așa cum o spune și Pi, călătoria este una vegheată, una inițiatică, unde Richard Parker nu este decât o epifanie, una dintre figurile alegorice ale unei șarade kharmice. Patel va supraviețui pentru a spune povestea
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
literatura, prin cronicarii literari din anii ’70 și ’80, a salvat intelectualitatea, conservând o etică agresată sistematic. Nu se simte nicăieri în textele lui Pleșu povara unei senectuți - senină sau mimată. Memorialistica asigură o întoarcere însoțită de sentimentul bătrâneții. În narațiunea memorialistică a lui Andrei Pleșu nu se ghicește nicio apocalipsă. El scrie cu scopul conservării memoriei recunoașterii și, pe de altă parte, prezintă cititorului de azi mesajele educative de odinioară. Ce reții dintr-o prietenie, ce anume să depășești? Și
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
Ce reții dintr-o prietenie, ce anume să depășești? Și, mai ales, cum să fii recunoscător învățătorilor? Sunt formule magice ale unei vieți, care, cine știe, se poate relua oricând, într-un alt chip. Dar pe un traseu identic. În narațiunea memorialistică, obiectul discursului nu este individul, ci istoria; iar aceasta e o ramă veche prin care se perindă ființe spectaculoase, suciți și perdanți. În fapt, avem de-a face cu istoria spirituală a unui intelectual vorace. E un actor bun
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
loazei clasei de la repetenție (amintind întrucâtva de șotiile liceenilor din clasa fratelui mezin al lui Jim, descrise în tonuri de un comic grotesc de G. Călinescu în Cartea nunții). Momente într-adevăr ilustrative pentru această vârstă, dispersate strategic în textul narațiunii. Alte episoade au un conținut mai grav și, într-un fel, mai profund. Este cazul cu episodul Costinești, când autorul, un tânăr fără experiență, este pe cale să fie dus pentru totdeauna în largul mării și reușește, printr-un efort exemplar
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
succesiune de mici istorii pe tema iubirii și a tribulațiilor sale, relatate de mai mulți naratori, care joacă pe rând mai multe roluri, precum în „Decameronul” lui Boccaccio, la care, de altfel, un personaj face referire în mod explicit. Savoarea narațiunii îi aparține însă poetului convertit în prozator, dar trecut în prealabil prin experiența traducerilor din Mario Vargas Llosa. Nu sunt foarte multe pagini pur narative în cuprinsul volumului, dar sunt suficiente pentru a-i da dreptate criticului Alex Ștefănescu. Episodul
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
stinse, și mai puțin prin acuratețea judecății critice. Pillat e un sentimental de modă veche, prefirînd tente sufletești și mulțumindu-se cu ele, fără a mai simți nevoia unei reacții de gust. Expresia lui predilectă e de factură romanescă, așadar narațiune menită a crea atmosferă și a contura personaje, din acest motiv fiind de prisos a căuta la el verdicte valorice. De altfel singurul loc unde Dinu Pillat e rău în sens critic privește desființarea poeziei lui Ovid Densușianu, profesorul de
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]