7,852 matches
-
ea o formă de reciprocă oglindire, de reciprocă punere în valoare și regenerare" (p. 91). Dincolo de acțiunea propriu-zisă, cu plusurile și minusurile ei, romanul lui Gabriel Chifu se pretează de minune unui studiu de naratologie. Alternarea vocilor (există un tradițional narator omniscient care relatează faptele la persoana a III-a, dar și capitole în care personajele își asumă, prin rotație statutul de narator) și stilurilor narative îi oferă cititorului efectul de oglinzi paralele. Pe alocuri apar considerații metatextuale, este prezent și
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
ei, romanul lui Gabriel Chifu se pretează de minune unui studiu de naratologie. Alternarea vocilor (există un tradițional narator omniscient care relatează faptele la persoana a III-a, dar și capitole în care personajele își asumă, prin rotație statutul de narator) și stilurilor narative îi oferă cititorului efectul de oglinzi paralele. Pe alocuri apar considerații metatextuale, este prezent și fenomenul mise en abîme, ingineria textuală se face la vedere. Convenția romanescă devine explicită, iar latura "tehnică" a romanului, o miză în
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
activitatea literară. Mai degrabă Jurnal decât ficțiune, erou și autor se contopesc, la persoana întâi. La Florența, eroul contemplă statuia lui David, de Michelangelo, se cuprinde în cercetătorul în domeniul artelor care, în viață, luase locul scriitorului. îndrăgostit de clasicități, naratorul citește pe chipul statuilor luminile vieții și umbrele morții, aceasta asigurându-și pasul. Fiecare din cele patru capitole ale povestirii are un asemănător început, ca un leit-motiv: "La Florența noaptea nu se pogoară dintr-odată sau treptat: este ziua schimbându
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
în noi. Unii o miniatură, alții o colivie de păsări care atârnă răsucită într-un cui, pentru că e goală." Pasajul acesta ne trimite cu gândul la Urmuz, dar ceea ce crede "omul pierdut" despre lucruri îl apropie mai cu seamă de naratorul Întâmplărilor lui Blecher. Obiectele, în același timp semnificative și derizorii, populează aceste pagini cu prezența lor neliniștitoare, halucinantă, spectrală. Paharele, pălăriile, fotoliile de răchită, ceasurile-pușculiță, dulapurile, umbrelele, ligheanele, manechinele etc. devin vehicule de taină ale unei realități indescifrabile, depunând mărturie
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
vieții ce se viețuiește". Maja desnuda, infirmiera, nebuna, prostituata, blonda Alcira, Desdemona, femeile-magnolie, vânăta vorbitoare, Matilde ș.a.m.d. sunt, în general, figuri misterioase, spectrale, lipsite de trăsături individuale, intrând în aceeași sarabandă a replicilor și gesturilor absurde ca și naratorul. Uneori, din conversații aparent lipsite de sens se ivesc posibile răspunsuri la obsedanta întrebare "cine sunt eu?": Am înțeles atunci că pe femeia aceea o tulbura vanitatea câinilor și m-am simțit ca un dulău care, privindu-se în oglinda
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
chiar peste o sută de ani de la apariție, faimoasa poveste suferă încă de cel puțin un simptom de deviere în receptarea critică, asupra căruia mă voi opri în cele ce urmează. Toată lumea cunoaște, fie și din auzite, conținutul textului. Trei naratori - primul, întocmai ca la Henry James, intermediat de însuși autor - se referă la aceleași incidente stranii. Dl. Utterson, avocat londonez auster, consternat de testamentul clientului și prietenului său de-o viață, doctorul Jekyll, care stipulează inexplicabil că, la moartea sau
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
Jekyll continuă să mențină o misterioasă tăcere? Cele două vizite ale lui Utterson la amicul comun, doctorul Langou, deși nu aduc inițial vreo clarificare a secretului, sînt urmate de o misivă care va marca ulterior intrarea celui de-al doilea narator în scenă, superior informațional primului (Utterson). Langou lasă post mortem mărturia scrisă a episodului infernal, de medicină transcendentală, la care a asistat forțat de dl. Hyde, apărut brusc și în existența sa. Bînd o licoare preparată ad-hoc, din sărurile ordonate
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
moment dat, în camera prietenului Jekyll (alertat de către servitorii conștienți de prezența în casă a unei alte persoane decît stăpînul lor) observă înmărmurit cadavrul lui Hyde, schimonosit apocaliptic. O (altă) scrisoare lăsată de Jekyll (ultimul și, totodată, cel mai credibil narator), scrisoare descoperită cu aceeași ocazie, va lămuri enigma, confirmînd ipotezele narative ale primilor doi reflectori și întregind perspectiva printr-un scurt istoric al incredibilului fenomen. Suferind încă din copilărie de o dualitate structurală, a viciului și virtuții, doctorul și-a
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
cu adevărat în fața unui "caz straniu" de "divizare" a eului, de "dualitate" psihologică și de "coexistență" a antinomiilor în același individ sau textul ne confruntă cu o sugestie semiotică puțin mai complexă? Răspunsul trebuie căutat în confesiunea introspectivă a ultimului narator, doctorul Jekyll însuși, analistul cel mai îndreptățit al teribilului fenomen de depersonalizare. Scrisoarea lui debutează, într-adevăr, cu descrierea opozițiilor native din interiorul personalității sale. Doctorul menționează, suficient de ambiguu, că, încă din copilărie, obișnuia "să-și ascundă plăcerile", dezvoltînd
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
dezvoltînd, în secret, o anumită duplicitate și, prin determinare, o dihotomie psihologică. Așa se naște o ipostază paralelă și concurentă a popularului Jekyll, misteriosul domn "Hyde" (individ "tăinuit" chiar și prin semnificația onomastică). Aspectul interesant al acestui dualism, pe care naratorul ne invită cumva să-l notăm, este că ambele identități, deși fără același grad de vizibilitate, se bucură de o autonomie comparabilă. Dl. Hyde nu coexistă numai cu dl. Jekyll, ci există, trăiește pur și simplu per se. De asemenea
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
clasificările axiologice, de "bine" și "rău", devin subit noțiuni goale, pierzîndu-și autoritatea de "legi". Ceea ce îl eliberează pe Jekyll nu e neapărat dobîndirea unei noi identități, ci drumul către ea, nu finalitatea experimentului altfel zis, ci benigna lui desfășurare. Spune naratorul, destul de paradoxal: "Gîndiți-vă puțin - eu de fapt nici nu existam." "Libertatea" lui este în fond aceea de a nu (mai) fi în interiorul regulii morale, de a experimenta deperso-na-lizarea/descentralizarea ad infinitum. Aș merge pînă acolo încît să sesizez aici anticiparea
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
contemporan. Centralitatea nu este reperabilă în sine, ci în multiplicitate, într-un șir de centralități "suplimentate" infinit, cu identități proprii și forme de manifestare specifice. Tehnica narativă însăși a nuvelei trimite la acest "joc" al "înlocuirilor". Fiecare dintre cei trei naratori suferă de parțialitate informațională, solicitînd mereu completările și explicațiile celui imediat următor. Centrul textului migrează, prin urmare, în structuri diferite, perspectiva fiind, constant, redimensionată. Dl. Hyde, simbolul perpetuei "re-centralizări", prin sugestia lui metaforico-onomastică de "tăinuire", reprezintă nucleul către care se
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
roman istoric, o cronică fantasy a celor 17 ani de domnie a ducelui de Brescia, predestinat să devină rege al longobarzilor. Așadar, tânărul războinic Rotari va fi îmblânzit și instruit până la moarte de magistrul, mentorul și consilierul său Stiliano, protagonistul - narator care ține în mână toate firele epice. Stiliano este, bineînțeles, superior epocii prin știința limbilor altor popoare (inclusiv a limbii longobarde și a limbii ebraice), dar mai ales prin înțelepciune și deschidere universală, prin pragmatism, spontaneitatea găsirii soluțiilor, fără să
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
a construi personaje, ci arta de a modela povestași. Iar, de aici pornind, tot restul: voci, narațiuni, invenții, fantazări, rectificări, polemici, bârfe, zvonuri, maliții, încrâncenări & tensiuni. Doi dintre actanți fac, prin calupuri de cuvinte, mai mult decât ar izbuti orice narator echilibrat. Chiar mai mult, îndrăznesc să cred, decât naratorul care ține în spate epica din Cine adoarme ultimul. Primul dintre ei e fiul directorului școlii din Satul cu Sfinți, student boem, zis când "Ectoraș de la oraș", când "Repetentu". În șase
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
Iar, de aici pornind, tot restul: voci, narațiuni, invenții, fantazări, rectificări, polemici, bârfe, zvonuri, maliții, încrâncenări & tensiuni. Doi dintre actanți fac, prin calupuri de cuvinte, mai mult decât ar izbuti orice narator echilibrat. Chiar mai mult, îndrăznesc să cred, decât naratorul care ține în spate epica din Cine adoarme ultimul. Primul dintre ei e fiul directorului școlii din Satul cu Sfinți, student boem, zis când "Ectoraș de la oraș", când "Repetentu". În șase lungi scrisori trimise unui prieten bucureștean, acesta se răfuiește
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
acest supranume, care acoperă o biată restanță a tânărului său adversar? Să mai spun oare că sclipitoarele cursuri le predă în fața unei clase goale? Să mai spun că, până la finalul lecturii, lucrurile acestea trebuie să rămână între noi? De la acești naratori fără simbrie și fără partener știm cam tot ce merită a fi știut din romanul lui Bogdan Popescu. Reunirea mărturiilor lor între coperte creează o arhitectură dificil de clătinat. Împăcarea lor din final ca soluție narativă, în schimb, nu e
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
în Marconia. El participă la Tricontinentală, unde își dă seama că țara pe care o conduce este ținută la marginea deciziilor importante. Urmează un șir lung al ororilor economice, sexuale, al intrigilor politice ș.a.m.d. Trebuie să spun că naratorul este un fin observator al acestor medii mai puțin ortodoxe. Dacă Diavolul face și desface intrigi politice și erotice, Îngerul este un marginal și descoperă particulele divine. Ce sunt aceste particule divine? Cele care armonizează ființa, dar și universul. În
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
El, textul, este cel care ne-a depărtat de Dumnezeu. "De Domnul ne-am îndepărtat tocmai fiindcă ne-a oferit Cuvântul. Textul adică. Cu ajutorul Lui citim povestea lumii. Interpretând-o, tălmăcim existența. Iar, în acest caz, întregim trinitatea" - ne spune naratorul, prin vocea lui Dan Dembinschi. Nu este exclusă nici relația dintre Cuvânt și trup." Trupul este dependent de limbaj, iar limbajul plăsmuiește imaginile" - ne spune naratorul. Structuraliștii ne-au demonstat din plin această interdependență. Dar noutatea pe care Marius Tupan
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
povestea lumii. Interpretând-o, tălmăcim existența. Iar, în acest caz, întregim trinitatea" - ne spune naratorul, prin vocea lui Dan Dembinschi. Nu este exclusă nici relația dintre Cuvânt și trup." Trupul este dependent de limbaj, iar limbajul plăsmuiește imaginile" - ne spune naratorul. Structuraliștii ne-au demonstat din plin această interdependență. Dar noutatea pe care Marius Tupan o aduce constă în faptul că, într-o societate concentraționară și post-totalitară, această interdependență se manifestă acut. Poziția scriitorului față de cititor este o altă teză introdusă
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
Ficțiunii (ca sumă a tuturor celor ce s-au scris și se vor scrie) totul pare derizoriu, lipsit de consistență, greu de articulat într-o construcție care să dureze. Cel mai interesant erou al romanului Război ascuns este, fără îndoială, naratorul însuși (care, pe alocuri, seamănă bine cu autorul). El este micul demiurg, deținătorul puterii absolute, care se joacă ironic cu destinul personajelor sale și cu așteptările cititorilor (până aici, nimic nou), dar care ajunge, în cele din urmă, să piardă
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
așteptările cititorilor (până aici, nimic nou), dar care ajunge, în cele din urmă, să piardă controlul în universul atemporal și lipsit de spațialitate al Ficțiunii. De altfel, sarea și piperul cărții sunt date de fragmentele metatextuale (confesiunile directe făcute de narator cititorilor, în buna tradiție a literaturii medievale), de micile aparteuri, fără de care, probabil, nimeni nu ar fi înțeles nimic din această scriere. Combinația de document și ficțiune este explicată cu ironie postmodernă, într-un stil ce parodiază tânguirile vechilor cronicari
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
o neînțelegere gravă, nu era nimeni violat. Cu Animale bolnave am revenit puțin, pentru că iarăși toată trama putea fi redusă la o chestie tradițională, trei crime antistaliniste, și lumea a lăudat, puțini au înțeles, }epeneag, Matei Călinescu, puțini au înțeles naratorul care e nebun, care este eroul, Paul. Matei a scris ceva, dar foarte vag. Mai e ceva, apropo de mediocritatea acestei culturi. Cînd apare într-o cultură ca a noastră un tip extravagant, atipic, lumea se zăpăcește. Așa s-a
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
și menționează în prolog că orice asemănare cu persoane reale este pur întîmplătoare "la fel de întîmplătoare pe cît pare distribuția unor roluri cînd este vorba de libertate, moarte și vinovăție". Story-ul este redus la elementele esențiale încă în prima pagină. Eul narator, el însuși personaj (Carlo Kienitz), își amintește de o veche amică, Sybille Sundermann, etnografă care a trăit mai mulți ani cu un dezertor sîrb de etnie romă, Dejan Ferari, cu care a avut un copil. Povestea nefericitului amor este reactivată
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
crima pasională, Dejan beneficiază de circumstanțe atenuante, "de un bonus multiculturalist". își ispășește pedeapsa învățînd lecția resocializării și se întoarce într-o Iugoslavie care nu-i mai aparține. Dar i-a aparținut lui vreodată? se întreabă retoric la finele romanului naratorul, după ce i-a furnizat Annei tot ce știa despre Bille Sundermann și Dejan Ferari. Ceea ce Richard Wagner știe foarte bine este să plaseze această tramă narativă, pe cît de dramatică pe atît de simplă, într-un complex joc de oglinzi
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
literaturii confesive - a unei mari personalități a culturii române, într-un stil variat, agreabil, alert, fără prețiozități, nesofisticat, franc, adecvat, dar și cultivând, adesea, cu fervoare, cu voluptatea unui viciu, paradoxul. De n-ar fi talentul scriitoricesc incontestabil al autorului - narator, evocator, portretist -, mulțimea temelor - unele aride prin însăși natura lor - ar putea crea cititorului o stare de disconfort. Portretele sunt numeroase și se împletesc adesea cu evocarea. Mai întâi cele ale unor personalități celebre: Eugen Ionescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Al.
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]